Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)
1861-01-28 / nr. 28
90 ................................ | ------------------------------ ROM ANGLI/ 28 înfisari! 9 Febrialis. Fokmanî 16 Genare. Ilrümiti la BsksremtI la 26 Genarie. KORESITONDIlNíiTb ÍIARTIKöLARIT) A ROMTbNÖLÖI. Domnsle Redaktor! Astăzi nenlrs xntxea dulx dsnx Bakanțx se íntrsni Komisisnea-Mentralx. la îmi ílnsase ín adeßxr termonsl ínlrsnirel la 10 lansarie dar atsnce se aflarx fațx nsmaí Bre-o uiease sa8 uieanle membri. D. Dxskxlesks mi Ssțs, kari îmi as lók»— ința ín Fokmaní; dd. Angelesks, Argironslo, Golesks, Mxlinesks mi Morszi, a'iemtí din srmx bolnaBí. Nsmersl komnlektslsi komisisnií fiind de nosx membri, cei de fațxnsusteaS ínceue Iskrxrile. Kxle snsl »nsl mai Benirx ínkx nalrs , mi ama astxzí aflxndsse sn-snre-zcce komisisnea nslea sx-ml ínceanx Iskrxrile sale. Dsnx anelsl nominal mi 'Jeti— reá nrotokolslsi acelei din srmx medințe, cetire karé, ín konira fericitei datini ce se anskase din Bekis , de a se ceti nrotokoalele ka tontansl dsnx trecere de o isnx sas mai mslt, de sn bsn timn ínkoace se face regslat la deskiderea tuedințcî. Se ceti aiiol sn mesagis domnesk min karé gsBernsl din Iamí cere o lene ín nriBința Israelițifor, sn nroiekl adontat de Adsnarea din Iamí nentrs o ssmx de báni afektatx ka adaos de keíiselile noiiției din Gúlául. La ordinea zilei era sn nroekt de leije nenlrs adonlarea kodslsí nenal militar al IJerei-Roinxneffití. Kornitatsl ínsxrcinat ks Iskrarea a krezst sx adasye ín nroekt mi adontarea kodslsl komerciul mi nenal din IJeara Romxncaskx nenlrs MoldoBa. Mai era o nronsnere fxkstx de mai ’nainte nenlrs adontarea ín JJeara Romxneaskx a kodslsí cioil din MoldoBa. De aice se nxsks o desbatere índestsl de brsx, sare a se sei dakx aceste trei moíekte trebuie sx fix diskslafe de odalx, sau mai xnlxis sx xotxreaskx soartea acelui ce se afla la ordinea zilei. Dsnx astx mikx digresisne se olxrî ceea ce trebsea sx se pixraskx. Isarea ïn diskstisne a moiektslsl nresintat. Ora era aksm nrea mnainlalx mi disksustîea a remas sx straeze ín medința Bitoare adikx mierksrí. Mea din srmx koraBanx ne adsse kxte Ba schi mi de la Iamí, din kare Bois sx-ț ímnxrtx mesk snele dintrxnsele, nenlrs ka sx nou,í apea o doBadx kx ori kxt de denarte ar fi Iamsl to tsmi ns e neste Isme mi avem adese nostiți din nartea Iokisisl. Ama în zilele tre— ksle, ks toții aice, am nsist celi ín Monitor o narie bsnx din desbaterile Adsnxrel din Isna Isi fsnie ansi mxntsireî sna mic ont sile n asezeci ne mimx Barx, cine Ba trxi, Ba nstea celi mi srmarea acelor desbateri, kxnd noate Bem fi Ismrinmiks emirea la Isminx a analelor Komisisnes Mentrale kare a8 Incenst a se tinern aksm doi ani la d. loanid. Rsm noate Bedea or cine, kx íntr’o tearx konstitsționalx, niblicitatea tnni srmeazx meres drsmsliet; dar mekxt iressnsn Ismea ns se msnnsmemte a ceti nsmaí istoria rsblikațiilor oficiale . alls kx în lumi o asociațiune aleasi de tineri liberali are sx fakx a vedea în kstînd lumina zilei sn ziar sub numele de „Ziorile.“ Noi no aice salstxm de mai înainte repersajii ziorilor. Anssa „Stea“ kxnd a emit ne arajix kx e noante; aksmo sx bodem ziorile — bine! Dar oare ni se va mai face odalx zisx? — Dsne ksm se susne, afarx de „Ziorile“ ar avea sx mai easx sn ziar; de ns mx în nici numele acestuia ar fi sx fix tot ziorile, însx acele de searx, boîs sx zik „A ms rgs 1.“ Redoktorî? hs mi s’ag numit se nar a fi din partea înlsncreksisi. Se porberute de sosirea la Komisiunea Mentrală a mai multor nemți, trimise nenlis mesaje domre dinearea kxlorBa motekte de leibe: 1 -is nen- a trs înființarea isrisisi în materii ne- nale mi de mesx; 2-lea nenlis garantarea libertății individuale; 3-le nenlis întroducerea formelor civile în facerea Exixtomelor; 4-le nentrs înființarea snui sinod în Hrincinatele~8nile; mi al 5—le nentrs facerea unei lețîi lektorale ne brațele dorinței rostite de Adunare a ad~ hoc din 1857. Dakx' nutirea ce am se va adeveri, Iskis de karons rax îndoesk, ano, kornsrile legisitoare vor fi nise mai ales ksiegea elektoralx la o molx bsnx. Bom Bedea dakx renresintanții țerei legale renresintx în adevxr n a țisiiea, ne kare le place a zice kx o remezintx, mi de a kx reia nsme se semesk, kxnd le Bine în dxmxnx. Bom Bedea dakx dsmnealor doresk ks xnimx ksratx ka acea najjisne sx fix remezintalx, sas kx Boes' sx o mennie ssb enitronie mi sx remezinje nsmai interesele în narte ale snei narjji car ns ale nauisnii întreții. Mi e teamx mare ka mdekisl ce se va mezinsgi la komisisne sx ns natx mai res da kx! dslama ssi Nikinercea. Nicinercea în nerăbdare de a nsrta daine noi, cere ks zor, sx i se dea numai dekxt o dslamx, fix ksm Ba fi, dslamx sx fix. Dar dakx dslama Ba emi mai strimtx de kxl aceea kare’l strîmje In snale? P. S. Afis kx firemedintele Koraisisnii Zentrale dx sn bal mare, nentri zisa de 24 lansaris, Adunarea A’aü ® stale. ȘEDINȚA DE LA 26 CARINDAR. (Dare de scann mesksztatx a redakjiistii RomxîiHlbi). Se akoardx sn konyedis de 10 zile d-lsi A. Floreski, se citem te o netiisisne a kontraktarilor nodslsî de la Teleajen kontra ministeristsi, se trimite la sekijisne. d. Manolake Kostake de citire a dose mesațire, snsi nentru înființarea snei bance de eskomnt mi ulikslanisne, altsl nentru cererea snsi kredit snre a narticina la acea înființare; se trimit la sekțisnile finanțkirii mi tsdekitorenski. Se fac mai multe komsnikiri ce se trimit la sekțism. D. Kostafori di citire S-nei adrese a d-lsi nrefekt de ilraoBa, în privința abaterilor ce d. K. Fili— neski, într’o medinți trelisti, zicea ki s’ar fi filist în acel jideț ks okasiunea ssnskrierilor la îmnismsll de cinci milioane; d. nrefekit arati ki ns nimai ns s’a lsat nici o contribuțiune siliți, dar și nici de la aceia karias ssnskris de bsni Boia lor ni s’a împlinit nîn’akim banii, kici administrarea a amtentat si se fuiri maî mslte ssnskrierî, mi ki negre mit d. Filineski a avSt informizî rele. D. K. Filinesks zice kx» d Isi a snss ceea ce aS aszit de la d. Ssțs nroiirietar în nlasa Krikons, ki adiki si ridiki o kontribsțisne de la nerani ssnt nsme de sfanțsl Domnslsî, mi ki n’a fikst de kit a atrațe alențisnea d-lsi xniniștrs. ~ Kamera trece la ordinea zilei, kare este Adresa la Tron. Se citemle amendamentsl d-lsi Melik, în kare se zice* ki în nriBința kontribsțisniî nersonale s’a fikst neregslaritițx nekonforminds-se ks notsl Kamerei. D. Melik. Am onoare a B’adsce aminte ki, kind s’a polat kontribsțisnea personale s’a otrît ki Ba fi 36 lei 28 narale mi 12 lei nentri miosele; rrin urmare ministerist trebuia si ridice la 3 line din kontribstisne numai ceea ce se kspune din 48 Iei 28 nar.; se vede însi în lsarea kontribsțisne însusmai o mare diferință. în priBința Botsisi Kamerei, dar chiar în komnarare ks anii trebsți; amia Bedemki în anii 1859 kontribsțisnea personale, ks micsele, zeci stelele mi altele se ridiki la 53 lei 28 nar. mi ansi 1860 s’a ridikat la 59 lei 8 nar. în loc de 48 lei mi 28 nar.ja diki 5 lei mi 20 nar. maî mslt dekit în 1859 mi 9 lei (10 lei a Brst negremit sí ziki d. Melik) mi 20 nar. mai rnslt de kit Botsl Kamerei. D. Man. Kostake. D. Melik a citat Botil Kamerei de 48 lei mni 28 narale, însi memoria sa ns e komuleti, nici tot ruin acest Bot s’a zis afari de cirile komsnali (citemte botsl Kamerei). Ei dar am si Bi das seama ki n’am împlinit de kit 48 lei nar. 28. ITe trilsnite de mai ’nainte s’am adunat la fii care trilsnit 11 lei 7 nar.; înainte se alitia 30 lei kontr. ner. 2 leî skoalele, 3 lei dorobanții, neste tot 35 leî. ITe cele trilsune s’a împlinit 33 leî mi 21 nar. maî aveam dar si maî împlinesk, nîni la ssma de 48 leî 28 nar. Botati de Kaineri, niici 15 leî mi 7 nar.; aceasta am mi împlinit; prin srmare d. Melik este riticit daki krede ki s’a strîns mai mult; andi merg ini maî denarte mi zik ki s’ar fi astst komite absssrî, dar gspernsl a lsat missre mi se di fii kirsî kontribsibile citanți tiiiikii dsni kare mite kit mi kindare si nliteaski; gspernil n’a miimit nici o aliniere, mi ne aszite ni ne astem rizima. D. Melik. N’am Benit se ridik o cestisne ne aszite, ci ne bilete finirile mi implinite. Daki Kamera a notat odati 48 lei mi 28 nar., atit trebuia si se împlineaski. Am aritat ki în 1859 kontrib. ners. mi toate kieltsielele msnicinalî, de dorobițî, de skoale etc. si ridika în tot la 53 leî 28 nar.; anii 1860 s’a ridikat nentri kontrib. ners. 9 lei mi 7 nar., nentrs miosele 3 leî, mi rimiiniți ne trei trimestre 3 leî. Acestî 3 lei nsî-am nstat înțelese, kici dsni esnickirile date de Kameri s’a mecisat ki nsmai kieltselele komsnalî si se nuiteaski neste ce era notat de Kameri, d’aceea am atras atențiunea Adsuikî, ksm indirekt s'a nstst kremte kontrikstisnea, kind skoist Kamereî a fost d’a o skidea? D. Manói. Kostake. Kind se zice ki ne lingi 35 Iei si se dea inki 1 Ies, asta ne limba romineaski Ba si ziki snorire ear ns skidere, dsni ksm zice d. Melik dsn’o nosi mtiinni malematiki negremit. Fikînd anoi adsnarea ssmelor Botate de Kameri mi celor imnlinite mi zikind ki ns s’a strîns mai mslt, d. Iensrians deklari ki d-lsi s’a mslțimit ks esnlikirile d-lsî Melik si se mslțimeaski mi d. Melik ks ale d-sale. D. Bilians cere oare kare esnlikare assnra ssmelor imnlinite. D. M. Kostake zice ki nsmai noate da nici o esnlikare. D. I. brilians. Ni lsam kspîntsl, fiind k’amtentam si-1 iea d-nit I. Margiloman mi Iarka, fiind ki d-lor as asiksrat an Kamera ki’n trekst kontriksnisnea era mai grea de kit 48 leî 28 nar. ki min srmare este o sinisrare nentri kontribsibili. Dar, fiind ki d-lor n’a Boit a Isa ks Bentsl s’adski aminte d-lsi ministri de finanțe ce a înțeles Kamera min Botsl iei, ssnt no Boit si 1 ieaS es mi si B adsk aminte ki, kind s’a diskstat kontribsțiunea personale mi a mioselelor kare este ear personale, suna dintre noi a kombusto în minciuns, mi numal dsns oserBarea ki este mea tirzis, k’aio ridika Statslsí sn Benit ne kare ns l-am astea înloksi, ki e o necesitate st> ns desființim ne 1860 acea kontribstisne, ne am scriss la necesitate, snecifikind ki kontrib sțisnea si ns fii mai grea de kit a fost în trekst. B’adscerî aminte k’amenit d. I. Margiloman ki bilete m’a aritat ki kontrib. de 48 leî 28 nar. este maî nsurs de kit în trekst; mi atsncî s’a konstatat ki, afari d’aceasti simi, toate celelalte se desființa, nimiind numai kieltselele de întreținerea komsunî, kieî nsmai astfel 48 leî 28 nar. ar fi sn ski rsmînt, altriminte s’ar fi ridikat mult mai mult, atuncî a venit mi d. Ministri de finanțe mi a zis ki se ’nțelege ki amin Ba fi ksm s’a esniikat dekameri. Am luat seama, d loj*, ki s’a adontat ln fel de taktiki ka ministerist, la Botaron snei levî, si mrimeaski toate reservele filiste de kameri, ki adiki leveans Ba fi anlikati astfel in kit si aîbi kstare sas kstare ressirat, mi dsni ce se konstaui toate acestea, dsni ce se Boteazi letea, Ministerist Bine mi zice ki ns ksnoamte de kit testil legiî. ks sistema aceasta nu mai este nicî o garanti nentri kameri, kieî nsmai intim ce mi kim si Botina, Fak anei la onorabili d-nil denstatî kari as lsat narte la desbaterea nentrs kontribstisne, si mî adski aminte acestea. Zik dar ki ministerist a fost în drent si ridice suma de 48 lei 28 nar. dar melism cerea sa adaos trebsia asemenea si mi skazi ceea ce se aiitise din zecistele vii alte diri desființate; daki adaossi este retroaktiB mi skizimentsi trebsia si fii retroaktiv, kie în s sistem avea dose missre; Botsl kamerei este infirmat daki se adasg’r» ce a potat ea mi ni se skade ce a desființat, mekism erementsl dorobanților ne kare ’i am trekut în kieltsielele armatei; nrin urmare numai reminea ne lingi 48 lei 28 nar. de kit kieltsielele ce uripesk komsnea. D. Man. Kostake Bid kinostuisnea mea demine din moment ín moment mai grea ; ne kit, aveam a da seami numal de Botsi kamereî, eram bine, dar d. Britians krede ki kspintele sele ssnt nemuritoarse, noi le aszim ne nlak, ssnt trezute în procesele Berbari mi or si meargi la nemurire,dar aici nu e vorba de kspinte; noi avem legea, cifra din biget, amendamentul d-lst Bostans; disksțisnile mi monsnerile ssnt kspinte, noi Bedem Botsi kamerei, legea este lege mi kspintele ssnt kspinte, mi n’ara dopedit k’am anlikat legea ksm s’a Botat. D. I Margiloman. Ssntem anioane de sesisnea treksti mi min srmare ne Bom adsce aminte de cele zise atsncî. In anii treksți kontribsțisnea era de 35 lei 28 nar. la care adis gîndi-se 1 Ies mi alți 12 nentri miosele s’a fikst nentri ansi 1860, 48 lei 28 nar. Am zis atsncî mi zik m’aksm ki kontribsțisnea era înainte de 11 lei 7 nar. de trimestri adiki 7 leî dajdia mi restii celelalte kieltsiele, afari de zeciselele komsnali, adiki neste tot 11 leî 7 nar. sasne an 44 lei 28 nar.; adisgatî 1 Ies la kontribsțisnea personale mi 3 leî la miosele face 48 leî 28 nar. kontribsțisnea toati afari de kieltselî komsnali; acemtiî bani as si intre în kasa statilor, daki s’a lsat maî mslt ns mus. D. I. Brilians. îmi nare bine ki onor. d. I. Margiloman a avut memoria destil de fericiți ka si- mi adski aminte de tot ce a zis în sesiunea treksti mi si konfirmeze toate ce am zis el d-lsi ministri de finanțe, ns nentri ka kspintele mele si treaki la nemsrire, ci ka si mî fak datoria de denstat. Kind sa kspînt al mes are fericirea d’a fi adoptat de kameri ka al sisini nniimit de minister, acel ksBînt numai este al meu, este al kamemî întrețe, este esmresiunea oninismii sele. Kit desnre trecerea la nemsrire a sa si ksBînt al mes, este o triști mîngiiare nentru mine, fiind acea nemurire de bare-mi face grații d. ministri e în nagsba kontribsibildor kari as niitit, as nimerat, as ssnat acei bani mai mult, de kare e Borba. Se nsne la Bot amendamentul d-lsi Melik mi se respinge. Se citește un amendament al d-lsi Bilians nripitor la modul Bițios al formiriî listelor elektorale D. Bilians esnicki ki în acest amendament este vorba de drentul dat administratorilor d’a înskrie singurî, ceea ce este kontra konvențismi. D. Kostafors aduce aminte cele netreliste în medințele treliste în aceasti cestisne, oblegimîntele ce a lsat d-lsî, adiki d’a înștiința ne cei înskrimî și deklare de ssnt bine sas ris înskrimî, mi d’a melsngi termenil kontestirilor la tribunale, oblegimînte ne care le a ninși; prin urmare, nini i se va demonstra ki a kiliat legea, respinge amendamentul. Disksnisnea se simeazi n’acest tirîm, d. Kostafors deklari ki ns se poate nimi kilkare srmarea Ministerislsi, ki este cestisne de interpretare mi Ministerisl a interpretat konvențisnea în spirutl iei cel mai larg. Ilii astfel Basrma mi în Biitor. D. Katari,lis. Kind am Benit iui am denis ne bistos monsnerea îmnicisitoarii, mtițî ki era în urma snei disksusni assuna intermetariî konvențisnî, mi snne aksrma des baterea am zis ki, denii se ’nțelege ki listele ns ssnt în spirutsl lețiî, noi ne am sokoti imnikati ki konutiința noastri daki ministerist Bassa, mreksin se filisse la Dîmboviți, missterii în celelalte județe. D. Ministri Bine astăzî iui ne ne ne carxini ne terîmsi mimeuidios do kare am Boit să figim, ne zice kx auiia se înțelege Konvențisnea; d B. o înțelegeți auiia, es bx arxt kx 2 ministerie treksto as înțeles-o altfel: — kare din dose intermelorî este legale? Dakx legalitatea este kardsnarea ex fix aleasx ksm ați înțeles d-B., atuncî Kamera aceasta este rxs aleasx, prin summo ilegale; dakx însx ministeriele treku to a înțeles bine, as fost în legalitate, atsncî ssnsneți Bx mi d-n., ori sna ori alta, ns nstem euii do n’acest terîm. Noi am filist, în medințele trekste sn kommromis snre a îmnxka Iskisklo mi ministerist trebsia sx filx sokoteali de boința Kamerei; dar d-B. ns țineți sokotealx de notsrilo Kamereî, o mlim, no oți sasso de mai milte ori; însi mi noi avem drentsl a bx zice k’ațî filist o ilegalitate. D. Man. Kost, resnsndo d-lsi Katargis kx dakx ar fi în Dța snei legi elaborați în țearx, sanktifikatx printr’o Isagi snebinți, ar înțelege oserdarea d-lsi Katargis; dar kx Korsensisnoa s’a întemmeiat în diferite motiri; nînx se ea nerfekționa legea, kare are multe laksne, d lor, de mi țin seama de Botskio Kamereî, se vor performa sniritsisi mi literei Konventismi, kare zice kx administrațisnea dresează listele mi tribsna- Iolo se renissesk; kx îrikaî d’ar fi legea nsix în lukrare de mai mulți ani, amia ksm se zice, ar fi un precedinte în Bekut în favoarea oninismi d-lsi Katargis, dar nînx se na modifika legea, ministerism ni se poate denarta de dînsa mi respinge înn starea de ilegalitate. ^ D. Dsro. Gika. Sokofiam kx onor, ministeris ne Baskili de aceastx disks— tisne, kxcastx cestisne s’a deslexist în dosa medințe. Mx boîs antine d’a mai atrage atențiunea kx noi ns Bénim a motostr. kontra lărgirii listelor, kontra unei întinderi mai mari, ci kontra modilsi ileg ile ol intermetării, intermretare care s’a folist în favoarea gSBernsisI, ka sx allox nernte liste ns întinse ci dsnx nlxcerea sa. în medințele treliste am protestat kx d. ministri noemte sx fakx mno Bxrl în listele elektorali Dsn’această întroducere, d. Gika întreabx ne Adsnaro dakx, mai ales în urma celor zise do d. ministri kx amia înțelege legea mi amia o Ba anlika mi în Biitor, kind Kamera ia sais k’a fikst ns, poemie a Bota amendamentsl d-lsi Bilians; kxcî d. Gika sneri kx, dakx se va dovedi marea neînțelegere ce esista între Kamera mi minister. Adunarea na fi askslalx mi neînțelegerea Ba înceta; kxcî altrxminte ar fi o monstriositate ka sx noati sta no bancele ministeriali sn ministeris karo zice Kamerei: stas aici mins mx bote konforma Botsrifor Boastre, ne kari în demert le faceți. Daci aceasta s’ar mai srma, d. Gika zice kx ns mtie la ce sx 4 mai Box în Kamerx, ka sx aibx nsmai resnsnderea, fxrx sx noatx face a se resnecta legile. D. Gika konkide zikînd kx Adunarea Ba fi konsecinte sotînd amendamentsl, mi o noate în credința kx ns sa fi îndeoseit, kx cî ns poate admite kx se vor da sotari neste Botsri mi ministorist ns Ba bor a se conforma lor. D. Man. Rost. Onor. d. Gika ns se alxrginemte a-mi face oserturile sele, ci inclede mi ressitatele srisî Bot cS bots disksta nsmal aktele, fxrx sx mx oksa do ce se va face în Biitor. D. Gika zice kx Adunarea în deusert sotează, noi ni-I ținem în seamx Botsrile; sx-mi dea botx af snsne kx noi ne nsnero ne terîmsi legalitații mi al Konventismii. D. lensmans zice and kx resnektx Botskle Kamereî kxnd ssnt fxkste ks formele logisite, adikx kxnd ssnt Bototo de Kamorb, do komisiunea centrale mi anrobate de Domn, dar kx ns poate admite kx orice monsnere, ssns krisx de 2 sas 3 denstați mi Botatx, poate fi obligatoarix nentri ministeris. D. Katargis Bine, kis nerere do ris, a rckanitsla ce s’a zis mi aksm mi’n desbaterile treliste; d-lsi obsce aminte desbaterea din acele medințe, ceea ce a zis d-lsi nentri nonalitatea imposibile ce ar fi a se imiisne mefektslsi de jidete nentrs înskrieri frascisloase, resnsnssi ne terîm nonale, ce i s’a dat la aceasta, kxnd era Borba ns do sidekixtorix ci do legislatisno; amintirea ce a filist d-lsi desnro modslanlikxrî aitiklsisi Konventisnii de dose ministerio mecodintî, mi în fine notarea ironsnerii d-lsi; dsn’aceasta rendemto colo zise, în pricința frasil Konvențismî, kx kigetarea omslsî este mai întinsă dekxt ksBiitele, kx de multe ori kisesk esmresisnilo nentri a esgrimo o ideix, mi kx sndo frasî so not esnlika în mai multe modsrî; kxnd dar sn minister zice: „es amia înțeleg“, Kamera este mai în drept a zice: .,es ns înțeleg amia“ mi ministerist Ba trebui s’askilte interpretarea Kamerei; în kassi de fațx mai este mi procedintele a dose gsBerno kari am înțeles tot ka Adunarea; d. Ka A largis konjsrx darx ne d. miniștri no dragostea torei sx ns zilix kx legea s’a anlikat ns nîn’aksm sx n’atingx astx nea-