Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)
1861-01-15 / nr. 15
Principatele - a tins. REVISTA POLITICA. Bucuresci, Calindar. Borbirim In No. de eri desnre briselile se a arsnlat în Isme ko- 1 resnondinija se se afirma ki s’a nrins între Milrondil si Moldavieî iui an a flinte al se8 trimis în Iletersbir, mi desnre alte asemenea biisielî kari s’as resnundit iui se’ntind nekontenit, mi rsganm ue d. Kogilniuians a da kiit maî ksrînd nsblik ilipii a iea koresnondinßi. Eredem ki d. Kogilni iians ne Ba resnsnde îndali se Ba nriimi foaia noastri. Hm’at suní datori fiind a da nsblikslsi seami despre iele ie se zik mai dirent mi mai indirent în abasti nestisne, reurodstem assizi simitoariele linie din ziaril Wanderer assuna sitsapisnil a ktsale a Esronen: „ln sfîrnit ns nstem treue ks liiere, konuenlrarea nns! körn de armii ssnt komanda ssnerioarii a Isi Omer Ilamia, ka mi aiea a sneí ar-— mie asslriaie de oserBaßisne la li mitele Transilvaniei ssnt komanda generalistsi Ramming se impemte în genere ka un semn de ne’nkrederen kontraulansrior kabinelsisî rssesk. Tsrbsririle repolstionarie în uriniinatele dsnirane ns ssnt o kassi de ajsns snre assslifika despoltarea snor nslorî armate atit de konsiderabili uii ns ne îndoim ki la Biena nii la Konstantinonle s’a aflit oare karilskrsri kari arali mrotesurile Rssiei iese mai lari în kontra tendinților subpersipe ale minlitiilor Moldo-Rommiei, Serbiei vii Muntenegrils! într’o lsminb oareksra bmsitoarii.“ Nivelele din srmi de la Konstantinonole snsn ki nola energiki, ie kabinelsl Asstriel adresase FTorpei în nripinßalestisnri de arme mi mal ks seami sure ourirea nlansrilor repolsßionarie în kontra Asstriel, a fost srmali d’o noli rsseaski alkilsili în aielami sens, kare se nlinge ay mar ín kontra Ikrininelsi íissa uii-1 akssi de narßialitate kitre kanil re Bolspisnil sngsre. He oare însemneazi o asemenea nlingere ie este Infederat ki n’are niil sn temeis? Iloarta, zik aiele mtri, se afli într’o nosipisne kritiki nemirind ie missre si iea. Desnre iele uiniî koribiî înkirkate ks arme mi msnißisni de resbel (de kare am Borbii) aflim ki s’ag anroniat de Galinoli mi ssnt dose koribiî sarde, sna englesi, sna amerikani mi sna greaki. Afacerile biseriieî bulgare se komuliki din zi în zi maî msll; amenințirile, în kas dens li s’ar restitsi astonomia biseriiei, însen a se realisa. Ia 6 lansaris s’a presintat la arkieniskonsi frames o denstapisne kare s-a declarat în numele a 400000 koreligionari, ki Bor abista ventri tot d’a sna religionea greneaski mi Bor îmbrici una ne iea romano-katoliji», klersisli roi gonslajpnei greie, nenîrsaiest nas este mai nrssss de ori iojeskringisne. Nsvele de la Torino din 19 lansări# snsn ki generalist Solaroli s’a întors din bililoria sa la Haris mi In London. La 20 foksl în contra lelipii Gaetei îniensse ne toali linia din 150 tsnsr. Se kalksli ki fii kare tsn are 1000 de înkirkitsre. în straa sneî ordine srgingî anlekal la 17 de la Irenopa miaîsuele kanoniare aksm konstrsiie, „Palestre,“ mi „Curlatone,“ asemenea mi fregatele de Banore „Carlo Alberto“ mi „Ruggero,“ nenlis Gaela. La 19 dimineați s’a îmbirkat o balalisne din regimentsl No. 30 mi restil regimentslsl No. 29 nemis Neanole. Gazetele germane remodsk denemia noasin kare zne ii maî multe mii soldati din armia bsrboni, ssnl komanda generalistsl Lovera, as ni Bilst miu pinslil roman mi as bilst trsuele italiano, kc eras în mik nsmir mi karî s’as retras la Avezzano. Generalisl Sonnaz a alekat ks trsne de ajstor la Sora. Adunarea nationale. MIIEDINgA DE LA 12 KARINDAR. Dsin deschiderea medinneî, s’a uitit movessi Berbale al medingeî de la 5 lansări# ; anor d. Tell întreabine a firist seligisnea resnektipi de ns di ranortslassura alegerii snor denstagi ale kiror titsle ns s’a verifikat mki, d. K. Filinesks î resnsnde k’a fost oarecari întirziirî din kassa nenumirii la timp a dokumentelor treb sinuioase la vezuelare, dar ki în kstînd se va termina. Dsn’aceasta d. Ikrembians a întrebat de ne seligisnea n’a mresintat luki regulamentii Adsuirii, d. Berneski a resusus ki a fost trebsingi si-1 repisseaski ín totale mi d’aueea s’a intirziat dar ki nestensgine zile se va da ranortsi nentri aueasta. Bisrosl uitemte srmitoaria demisisne a d-lsí K. A. Rosetti ka denstat. Eminingeí Sale Ilreniedintelsí Adsnirií Legislative. Eminingi. La 28 Sent. 1859, gS Bernsl a lopit, Intr’sn modasns mi ks totsl mi’n toate în contra legilor, un mare nimir de ueligiant din ordinul Esksreniti. Dintre Biktimele anele lopir! — mi kare si-mi fii iertat a B’adsne aminte ki este mki treksti ks Bederea de Adunare, — am fost mi es sna. De mi eram atsuni renresintante al Nagisni mi membri al snei komisiuni nermaninte a Adsuarii Nationale, mi min srmare In Indeplinirea mandatslsi mes de denstat, am fost insissat din dominiksl mes, arestat, liberat anor mi dat în jidekati kriminale, mi toate acestea s’aS fikst ns nsmal fir’a fi fost mins assnra Br'snsí fant kriminale, dar micl fir’a mi se fi aritat nea mai miki ksli kare si fii motivat arestarea mea conform legilor. Am nerst de la d. ministre al justitiei si-mi deskizi kalea d’a mi jideka ks assinitoriî mei mi d. ministre n’a Boit. Am mrotestat kitre onorabile a koroiwiBoe Centrale mi ea a tilist; am regat in simi ne Adunare a bine noi a oteri o zi nentru a askslta rekimirile ne aveam a I face. N’am apSt ínsi norok înaintea nici sneia din aceste înalte kornuri ale Statsi si m’am fost silit s’amtent ks inkredere zioa, in kare si not gisi mi es drentatea ne o a Listent mi kare n’am aBSt mi ns bors aBca niui odati Indoiali ki ns bors dobmdi-o într’o zi. Daki Insi ka óra, am astst amtenta renararea Biolirii ue s’a filist libertini mele individsale, melism mi piolarea ue s’a filist in mine mi’n d. Emanoil Kinezi denstagilor nanismi, fiind in eseruizarea mandats- Islor, ka negigitorensi a trebuit si nlitesk konseuingele auele! Bioliri. Komeruist este masssuentibile mi de kit denstatsi, el ns poate índsra nedrentatatea mi sne oriciar, o singuri lopire ilegale il omoan. Kreditul dar de kare mi biksram In strlinitate a fost suis nrin avea arbitrarii arestare, Aceasta topire Benind nikl ’n mizloksi sue! krise komeruiale ne ne bine tsie de kijji Baan!, a kassai neanirat nerderea miksismes kanital ks kare ssigineam komeruist meS mi’n pirtslea kirsia am minstst apea fericirea d’a fi alegitor mi onoarea d’a fi snsi din membri! Adsuirilor noastre Nationale. Am Isntat kit a fost min nstingi sme a ’nBinge neajsassrile ne am arsakat assiri m ilegalitigile gS Bernsls! de la 28 bent. mi krisa komeruiale, dar rest a fost mai tare de kit astingele mele, mi kari m’auelea fsri nekontenit slibite prin mediuils ne adsueaS intereselor mele komeruiale, datoriile mele ka om nolitik. Akimn am ajuns la momentul din srmi in kare trebie si pînz stabilimentsl meS komeruiale, sare a împlinis onoare datoriele mele de komeruiante. Aceastl desfacere komeruiale adikmds mî tot d’odatl drentskle ne mî da atit artiklil 4 al legiî elentorale kli mi artiklil 9, adiki, ne maî nosedmd nuî kanitalsl de 6000 galbeni sare a astea fi alegitor, unui Benutil de 400 galben! spre a astea fi eligibile, sunt dator a densne in numele Emmingiei tale mandatsl meg de renresintante al kolefiisls! oramisls! Bskszemtî. Dim! Bole, Emiingi, a te riga d’amînermite si esnrim onorabililor renresintanga! Nagismi Romíne, ne lingi Bisa dsrere de kai’e ssnt nitrsns ki dsne legea antsale, kireia ssnt dator a mi ssnsne ne kit Ba fi in bîgoare ni maî ssnt demn a maî sta între dumnealor, si lingimintele mele de nel mai mossud resnekt mi vel mai denlin devotament ne Boig asea tot deasna ventru Adunarea Nagionale ne este dsne mine cel mai nsterik naladig al libertigilor Rommilor m’al Miririi Iluminatelor Unite. C. A. Rosetti. Dsm uetirea de misismî, Bisrosi întreabine ourenite Adunarea assinatei. D. I. Gika. N’am ingeles bine daki d. Rosetti ziue ki se retrage din Kamen? 8n Sekretär. Da. D. I. Gika. llentrs ki n’are Benitsl de 400 de galbeni. Assnra auestsî ssnt ssnt d$ nirere j?| Kmm «s nonte nicimi demisiunea sns! denstat daki i sa mi kmiorat Benitsl în timnul legislat sveî. Kit nentrs celelalte konsideriri ni zik nimik, nentrs kl n’am fost la înenst. Dar nentis nea d’mntîis ar fi sa antenedinte regretabile, nentrs kl aceasta s’ar astea intimnla la maî mslgi dintre noî, kmî Benitsi ns este sa ne merinte persoaneî. De aueea mousis ka Adsnarea si ns nimeaski demisisnea d ls! Rosetti mi si deklare kl ns niksBinge azi aceste motive, nentri ki ns este în spirutsl legi! Elektoralé ka sn denstat si albi anest Benit în tot timpul sesiunii, ui nsmaî kind se alege; la alegerea bjitoarii noate si ni-l maî albi, dar nîniats nu! îl are, or. G. IlItirbei S. Se zine ki d. Rosetti a maî dat o netigisne la min. Jsstigieî. s’a fikist auea netigisne? Sn sekretar. Ns, zille. Am verstadiki Berbale. D. Min. Jsstigieî. Es ns ksnosk aneast netigisne, noate ki a fost dați la medenesorismes. D. Berneski. BreaS si ver kite Ba deslsmirî bisrosisî. Ssnt de nirerea d-lsî I. Gika, nentri nestisnea des Boltati de d-lsî, adiki kl sn denstat avÎnd Benitsi uerst la alegerea sa, noate fi denstat dakci în timpul sesisnii ar nerde auel Benit, nentrs kl ns e otirît altfel, ssnt de nirerea d-lsi I. Gika. Dar mi se nare kl în netigisnea d-lsî Rosetti mai e un alt motiv. D-nsi Rosetti zine ki desfaue marfa mi arati ki n’ar mai astea avea onoarea a remimea în aueeamî nosinisne ka nini aui. Ami prea si fis lminat de bistos. Este adevirat ki d-lsî n’ar mai astea si remle in Kamen, daca ar desfaue marfa într’un mod nealikst, ki nî mtigî aueasta ne imnortangi are. Eati nentrs uelispînt BreaS si fis lsminat. Klt nentrs velilalt argsment ssnt de tirere a se da la o seligiune. D. Ion Britians. îmînare kS, mi nentrs On. aueasti Kamen mi nentrs filkare renresintante din ea. kl d-ns Bernesks ns s’a gindit la ceea ce a zis. Ksm a nstst krede d-lsî kl sn om, kare de mai mulgi ani a dat mobe ns nsmaî nagisnii Romme dar Estonei întregi de onorabilitatea sa, kim a nstst d ns Bernesks, kare d’abia emi dsmn bingele m koalei, si nsii în biisiali onorabilitatea sneî asemenea persoane, dînd sl ingeleagi prin „desfacere“ sn falit francislos; kiui nsmaî atsuuî d-ns Rosetti n’ar mai nstea faue narte din Kamen. Zik ki d-ns Berneski ns s’a gândit mi de aueea ns mi-a missrat aspiitele sale. Dar nentri ne on. d-ns Rosetti ’mi a dat demisiunea? — Nentre kiuiî-a neroist kanitalele sis ka si-mi nilteaski datoriele sale de onoare. D-lor, se fak listele elektoral mi d-ns Rosetti n’a Boit si fakl ka algii milgi, ne kari d-ns Berneski ns zik ki î aniri. D-ns Rosetti ns astea figura în anele liste mi trebsia si arate ki ns mai are kanitabele uerst. Aceasta a fost o delikategi din partea d-lsî mi a krezst de datoria sa ka si bi înmitingere mi ne dß., ka si ni se ziki kl a Boit si se strikoare în Kamen. Pi JBerneșks. $$ am serat slsmirî de la bisroS; d-ns Brltians Bine mi-mi risnsnde într’sn mod ka kind eS am fi Brst si atak onoarea d-lsî Rosetti. D-ns Brltians, ka amik al d-lsî Rosetti.... D. Brltians. Ka Rornin, d-nsle. D. Berneski. Il stimeazi, mi eS... îl stimez asemenea. Es am Brst si întreb ne bisroS daka în netigisne se zice kl d-ns Rosetti e avioane de faliment. D-ns Rosetti ’mi dl demisiunea din Kamen, am Brst si mirs daka aceasta este motÎBil. Kl nentrs nellaît nsnkt ssnt de nirerea d. I. Gika. Bati kazi sunt ideiele mele nentri sn om onorabile ka d-ns Rosetti, ne kare-1 stimez. N’am brisit niuî odati onoarea d-ls. Rosetti, dan se nstea ka d-ns Rosetti, ka ori ne om de cea mai mare onoare, si kazi în asti nefericire. Am Brst si mtii daka aceasta e motivSl d-lsî kiuî altsi ns noate kassa retragerea d-lsî, mi se mus de este sin motiv de retragere. Totis oameni tot arma de onorabilî ka d-ns Rosetti karî not 81 kazi într’o asemenea nefericire. De aceea mi mir ksm d-ns Britians a venit si-mi fain o leligiune în mi Binga kspintelor zise de mine assuna sasî om ne kare îl stimez ka mi dsmnealsî. Bisrosl uitemte din nos netigisnea. D. Bernesks. Aksmingeleg, dări unui ast motiv ale îndestililor; de aceea ssnt de nirerea d. loan Gika. D. D. Gika. Ns ieas ksBinlsl ka si resnsnz la inuidinteîe ridikat de d. Bernesks. Negremit, nreksm a zis d. Brltians, ns noate fi niuî o binsiali assnra onorabilitiniî d. Rosetli. Ns e Borba azi si jsdikirn dsne simnatie mi antinatie. D. Rosetti este adßersarisl nostrs nolitik; inși datoria noastn este si fim drengî mi imnargialî. Ni s’a eksnlikat de d. I. Gika kl motißsl dat de d. Rosetti nentrs retragerea sa ns este legale mi ns nstem nriimi demisisnea sa. De aueea sokotesk kl Kamera se Ba ini ks nirerea noastrl ka si se trirnigi netigisnea la sekgisnea 6-a snre a ne areta oi'î-ue alti îmnregisrare în aueastl uestisne. Hot fi difiksltigí kari, firemte.dintr’sn esucs de delikategi, noate, fak ne d. Rosetti si-mî dea demisisnea. De aueea si ns nerdem timnsl mi in Birtsrea regslamentslsî Kamerel mi konBengisniî si treuem la ordinea zilei, nini ue ne Ba Beni ranortsl 8ekgisniî în nrißinga dernisisnil d. Rosetti. Sokotesk kl în asemenea kas sekgisnea, afari de esnlikagisnea d. I. Gika, ne maî noate da mi altele. G. I. Gika. Ns mi onsiS ka si trirnigi xirtia la sekgisne,* nini atsnuî însi, ssnt de nirere ka aksm kiar si se nofteaski d. Rosetti si bűi iu Kamen. D. D. Gika. Da, da, eS am zîb si se trirnigi la sekßisne sokotind kl, nentrs o uestisne amia de srginte, sekgisnea ne Ba trimite ranortsl siS nentrs medinga Biitoare. D. I. Britians. O singsri iigluisne am si fak bisroslsî: kind se nesinti netigisnî ori alte xirlie si faki bine si le rskreze îndati în kanelaria bisroslsî ka nini a doa zi si B15 în seligisne, nentri ks ?rî »'a