Romănulŭ, mai 1861 (Anul 5, nr. 121-151)
1861-05-05 / nr. 125
Voieșce și vei puie. Va eși în totețuil de afară de Lunia și aceQuA-zi după Serbatoriu. Abonarea pe un an.................................128 lei Șease luni. ............................. 64 — Trei luni................................................ 32 — Te lună.................... ii — Un exemplar......................................... 24 par, însenințările linia................................... 1 leu. %r. 125. Amil V. BINE (n. 5 Mais 1861. DIABIO POLITICO, CONACULI, LITERARIO. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriului Jianului RomAnulu și Redaptoriulu respunzător în: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nr. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la administratoriul pariului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. Luminedă-te și vei fi. Abonarea se face in Bucuresci, in Administrațiunea Românului, și la librăria C. A. Rositii calea Mogoșioia Nr. 18. In județe la domnii Administratori și corespondintil nostru, sau d’a dreptul prin posta trimițend și banii. Tot asemenea și în Iași. DEETEME TELEGRAFICE. (SerBÚiil nartikolar al Rominsls T.) Haris, 16 Mais. în uredinya de ieri a senalslsl, D. Billault a declarat: ki Bind ki Engliterans voemte a da konsimmimintil segla o melsngire a oksnapisnii franciese a Siriei, trsnele franțese vor aleka d’akolo la 5 Isnis. Dbin alekarea trsnelor mense koribil de resbel framese Bor fane o krsnare in anele Bekrstilsi. Engliteza intre aceasta nui se va asocia la zisa krsinare; navilioanele britanike" va fîlfîi alilsrea kx al nostrs miss al Rssiei. Daki trebsintja Ba Here a se Isa mi alte missre, se na kvissi nentri «le. Frantia mi-a împlinit mandatai se» Exronian mi redobîndemte deplina sa libertate personale. REVISTA POLITICA. Bacaresci,,, Florariu. Illirile ne avem din afara sunt foarte nstjine; dintr’visele avem de însemnat ki se zine kt Austria ar fi resemnati a vede Beneßia; de mi asta este foarte aspin probabile, este inst nost tipat „vederea Venetiei, ksm zine Independinjja Belgikt, este una din neuesi tipiie susapisnil mi diulomajjia trebse st *rintreaskt realisarea iel de Boemie a orii între Italia mi Asstria, renresintind dose minimie onsse, sn resbel ín kare toatt Esrona ar fi tîrîtt mi kare ns s’ar astea termina dektt min destrikpisnea komnlett a snsî din Isnattori; dar nîn’aksm adautabele snet transakpisni ns ssnt nikt stißelese la Biena ksm ar trebui st fit, mi toate skomotele tinzind a stabili kontrarist ssnt nikt mematsre.“ * S’a resntndit asemenea Borba kt n’ar fit înkiiat între Franga si Italia un tratat de alianist ofensiBt mi defensißt; se zile kt în urma aiest si tratat ambasadorist frances Bare Beni la Turin. La Roma o nelivisne littre Nanoleone III, alomeritt de mii de semntiste mi ierînd alekarea omurilor francese, s’a denis la ambasada franiesi. ‘ Cestisnea insulelor iomiane a fost obiektsl sne! mojjisni a D-lsI Magnire la Kamera Komsnilor; s’a uersl koresnsndinijele notriBitoarie la aieastt uestisne; lord Ilalinerston a dekiarat kt, daki Englitera ns Boemte a konsimngi la anesarea insslelor ks Greuia, kassa este kt Boemte fericirea lor. Ragionamentsl acesta este komod noate, zice Indenendinija Belinkt, dar Infederat ki lord kIalmerston înssmî ns-l iea în serios. N onoarele, ka mi indipidele, sunt mimi mi singshî jidekhori in cekonstitsie fericirea lor, mi ar fi o inetensiune foarte nedreantt a noi a le face fericite stri Boia lor, mi a le imns- De o fericire kontra ktmia se repolti. Acest siloițism amia de smior aBentirat de nobilele lord, noate sersi de risat de alekare mi de justifikare istorasolatismelor, istor omesisnilor, istor nosesisnilor neligitime. Renosat»l rege al Neanolil Ferdinand II, de tiraniki memorii, ns pretindea oare ki are în ședere fericirea ssasmilor sei, ssnrimînd toate libertigile mi kiiar dreptatea în ambele Sinlie în Englitera n’a molestat oare kontra astsî mod d’a face o najfisne fericiti»? Iui Asstria, kind i se vorbeste de necesitatea d’a restitsi Beneisia Italiei, ni noate oare resusnde mi oari asta ar fi nefericirea acelei moBinge mi ki este o datorii, pin urmare, nentri îmniratii, d’a s’oisne, min ori ce mijloace, la snirea Benejiiei ks regatsl Italian? — Suerim ks în lsrind Englitera Bareksnoamte, nentri ea însimî, adeBlrsrile ce se nroklami amia de bine kinde vorba de algii, nitiri din Ilolonia ne susu ki arestirile depin mi mai dese din kassa nsrtirilor de semne politice miksn- U rilor natriotice. Re d’alli narte Bedem în Rssia nonoragisnile mimkindsse in mai multe loksrî. La Kazan a fost o reskoali religioasi, unde meante zeci de gerani as fost îmusmkaiji; generalusl Filikof a fost trimis akoloksomtirî. La Ilenza s’as fikst tsrbsrrl serioase al ksror ressktat ns este nikt ksnoskst. în Estonia asemenea este o mimkare sure astonomit, nonoraji i snile ssuskris netij^isni min kari reklamt de la gS Bernst rss o administrare separati pentru acea mo Bingt. Ultimii asemeni cereri au fost fskste mi de nonoraiiisnle finlandesî, ntn’aksm înst le fssesert reissatel aksm îmntratsl dt sn manifest prin kare koimpakt o adunare de delegatiií celor natri ordini ale nonorațismi din acea propinat sine a delibera assura mai multor missre legislative indisnensabili nentr» nregres»! materiale al sferei, dată la comptoriu, și astu fi cumperatu, crețioi, tote orologiele de argintu, tóte ănelele de strass, tote obiectele din magasinulu' seu, fară seamu fericirea d’a vorbi vă dată «Junei meie. Cătu despre biletele dulci n’aveam nici unu mului-locu d’a i le îmmănă, coci nemine nu intră în acea casă, care este pălită de doui spăimentători demoni femeie, cari, suptu forma unei betrăne mătușie și unei betrăne servante, ajută pe aurariu în magasinu, făcu totu raenagiulu și nu perdu nici uă dată din ochi pe lunea femeia. Dup’ uă lună de oservări, remăsei bine convinsu ce trebuia se renunța la micjulacele ordinarie și straordinarie ce-mi propusesem. Tóte aceste anevoințe me a știau din ce în ce, visam la dênsu gi și nópte, turbam, desperam. In fine, îmi veni uă ideiă, uă ideiă diabolică. Totu luăndu informări printr’unulu din ómenii mei, aflasem sumă de amenunte asupra afaceriloru și consăngiuiloru lui Bruno Brun. Sciam co bătrănulu Bruno, unulu din cei mai cu capu din corporațiunea aurariloru, se lăsase de meseria și dedese buteca sea fiiului seu, și cő acelu Brun tatălu locuia la teră la trei beuce departe d'aici, aproipe de lie se va face în si k» Boturile ce Ba da acea Adunare? Resnekta-se-Bor saă fi Bor kilkate în nicioare, precum au fost kilkate promisiunile de reforme date loloniei ? Andl ue se va face oare k» cele-lalte nonorapism! ce se mimbi cerînd drenturile lor ? — Eaki ne mie întrebirî la karin» nstem resa»nde d’o kam dați mi amtentim ka fantele si ne dea resnsnssi.Cleremonia îmmormîntirii komitelsl Teleky s’a filist ki mare nomni, o ssti de mii de oameni era» fapi, se zice ki mediuil ar fi konstatat sin»sid»I; tot d’o dați însi s’an»mi bi ar fi msrit mi komitele Sag. C. m Adunarea Națională. Ședința VI, 5—17 Florariu. D. Ilremedinte al konsilislsî ansngi ki di ne cererea minîsterisl si Miriasa a binevoit a retrage ordinanga assuna meseî. Ilresa remsne liberi asmaî ssnt naza legilor. Aueste ksBinte fsri anlasdate tribsnan .bliki. O monsnere de 9 denstapl nrin kare se vere ka gSpernsl si mesinte sn nident de lețre nentri ka seranjisi militar si fii ne natrs ani in viitor ear neî largi dosi ani, soldatii si stea in konlledis ia kasele lor. Dsne oare kare mice konvorbirî prin kare s’a demonstrat kl Komisiunea Zentrale se oksniks un asemenea nioient de lene. Adunarea a trezut U ordinea zilei. D»ne mai milte netipisn mi kom»~ uikiri d. ministr» de finance a komsnikat sn Mesaură m’sn nroient de lege nin kare cere »n îminsmst de 4 milioane nentri akoverirea kieltselelor tesasrilsl usblik, kare din mai m»lte ka»se si afli în linși de bani, în kit ns se not nicti nici lefsrile imniegaților nici mandatele liberate de felsrite ministerie. Arati ki fost»! g»Bern a disnis de peste 300,000 din denositele tribunalilor. îtninsmetsl se va întoarce în 6 I»nl din Beiiitarile ansisliniks bite «na la ssti ne l»nl maximsm dobîndi. S’a declarat, d»ne cererea ministrului «riiinua, mi s’a i#at îndati în desbatere. I. fliiîbean» întreabi do »ude mro Bino linsa do banî în Bistemii. D. D. Ghika zice ki areclisnarea sa a fost a skoale tesa»r»i nsblik din starea în stare si afli. Linia provine din neîmplinirea banilor, snre esemnl» a arendărilor momielor peste 22 milioane, al 2-leanepompi k» împlinirea imnosit»]»! fondar, ssnt foarte nigini kari a» nlitit. KonBeninga mi obligi si n’aksz gSBernsl trekst’o deseBermiti neguyingi m’atribsis aceasti neîmplinire din linia snei legisiri speciale în aceasti materii. D. G. Margiloman a zis ki dobînda este mare, si fii zece ia ssti ne an. D. Dimitrie Gika zice ki D. Margiloman mon»ne gSBernsl» se skazi din acea dobindi mi kid lsî a krezst kid. Margiloman ar fi mon»ska dobînda si fii în komutsl acelora kari a» nss» Ueara în starea aceasta. Ki ministeriel a monss ceea ce a krezst min nstinisi a si face, ki gSBernsl se afli diskreditat kid cine nu alite uito la timp, la skadinßi, este diskreditat, guBerislă de la încensul ansist n’a nlitit angajamentele sale m’a fost în starea sasî falit. D. K. A. Rosetti zice ki d-l»î fiksse ksnoskst d. Gika ki, daki linsa de bani se ea dosedi ki nroBine din kassa gremelelor foștilor miniștril. Ba cere ka dobînzele acestui îminsmst se fii In sarcina acelor miniștrii, mi ki de isi, ne Boind astizi a face niuî o modifikare îmi reserBi a face o asemenea monsnere kind se va desbate aktsl de akssare contra miniștrilor mi kind se Ba astea desbate daki eî sunt kilnom! desine aceasti linși. Dine oarecare desbateri mrolentsl s’aBotat artikis ks artikis m’a fost nriimit ks 47 bile albe centra 1 neagri D. Bileans întreabi daka d. ministrs din întrs a dat ordine nentri alegerea denstagilor în kolegiurile Babanul, mi uereka si se perifine mai intîiS alegerile m’anoî si s’ aleagi membrii komisiunii centrale. D. ministri zine ki amleanti si se verifice toate alegerile m’anoî si deskisi kolegisnile nentri a alege ne denstagil no le linsesk. Dsni oare kare desbateri nrin kare dd. Bernesks mi C. A. Rosetti a§ aritat ki KonBengisnea nere deslsmit ka membri Komisisnil Zentrale sl fii alenri îndati dsni konstitsirea Kameriî maioritatea Adsnirii a Botat aminarea aleyeriî nini b'irabiti. D. Ion Gika a mslßimit Adsniri! nentru numirea sa de Bine-Nremedinte m'a firist o profesiune de kredingi prin kare a declarat ki este nentru buteca; deru chiamă pe nora sea, «fice acelorua ce-i dau ajutoriu să se ducu s’o aducu. Fiind vecin cu dênsul, m’am însărcinatu bucurosu cu comisiunea asta, și am adusu asinulu nostru. Intre ómeni cumu se cade trebue să ne ajutămu căndu putemu. Vomu pleca căndu eui vre timpulu e spre ploiă și e fără Jiu. Bruno Brun că^u cu totulu în cursă; dup’ uă oră turtureala mea lăsă cuibulu seu de bubă și sbura încetu cötru locurile unde indemăna liculu vânătoriu își întinsese cursele. Da, amicii mei, pugini înainte de apusulu sorelui, misé Brun, condusă de Vascongado, și însoțită de servantea cea betrănă, mergea cotră Nieuselle. Cunoscu locurile, vice comiteți aduci negreșitu aminte ce înainte d’a ajunge la acea ospătăriă cu nume reu ce se numesce casa Calului Roșiu, drumulu șerpuește între nesce stănce mari ce séména cu nesce păreți ruinați. Astu locu este unu adevăratu locu de omora unde nu pate cineva vede ce se petrece la douăzeci de pași înaintea sea în urma lui. Acolo mă pusei la păndă cu Siffroi, haiduculu meu, una gigante capabile d’a răpi pe Urgela, îl u Snire nentrs konstitsirea komsnelor mi organisarea instrskßisuil nsbliue. Adunarea a ssatano în desbatere de srginßi Adresa Kameliî kire Tron kare a fost nnimiti firi desbatere ks 42 bile albe kontra 6 negre. Unirea Timpurariă. Rommii îmi mal adsk negre mit aminte ki nainte d’a s’adsna renres inlanuil asterilor garanjii în konferințele de la Ilaris sare a olirî în contra Botsrilor dißansrilor ad-hoc se fsseseri konsokati tot de dînsele nentri a esnrime eoiipa nonoril»I, desnre kare lordsl Clarendon a zis ki este tot deasna bine a nine seami, Domnul Gladstone, aktualsi ministri de Finantje al Englitezei, a sssijinst drenturile noastre în narlamentul Engles. Eram alsnil ssnt regimsl lenssrel mi ns ne era nermis a nsblika în sjeara noastri niimikar ksBÎntele iin kare slriinii ssim neas în narlamente drenturile Rommilor. Fikmd ksnoskst, în revista noastri nobliki, desnre ksBentsl d lsî Gladstone ziserim ki ’i Bora nistra în arîBele noastre mm Ba Benî zisa în kare si’i nsblikim. Astizî kind ssnt a s’adsna din noii asterile rele despre unirea mari sare a desbate Iluiminatelor cnite, kredem ki este timnsl miinios nsblika ksBÎntsi d-lsî Gladstone snre a a arita Rommilor kim n’atsiii eram în relatjism nolitiie ks oamenii iei mari ai Esronel mi ks kill mtiinjii mi kildsm ei ne animă, mi ksm astizi, în lok d’a miri aiele relapisnT ele se ksrmari ks totsi; sare a vedea oamenii nomtrii nolitiii ksm striini aBeau în noi o kredinßi ie nosi ne linsemte mi ’nsfîrmit kism nimine ni ne a anirat, n’a ssspinst drenturile noastre de kit din nsalsi de vedere militar mi komerciale mi rezemmdi-se ne treksisi nostri iei militar, gisind ki m’aksm ssntem gata a ne FOITA ROIAN ► HISE »RIJ IV% Partea I. í. I. (urmare). — Sa asculta, scumpulu meu Nieuselle, nu ’nțelegu de locu ce-mi spui aci, întrerupse junele Parisianu. Ce insemnămă modulu acestua d’a iubi cu mâna armată? Mi se pare că înainte d’a ajunge la răpire, trebuia sĕ încerci migiulócele ordinarie, visitele, bilettele dulci, etc. E mai bine, mi se pare, a seduce că femeia de cătu a o ave în modulu lui Tareinu. Faci simplu curte și pace, e vulgariu deru e ușioru. — D’ar fi fostu usioru sau măcaru cu putință, astu fi facutu-o, respinse Nieuselle; se vede ce n’ai ideiă de deprinderile acestora unice burgesie mai Survoia a te apropia de densele A de cătu au presintatu Ia uă principesă regale. Am C?reatu se intru în casa aurariului trecendu prin buteca lui, am cumperatu mai multe lucruri de la insulu I âeru femeia sea pue nici u Nieuselle, pe drumulu la Manosque. Cunosci țiuutulu acelua vice comite. — Par’celu veru, uă țâră de lupi în care nu cuteză cineva a se aventura dupe apusulu sóiului, din causă ce suntu pe acolo órecari strîmptorie, unde de căndu se ține minte trecătorii suntu despuiați. Chiaru asia. Loculu îmi păru fórte cuviinciosu pentru că cursă atătți-a punga și puseseră fară a fi pedepsiți pe călători la contribuțiune: eu otărîi a mă pune acolo la pândă ca se fura lui Bruno Brun nu punga, dăru femeia sea. Și éce stratagema ce întrebuințai ca să atragu pe drumulu celu puținu visitatu de care vorbiremu pe frumósa închisă care nu lua nici măcaru aeru la ferăstră, și care nu cunoscea altu drumu decătu p’acelu a d’a casă la biserică. Intr’uă țu Vascongado, alărgătoriulu meu, bine învățatu și îndoctrinatu de mine, lăpedă livreua și puse vestimente țerănesce. Așia străvestite să presintă la aurariu și-i spuse c’nou aeru spăliatu cotata Brun căzuse și era fórte rea. —— Am venitu aici trămisu de elu, adause, bietulu omu țlice ee e la ora morții. Fiindu ce este ții de lucru, îți recomandă si cu lași însărcinasem să răpăscii pe servante, care va se ^ică camu aceluași lucru. — Cercarea asta îmi pare fórte imprudinte, oserva vice-cornițele ; soli, Nieuselle, ce tóte astea te puteau duce fórte departe? Dreptatea se amestecă uneori în galanterie de felulu acestuia. — Dreptatea n’ar fi înțelesu nemica întóia afacerea asta, respinse Nieuselle e’unu surîsu presomptuosu; crecii tu ce într’uă asemene întâmplare așiu fi declinatu numele și prenumele mele? Aveam altu proiectu, severi.— Eram postatu ca unu banditu între stănce, la unu cartu de leucă aprópe de ospătăria Calului roșiu; pusesem uă mantelă de căruțariu peste vestimîntul meu de vănătoriă; uă cârpă mi-acoperia partea de jos a figurei; pălăria mea cu marginile lăsate era trasă pe frunte și nu lăsase severă de cătu ochii mei. Siffrei purta întocmai aceleași costume; aveamu acru de doui briganți. Cu tote astea noptea venise deja, și, mărturescu, nesce ideie lugubre se presintau în mintea mea. Văzusem trecându mai mulți ómeni călări, ómeni cu aparință urîtă; totu aceiași ómeni se întorseseră înapoi, păreau ce se învertescu pe acolo prin pregiuru. In fine mi a-