Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)
1861-01-15 / nr. 15
46 ROMA,mo *» ÎANTARI8 dsnat sekigisnea mi n’a apst mii xir- I tiile denise ne bisroă de dosi zile, min srmare s’a întors denstagii akass fsrfe si fii fikist mmika. Bisrosl konsslti Adsnarea daka este de nirerea d-lor D. mi I. Gika mi daki Boiemte si se trimini deinisisnea la sekg. G. — Se decide afirmatis. D. I. Gika. Se îngalege ki d. Rosetti Ba fi îndati inpitat si repiii în Kameri. D. D. Gika. IJJi sekgisnea este inßitati si ne nresinte ranortsl seS in medinna Biitoarii. Se intemte ordinea zilei, înainte d’a intra în desbaterea adresei kitre Tron, d. Dim. Gika nere Boi a fane o miki internelare minigtemstsî, mi cererea d-lsî fiind niks Biinijati, d-lsî zice: Domnilor, mi s’a sass mi mi s’a dovedit de mal msligi denstanî ki s'a fikst atitea gremele în bomnsnerea listelor, în kit nar’ki e din sistemi. îmi nlace a krede ki ns s’a fikst din sistemi ka si se înlbsmeaski adevirata elekgisne, de kit se Bede, ns snsi, ni mai multe individe înskrise kiar de administragisne. înteleg si fii reserbat alegitorilor a kontesta, dar kind Bine ministril, administragisnea a înskrie mai multi oameni firi si mtte khiar anei oameni, atuncî mirt srsesk ki kontestagisnea ar aduce mare nagsbi alegitorilor. De aneea rog ne d. min. da interne si komnare listele de an ki nele de estima mi si întrebe ne domnii administratori ne ne temeiS adresat listele, maî ks seami ki dsni deslimirile date ssnt kontrazicerî, ki snii ssnt nimi ks mai nsgin an mi ks mai milt estima ka alegitori; atsmi ori k’a înmelat an fiskil, ori estima as Boit si înibsmea ski adevirata alegere. De aneea rog ne d. ministri si cerceteze mi si-mi dea o desismire kicî astfel vom fi sing! si’î fanem o interelare serioasi, asti zi dim nsraai su aeis. D. Min. de interne. Ministrul fiind ki d. D. Gika îl inpiti si kctannare listele elektoral, noate în urma astei komnaragisnî si fii mi milgimit mi nemilpimit. Kind listele diminseazi pSmit'si alegitorilor, mirtsrisesk ki ns ssnt milgimit, Bizind însi ki sümi mal mslgi alegitori ssnt miliii mit. Ni mi îndoiesk ki mi onor. d. D. Gika i mulruimeste aneasti oninisne. Ilrin sr mare neavînd alt motiv koî nermit Si mi adresez kitre dd. mefekgî ks aneeami nolitegi de kare se serpeinte dsmnealsî kitre mine, iur înlutsi ori ne binsinîi, Ssnt kon- Bins ki dd. mefekgî au fost esakgi in îndenliuirea ordinilor. Bi adscegi aminte nele trei mikslarie ale mele mi nea din si.mi mai ks seami în care le recomandim nea mai severi inmargialitate mi si nicimenski îndati ori ne alingere în kontestagisne mi drentsrile ne vor avea si le ssasii usmai de kit la tribsnaie. Kolegii meS, ministrul de sistigii, a dat asemenea ordine tribunalelor ka si se mronsnge firi întirziare aneste nestisni. Amia nini ns Bom avea sa motif legale si inskrierile s’aS filist rig, trebie mi adestimi timnsl protestanisnilor în kare ne mi aficiu. ES krez ki nrefekgii n’ag mirit nimirsi alegitorilor ks intengisne. Ks no aintegî ki gspernsl are drentsi si dreseze listele ne fiikare an gspernsl n’a Brst si konfekgioneze o listi nentis ki nresinta difikiltigile de însiriere, nentri kare trebie ka oamenii si se transnparte de la un lok la altul, si adiki dopezî mi adesea li se finea mikane, cetinds-li-se kiar dopezî de BÎrsti. De aceea s’a inßitat dd. mrefekgî si indrensceze listele; în ne sens? ssnt milgi kari a8 ferdist ksali tgile lor, ori as merit; anemtia trebsesk skomi; asemenea ssnt milgi kari aS kimtigat ksalitijjile nerste mi trebsesk Inskrinity ama modifikagisnea era ka si se steargi cel kari niî-as nerdst katitigile nenesarie mi si se adasțte neî kari le a8 kinitat. Amia sokotesk ki nini aksm gsBernsl ns mi a kilkat datoria. D. D. Gika. îmi nare ris ki rig m’am esniikat bine ka si ni îngeleagi mi d. ministrs, de mi ssnt sigsr ki Kamera m’a îngeles. Ns e vorba de libertatea listelor elektoral, nini de delikatega ne trebse d. ministrs si aibi kitre dd. mefekji; trebse d-lsi si se conforme sa ne decide Adunarea mi rolitega noate 0 skstili de ori ne reklamare. E Borba ki dd. administratori mai nainte de toate sunt oameni mi ka oameni not aBea mi dimnealor simnatie mi antirintie, floare d. ministri si fii ales ne a fost mai sint, mai natriot nentri ka si’î fuki administratori, însi n’a nsist si î desbranemi de defektele omenești. Amia fiind, le dim tot drentisl. Dar ne garangi avem noi kind listele se fak de dd. nrefekgî ? de aneea sokotesk ki Kamera Ba fi de oninișnea mea ka listele si se dreseze de kiar anei domni kari as drentsi de alegitori ear ns dd. nrefeknî si-mi înssmaski drentsi d’a fane kite 30 de însirieri de odati. Aneasta n’a fost intennisnea Konvengismî mi nse nini a Kamerei. De aneea mrefeligii trebuia si tea toate missrele ka si fanilite însirierile filiste de fii kare alegitor mi ne tot ansi si ni se skoani dekit neî morgi, ear ns si-mi tea drentsl de a însirie kste 30 de persoane. Ns am nea maî miki messnsnere, dar d. ministri nimi Ba kontesta ki as astst si sinmatie mi antinatie. N’a fost in lengiunea mea ka si mi suiimint de mslgimea alegitorilor. Am filist nimai internelanisnea nentrs ki n’aS drentsl dd. mefekgî a fane de la d-lor înskrieri. D. Steriade. Bőig si arit d-lsi ministrs în ne nronorjiisne ssnt îmmslgirile. La Dimboßiga an eras 112 alegitori, estimn ssnt 536, Ea si ziiii 423 mai mslui; n’arn fi zis nimika daka ar fi fost 50, 60 mal msln,î, dar 423! asta e o dosadfi ki lista e gremiti, ks atit mai mslt ki se Bid ligsrind oameni stnin! ka d. Ilarei. De aneea ssnt de nirerea d-Isi D. Gika si se iea in bigare de seumi listele kinî anemti oameni re mine ssnsmî la kontribsgisnl fonniarie, ssnt auol obligagl si iillteaskl Iute 100 galbeni kind n’as ks ne. D. min. de interne. Onor. d Steriade se miri de marea diferintji ne esiste între alegitorii de an mi net de estima la Dimbolitia. Eă nini ns Beig avea sn fant nost tip, ns biz nentri ne si se mire, niî not si se mire de premterea de estima, mi aljin de imns.Qinarea de an, ns se mtre daki listele de an na erag mea restrinse; amia nini kind o listi nsca avea legitimitatea iei, mm ni se pa areta intr’in mod evidinte starea normale ns mtig de ness se mire nnesti, de an ori de estima. Amia motivele nefiind ksnoskale gspernsl si mi azi aiundíS-ne si bimiicrisi tribunalelor, sokotesk ki trebüe st. Hsim domnilor alegatorî si lean intenjerea anelora kari as fost injist inskrimi. GöBernsl, domnilor, mi ks aieasta lermiu, are drentsi mi datoria kiar, kiir a>iest drent este o datorii nentrs din sil, si dreseze listele, ns noate si amtente ka si le faki alegitorii. Nermitelji mi a bi adsae aminte de art. 7 al Komenisisnii (îl nitemle). Amia administratia este kiimati a alkitsi listele; aneasta ni numai dismnererea alegitorilor kari ns not togi si se înskrie, ni mi min înskrierea d’a drentsi do mefekt; aneasti onerogisne s’a filist, d. Ü. Gika mite bine ki denisisnea aneasta s’a Isat în srma konsilisisi demistri kare ns adsnea restrikgisni. Konsilist ne ne di d. D. Gika mi d. Steriade ka si skriem administratorilor este mea tirziS. Dimnealor ag ksnoskst disnosigisnile tante trebsia si bai atsnni ks aneasti moasnere mi i-am fi satisfikst îndati:alism în ki e mrea tirzie, alegerile s’a fosst missunem în timpul kontestagismilor. D. I. Gika. Artikist Kongengisnii zine ki gs Bernsl ouiterne listele prin îngrijirea lor, negrevnit ki, ne kit timunse sn regulament kare st'indine gs Bernslsi nîmi u nde se întinde drentsl si8, fii care se va întinde în aplikarea anestui drent dsni kim i se va nirca mai bine; amia am Birst ki Kiîmikimia de trei s’a seriit ki anest drent într’sn mod mi toate ministériele ne s’aS ssnes de atsii s’a servit în diferite moduri. Dar nestisnea ns e am nestisnea este ki ministerist trebse si fii drent, ki listele elektoral trebse si fii bine filiste mi nentis Ber ne eroare s’ai strelsia, Kon Bengisnea di drent de kontestagisne alegitorilor. Aksm ns e vorba ki erorile s’as filist kis ren intengisne, însi se bagi de seami ki în kologisten si distrikt este o premtere foarte mare în kit se nare tstsror ki este o eroare, mi aneasta noate si nronii dintr’o skinare de vedere a d-lsi nreret. A fost mai multe minninism la înscrierea în liste ministeriale de mai ’nainte a liat de minninis si zikii alegitorilor a Berii singuri si se înskrie; d. ministri aktsale a lsat drent minninis a nsne ne mrefekt a înskrie ne ori nine sokotenite ki ar avea drentsl; dar oare nrefektsi trebse a lsa de base nentri înskriere în liste nemersi nonslagisnní? sokotesk kins, mai ales kind ssnt oare kare base. în distriktul Dombopigo, la alegitorii ne figura« în listele ansisî trekst, se vede sn adaos de 380 kmnî ansi era numai 83 mi aksma se vedesre o 463; e8 am fi foarte ferinit ka într’sn an de zile bogigia gerei si mosticreze amia de milt la kit 380 de individe si kimtige drentsi de alegitori într’sn distrikt; însi ni-mi Bine a krede; krez mai mult ki noate si fii o eroare mi mi întemeiez nentru aneasta ne Iskririle statisticii, mi amiriga toi ne d. ministri si bine Boinski a ordina kansisi statistinei si nemeleze coloana istorirelor de Benit mi alta în care se constitie kanitalii, mi se Ba înkredinga kami mine ki este o eroare. Aneasta e o Iskrare foarte simuli mi kare se noate fane kiar în kannelaria miristeristsî de interne, mi atsmi d. ministri si dea ordine mefeligilor a îndrenta eroarea filisti, kxnt altminterea fu kare poate pedea ki este foarte anevoii a se contesta nimerd de 463 de alegitori inskriuti maî mult în distriktul Dimbo- Biga. Borbesk nsmai de anest distrikt nentru ki I ksnosk mai bine mi nentri ki nelelalte ns ma nsi într’o mirare amia de mare nentri ki am Birst o algmentare nsmai de dose la zene, kare snor negre mit sokotesk ki a nsist moBeni din lesna rekolti ne a fost ansi trekst, ne kind ia distrikt»! Dimbopiga e o algmentare de urease ori mai mult. Ami dori mi es si biz nimersi alegitorilor mirindi-so nîm la 20,000 mi 30 000, dar aneasta este alti nestisne, aksm e Borba ki alem o lege mi trebie s’o nizim mi sokotesk ki bisrosi Statistik nonte da înkredingare d-lsi ministri ki s’as fikisi erori, mi si dea ordine a se scoate din liste nei firi drent mai ’nainte d’a veni timnsl kontestagisnilor, kini ne va fi imposibile materiali ne uitora într’sa timn amia de skirt si kontestim sn nimer de mease ori mai mare, mai ales ks difi— kskigile timnslel mi a drimsrilor în kari ne nslimaksma. D. B. Katorgis. D-lor ns Bis aini nini si tîngsesk nini si mi bsksr de snorirea ne se vede în nimeril alegitorilor. Negremit fii kare roman se Ba bsksra kind Ba vedea ki s’a îmsigit averea mi kanauîtatea în geam, dar aici e nestisnea de sn lskrs foarte mik kare a skinat di«I ministri din vedere. D. ministri a adis înainte art. 7 al Konpengisnil kare di drent administra gisnil de a dresa listele; dar art. 21 kare di nenalitate nolor no se înskris frascislos în listi? anest.I ns serpe Ia nimik, ori trebse jsi 1 anlikim, mi atsuni trebse si ssnsnem ne sn kiBmisitor anliti de 197 de ori kite 1,000 galbeni nentri însirierile nedrente ne Ba fi filist. Betegi dar si înskrierea ns trebse a se fane de administrator, nu trebse a sa lisa anest drent alegitorilor, kinî el ns por lsteza a se înskrie frascislos, intiind ki ssnt ssusrnî la nenalitate. Prin urmare Bedegi ki nestisnea e limnede, se fane foarte simpli din somnararea art. 7 ks art. 21. Dar ea ki neea ne mi nneoksni ne mine mai milt, 91e ressitat Ba avea asti internela gisne a noastri? kinî d-niî miniștri au deklarat de atitea ori aini ki d-lor Boronlika legile kim io îngelig d-lor, mi ki tilminirile Kamerei ns sânt obligatoarie nentri d-lor, adihi tot ne zinem noi ami ni este debit Bînt Bînt srat. Eaki nerksi în care ne a8 nis d-nii miniștri. De aneia mi că ns omnez nimik kinî mi-o teami ki sa fi degeaba. Altmintrele iskris ar fi foarte lesne. Ami zine d-lsi ministri si skrie mrefeligilor a mterge toate însirierile ne as atass, mi lisa persoanele ne as drent a se înskrie singure. Eaki regila do îmni ki nisne, dar degeaba asti sfisire kinî d-lor ne as zis ki noi nstem snsne ne Bom Boi mi d-lor Boronlika legile dsin ksm le înțeleg. D. Ministri de Interne. Bois a resnsnde d-lsî KatargiS, dar n’am a zine milte, kinî d-lsl a nss o teorii kare mi se nare ki e mai milt o okasisne în disksgisnea de fagi ear ns o materii kare trebie tratati. D-lsî a zis, ki mili snirit, ki nenalitatea Ba fi anlikati, ns mts de kite sste de ori; d-lsî siti însi ki în materii nenale ori de kite ori Ba fi eroarea renegiti în aneasti materii nenalitatea este sna. D-lsi sine ne simi mi si îndoemle de ressiratsl anestei interne lagisni, zikmd ki noî anlikim legile dsni Boinga noastri; si faki bine d-lsi si ne arate ksrat snde este kilkarea de lege mi atsnni aBind o materii nosttÎ si de desbitsi mi noig sokoti dator a resnsnde. Aksm eră a resnsnde d-lsî loan Gika kare a zis ki se nare ki nsmersi înskriusilor *în distriktsl Dimbopiga este amia mare în kit se teme a ns fi erori. Aneasti kremtere zine d-lsl ki o Bede nsmai la distriktsl DimboBiga, prin urmare se poate vedea de ani ki ns e sistemi ksm s’a nsist binsi de snii. Ns mi not însi sni ks d-nstika în trei nsnktsrî; d-lsl iea de base nentri înskrieri listele din ansi trekst mi se miri de ne ansi anesta ssnt mrea msigî; e8 însi ns miimesk ka nsmersi înskrimilor si remiit anelami, mi tot d'asna Bois mio ki milgimire kind boís pedea ki se miremte nimersi alegitorilor. Al dosile nsnt la kare ns mi snesk ki disl, este ki d Isi zine ki ar fi difmile mi noate imposibile de a se kontesta sn si nimer amia de mare, dar mi aneasta s’a mreBizat de KonBengisne, kare a dat 21 zile nentri kontestagisnî, mi do Beginsne ki sn tribsnol noate si otiraski nentri 50 într’o zi, kinî se not nrea bine kontesta 50 de o dați printr’aneeausî netigisne, fiind de aneeami kategorii. în fine ori ksm ar fi mi aneasta, e al treile nsnkt de neînțelegere la kare boís a resnsnde — ns nstem noi azi, ka gstem, ns avem calitatea a intenem si snstem a se scoate din liste, km! ne nine si skoagh? Kmi ns e kiderea noastri a ksnoamle nine e înskris fin kidere, nini kiar d ni Gika ni ne snsne ne nine si skoatem. Aneasta este de komnetinga tribsnalelor mi sokotesk ki trebse si lsim a Beni timnsi nreBirst de Konaengisne nentri kontestagisni mi si lsim anest drent tribsnalelor; ns înțeleg ninî de rism dar aneasti internelagisne, kinî deklar ki ns e de komnetinga gspernslsi a interpeni. D. X. Teil. Ns Biă si Borbesk aini de kit kontra esnlikiril date de d. Ka- Katargis legii elektoraié. Asti lege, d-lor, îmi are mi ea kalitigile ini defektele sele, ka toate lskrsrile omenemti, nrin srmare se noate esnlika azi intr’sn fel mine altfel. Tokmal amia s’a întimnlaț ini k» d. Katargis kare niteozi atț, 21 ka esnlikatorig al art. 7. Es îmi nerrnit a kombate aneasti oninisne, nentrs ki art. 21 ns esnliki ort. 7; art. 7 < zine ki mefeligii amozi, listele elekto—rali, aksm frasea aneasta, ksm a zis d. Ion Gila este sssnentibile de o mare latitudine, mi noate mi de restringism; tui nîm kind ni se pa fane sn reglament, kare si mirgineaski întinderea anestui drent, nîm atsmi reimne a se inseka legea astfel ksm este: Hoațe ki s’a firist simi de gremele, îngeleg, dar auia ssnt likririle omenești, sasi Mesnicki într’un fel altsl într’altfel. Art. 8 din KonBengis ne zine, rism ki fii kare alegitore în drent si monsii înskrierea sens intergerea din liste, mi art. 21 me Bede nenalitate — numai nentri anele persoane ne s’nr fi înskris ele însimi, (intemte an. 8 mi 21). Ilin srmare Bedegi ki anest art, ns moBdde nenalitate de kit nentri persoanele ne ele însimi s’as înskris într’sn mod frasciulos, ns însi mi nentri nele ne as nerst a înskrie saă kontesti ne ninesa kares înskris, min srmare administrator«! kare-I înskrie ns poate fi scriss la nici o nenalitate dsni ksm nretinde d. Katargis. ^ D. Ilieus. Konsilistsi. Togi d. denstagi as reksnoskst ki ns este o diferingi amia siritoarii la oki între nimensi înskrimilor nei de an mi estima de kit nsmai la jsdegil Dimbopiga ear ns mi la celelalte. D. G. G. Știrbei. (Întrersmnînd). Este diferinga la toate jsdegele. de kit nsmai la Dimboßiga mea este groasi. D. mem. Kons. (Kontinsmd). D-lor trebse si bigim de seami la doselskistî, sas d-stri kredegi ki aneasta s’a srmat ks intengisne sas ki nsmai fsnkgionarilor s’au atribuit întelegerea defectoasi a legii, sau defectul legii kiar. Es ns BoiS intra în esnlikagism mai înaintate ale art. din KonBengisne. Un regulament kare ar regsla aneasti difilel— tate, rsm zise d. Tell, niki ns poate fi îndestslitor, nu ar trebui o lege definitini, esnliniti kare si regsseze nestiinea. Azi ki întreb daki legea poate presinta toate garangele? sokotesk ki ns. S’a zis ki st se iea de base statistika; eS amis fi fost ferinit nentrs te ^ sasrst nsblik’aki amis si nstst adsna ansl anesta Benitst dsni statistiki, dar ns s’a nstst, ki ni am fost kontestagisni mi a trebsit si fanem aiti nemetire. Es sokotesk ki nsmai kind Bom amieza listele de kontribsgisne într’sn mod essakt, kind Bom mit imnostisi fi kirsia kontribsibile, nsmai atsnni Bom nsta ksnoamte kmsrnt mi fin îndoseali drentsl alegitorilor, nsmai atsnni Boni astea îndronta esaki legea elektoralé. Astizi însi dsni statistiki ni se noate ksnoamte, kini s’agnizst ki Ia snii Benitskle as fost trekste mea mari, la algiî mea mine, neea ne a dat lok la kontestagism kiar la Darea imnositelor, mi gs Bernsl a fost silit a fane alte nemetiri. Konstat amia dan kimm ni se va statornici listele kontribsibilor, este imposibile a se ksnoauite esakt drentsi alegitorilor mi trebse si ne mirginim a anlika legea amia ksm este. D. Katargis a esnlikat legea lsmd ksBentsi de dresser les listes în sn sens kare mie mi se nare denirtat do ade Biralul îngeles al legii. în alte state listele kontribsibililor sunt amia de bine regulate în kit mefekgii n’as de kit a se sita ne ele sire a ksnoauite drentsi alegitorilor mi a forma listele elektorali. Aksmaetorii anei frase au sokotit ki mi la noi Iskrii Ba fi tot astfel regulat, mî de aneea a zis kiss Bernsi p’adresa listele. De ani a iscorît neînțelegerea. Adevirat si sens însi este ki administra giunea are drentsl si faki listele mi mmn srmare era de datoria sa a forma listele alegitorilor, kmi de s’ar fi auterizat a lisa sag se înskrie singsrl ar fi fost nemslgsmirî mi mai mari, nentrs ki milgi ns nsn imnortangi ne drentsl lor mi austent a fi L înskrimî de algiî. D. I. Tsinapits. nentrs nemslgsmirik? însirierilor de la PiroboBip e