Romănulŭ, mai 1861 (Anul 5, nr. 121-151)

1861-05-05 / nr. 125

Voieșce și vei puie. Va eși în totețuil de afară de Lunia și aceQuA-zi după Serbatoriu. Abonarea pe un an.................................128 lei Șease luni. ............................. 64 — Trei luni................................................ 32 — Te lună.................... ii — Un exemplar......................................... 24 par, în­senințările linia................................... 1 leu. %r. 125. Amil V. BINE (n­. 5 Mais 1861. DIABIO POLITICO, CONACULI, LITERARIO. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriulu­i Jianului RomAnulu și Redaptoriulu respunzător în: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nr. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la adm­inistratoriul pariului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. Lumined­ă-te și vei fi. Abonarea se face in Bucuresci, in Adminis­­trațiunea Românului, și la librăria C. A. Rositii calea Mogoșioia Nr. 18. In județe la domnii Administratori și co­­­respondintil nostru­, sau d’a dreptul prin posta trimițend și banii. Tot asemenea și în Iași. DEETEM­­­E TELEGRAFICE. (SerBÚii­l nartikolar al Rominsls T.) Haris, 16 Mais. în uredinya de ieri a senalslsl, D. Bil­­lault a declarat: ki Bind ki Englitera­ns voe­­mte a da konsimm­imintil seg­la o m­elsn­­gire a oksnapisnii franciese a Siriei, trsnele franțese vor aleka d’akolo la 5 Isnis. Dbin­ alekarea trsnelor mense koribil de resbel fram­ese Bor fane o krs­n­are in anele Bek­­rstilsi. Engliteza intre aceasta nui se va a­­socia la zisa krsinare; navilioanele britanik­e" va fîlfîi alilsrea kx al nostrs mi­ss al Rssiei. Daki trebsintja Ba Here a se Isa mi alte missre, se na kvissi nentri «le. Frantia mi-a împlinit mandatai se» Ex­­ronian mi redobîndemte deplina sa libertate personale. REVISTA POLITICA. Bacaresci,,, Florariu­. Ill­irile ne avem din afara sunt foarte nstjine; din­tr’visele avem de însemnat ki se zine kt Austria ar fi resemnati a vede Beneßia; de mi as­ta este foarte aspin probabile, este in­st nost tip­at „vederea Venetiei, ksm zine Independinjja Belgikt, este una din neuesi tipiie su­sapisnil mi diulomajjia trebse st *rintreaskt realisarea iel de Boemie a orii între Italia mi Asstria, renresintind dose m­inim­ie onsse, sn resbel ín kare toa­­tt Esrona ar fi tîrîtt mi kare ns s’ar astea termina dektt m­in destrikpis­­nea komnlett a snsî din Isnattori; dar nîn’aksm adautab­­ele snet tran­­sakpisni ns ssnt nikt stißelese la Biena ksm ar trebui st fit, mi toate skomotele tinzind a stabili kontrarist ssnt nikt m­ematsre.“ * S’a resntndit asemenea Borba kt n’ar fit înki­iat între Franga si Ita­lia un tratat de alianist ofensiBt mi defensißt; se zile kt în urma aiest si tratat ambasadorist frances Ba­re Beni la Turin. La Roma o nelivisne littre Na­­noleone III, alom­eritt de mii de sem­­ntiste mi ierînd alekarea omu­rilor francese, s’a denis la ambasada franiesi. ‘ Cestisnea insulelor iomiane a fost obiektsl sne! mojjisni a D-lsI Mag­­nire la Kamera Komsnilor; s’a uersl koresnsndinijele notriBitoarie la aieas­­tt uestisne; lord Ilalinerston a dekia­rat kt, daki Englitera ns Boemte a konsimngi la anesarea insslelor ks Greuia, kassa este kt Boemte ferici­rea lor. Ragionamentsl acesta este komod noate, zice Indenendinija Bel­­in­kt, dar Infederat ki lord kIalmerston în­­ssmî ns-l iea în serios. N­ on­o­ar­ele, ka mi indipidele, sunt m­imi mi singsh­î jidekh­ori in cekon­­s­tits­ie fericirea lor, mi ar fi o inetensiune foarte nedrean­­tt a noi a le face fericite stri Boia lor, mi a le imns- De o fericire kontra ktm­ia se repolti. Acest siloițism amia de smior aBentirat de nobilele lord, noate sersi de risat de alekare mi de justifikare istor­asolatismelor, is­­tor om­esisnilor, istor nosesisnilor neli­­gitim­e. Renosat»l rege al Neanolil Fer­dinand II, de tiraniki memorii, ns pre­­tindea oare ki are în ședere fericirea ssasmilor sei, ssnrimînd toate liberti­­gile mi kiiar dreptatea în ambele Sin­lie în Englitera n’a m­olestat oare kontra a­­stsî mod d’a face o najfisne fericiti»? Iui Asstria, kind i se vorbeste de ne­­cesitatea d’a restitsi Beneisia Italiei, ni noate oare resusnde mi oa­ri asta ar fi nefericirea acelei m­oBinge mi ki este o datorii, p­in urmare, nentri îmniratii, d’a s’o­isne, m­in ori ce mijloace, la snirea Benejiiei ks regatsl Italian? — Suerim ks în l­srind Englitera Ba­re­­ksnoamte, nentri ea însimî, adeBlrs­­rile ce se nroklami amia de bine kind­e vorba de algii, nitiri din Ilolonia ne su­su ki a­­restirile depin mi mai dese din kas­sa nsrtirilor de semne politice mi­ksn- U­ rilor natriotice. Re d’alli narte Be­­dem în Rssia nonoragisnile mimkin­­dsse in mai multe loksrî. La Kazan a fost o reskoali religioasi, unde mean­­te zeci de gerani as fost îmusmkaiji; generalusl Filikof a­ fost trimis ako­­lo­ks­omtirî. La Ilenza s’as fikst tsrbsr­rl serioase al ksror ressktat ns este nikt ksnoskst. în Estonia ase­menea este o mimkare sure astonomit, non­oraji i snile ssuskris netij^isni m­in kari reklamt de la gS Bernst rss o ad­ministrare separati pentru acea m­o­ Bingt. Ultim­ii asemeni cereri au fost fskste mi de nonoraiiisn­le finlandesî, ntn’aksm înst le fssesert reissatel aksm îmntratsl dt sn manifest prin kare koimpakt o adunare de delegatiií celor natri ordini ale nonorațism­i din acea propinat sine a delibera assura mai multor missre legislative indisnensa­­bili nentr» nregres»! materiale al sferei, dată la comptoriu, și astu fi cumpe­­ratu, crețioi, tote orologiele de argintu, tóte ănelele de strass, tote obiectele din magasinulu' seu, fară se­amu feri­cirea d’a vorbi vă dată «Junei meie. Cătu despre biletele dulci n’aveam nici unu mu­lui-locu d’a i le îmmănă, coci nemine nu intră în acea casă, care este pălită de doui spăimentători demoni femeie, cari, suptu forma unei betrăne mătușie și unei betrăne servante, ajută pe aurariu în magasinu, făcu totu rae­­nagiulu și nu perdu nici uă dată din ochi pe lunea femeia. Dup’ uă lună de oservări, remăsei bine convinsu ce tre­buia se renunța la micju­lacele ordi­narie și straordinarie ce-mi propuse­sem. Tóte aceste anevoințe me a știau din ce în ce, visam la dênsu gi și nópte, turbam, desperam. In fine, îmi veni uă ideiă, uă ideiă diabolică. Totu luăndu informări printr’unulu din óme­­nii mei, aflasem sumă de amenunte a­­supra afaceriloru și consăngiuiloru lui Bruno Brun. Sciam co bătrănulu Bruno, unulu din cei mai cu capu din corpo­­rațiunea aurariloru, se lăsase de me­seria și dedese buteca sea fiiului seu, și cő acelu Brun tatălu locuia la teră la trei beuce departe d'aici, aproipe de lie se va face în si k» Boturile ce Ba da acea Adunare? Resnekta-se-Bor saă fi Bor kilkate în nicioare, precum au fost kilkate promisiunile de reforme date l­oloniei ? Andl ue se va face oare k» cele-lalte nonorapism! ce se mimbi ce­­rînd drenturile lor ? — Eaki ne mie în­­trebirî la kari­n» nstem resa»nde d’o kam dați mi amtentim ka fantele si ne dea resnsnssi.­­Cleremonia îmmormîntirii komitelsl Teleky s’a filist ki mare nom­­ni, o ssti de mii de oameni era» fapi, se zice ki mediuil ar fi konstatat sin»­­sid»I; tot d’o dați însi s’an»m­i bi ar fi msrit mi komitele Sag. C. m Adunarea Națională. Ședința VI, 5—17 Florariu. D. Ilremedinte al konsilislsî a­­nsngi ki di ne cererea minîsterisl si Miria­sa a bine­voit a retrage ordi­­nanga assuna m­eseî. Ilresa remsne liberi asmaî ssnt naza legilor. Aueste ksBinte fsri anlasdate tribsna­n .bliki. O m­onsnere de 9 denstapl nrin kare se vere ka gSpernsl si m­esinte sn nid­ent de lețre nentri ka seran­jisi militar si fii ne natrs ani in vi­­itor ear neî largi dosi ani, soldatii si stea in konlledis ia kasele lor. Dsne oare kare mice konvorbirî prin kare s’a demonstrat kl Kom­isiunea Zentrale se oksni­ks un asemenea nioient de lene. Adunarea a trezut U ordinea zilei. D»ne mai milte netipisn­ mi kom»~ uikiri d. ministr» de finance a komsni­­kat sn Mesaură m’sn nroient de lege n­in kare cere »n îminsmst de 4 milioane nentri akoverirea kieltselelor tesasrilsl usblik, kare din mai m»lte ka»se si a­­fli în linși de bani, în kit ns se not nicti nici lefsrile imniegaților nici man­datele liberate de felsrite ministerie. A­­rati ki fost»! g»Bern a disnis de peste 300,000 din denositele tribunalilor. îtn­­insmetsl se va întoarce în 6 I»nl din Beiiitarile ansisl­iniks bite «na la ssti ne l»nl m­aximsm dobîndi. S’a declarat, d»ne cererea ministrului «riiinua, mi s’a i#at îndati în desbatere. I­. fliiîbean» întreabi do »ude mro­ Bino linsa do banî în Bistemii. D. D. Ghika zice ki areclisnarea sa a fost a skoale tesa»r»i nsblik din starea în stare si afli. Linia provine din neîmplinirea banilor, snre esemnl» a arendărilor momielor peste 22 milioa­ne, al 2-le­anepom­pi k» împlinirea im­­nosit»]»! fond­ar, ssnt foarte nigini kari a» nlitit. Kon­Beninga mi obligi si n’aksz gSBernsl trekst­­’o deseBermiti negu­yingi m’atribsis aceasti neîmplinire din linia snei legisiri speciale în aceasti materii. D. G. Margiloman a zis ki dobînda este mare, si fii zece ia ssti ne an. D. Dimitrie Gika zice ki D. Mar­giloman m­on»ne gSBernsl»­ se skazi din acea dobindi mi ki­d­ lsî a krezst ki­d. Margiloman ar fi m­on»s­ka dobînda si fii în komutsl acelora kari a» nss» Ueara în starea aceasta. Ki ministeriel a m­onss ceea ce a krezst m­in nstinisi a si face, ki gSBernsl se afli diskre­­ditat kid cine nu alite uito la timp, la skadinßi, este diskreditat, guBerislă de la încensu­l ansist n’a nlitit angajamen­­tele sale m’a fost în starea sasî falit. D. K. A. Rosetti zice ki d-l»î fi­­ksse ksnoskst d. Gika ki, daki linsa de bani se ea dosedi ki nroBine din kassa gre­­melelor foștilor miniștril. Ba cere ka dobînzele acestui îminsmst se fii In sarcina acelor miniștrii, mi ki de isi, ne Boind astizi a face niuî o modifikare îmi reserBi a face o ase­menea m­onsnere kind se va desbate aktsl de akssare contra miniștrilor mi kind se Ba astea desbate daki eî sunt kilnom! desine aceasti linși. Dine oare­care desbateri mrolen­­tsl s’aBotat artikis ks artikis m’a fost nriimit ks 47 bile albe centra 1 neagri D. Bileans întreabi daka d. mi­­nistrs din întrs a dat ordine nentri alegerea denstagilor în kolegiurile Ba­­banul, mi uere­ka si se perifine mai intîiS alegerile m’anoî si s’ aleagi membrii komisiunii centrale. D. mi­­nistri zine ki amleanti si se verifice toate alegerile m’anoî si deskisi ko­legisnile nentri a alege ne denstagil no le linsesk. Dsni oare kare desbateri nrin kare dd. Bernesks mi C. A. Rosetti a§ aritat ki KonBengisnea nere deslsmit ka membri Komisisnil Zentrale sl fii alenri îndati dsni konstitsirea Kameriî maioritatea Adsnirii a Botat aminarea aleyeriî nini b'irabiti. D. Ion Gika a mslßimit Adsni­­ri! nentru numirea sa de Bine-N­reme­­dinte m'a firist o profesiune de kredin­­gi prin kare a declarat ki este nentru buteca; deru chiamă pe nora sea, «fice aceloru­a ce-i dau ajutoriu să se ducu s’o aducu. Fiind vecin cu dênsul, m’am însăr­­cinatu bucurosu cu comisiunea asta, și am adusu asinulu nostru. Intre ó­­meni cumu se cade trebue să ne aju­­tămu căndu putemu. Vomu pleca căndu eui vre­­ timpulu e spre ploiă și e fără Jiu. Bruno Brun că^u cu totulu în cur­să; dup’ uă oră turtureala mea lăsă cuibulu seu de bubă și sbura încetu cötru locurile unde indemăna liculu vâ­­nătoriu își întinsese cursele. Da, a­­micii mei, pugini înainte de apusulu sorelui, misé Brun, condusă de Vascon­­gado, și însoțită de servantea cea be­­trănă, mergea cotră Nieuselle. Cunoscu locurile, vice comite­­ți­ aduci negre­­șitu aminte ce înainte d’a ajunge la a­­cea ospătăriă cu nume reu ce se nu­­mesce casa Calului Roșiu, dru­mulu șerpuește între nesce stănce mari ce séména cu nesce păreți ruinați. Astu locu este unu adevăratu locu de omora unde nu pate cineva vede ce se petrece la douăzeci de pași înaintea sea în urma lui. Acolo mă pusei la păndă cu Siffroi, haiduculu meu, una gigante capabile d’a răpi pe Urgela, îl u Snire nentrs konstitsirea komsnelor mi organisarea instrskßisuil nsbliue. Adunarea a ssat­ano­ în desbatere de srginßi Adresa Kameliî ki­re Tron kare a fost nni­miti firi desbatere ks 42 bile albe kontra 6 negre. Unirea Timpurariă. Rommii îmi mal adsk negre mit aminte ki nainte d’a s’adsna renre­­s inlanuil asterilor garanjii în konfe­­rințele de la Ilaris sare a olirî în contra Botsrilor dißansrilor ad-hoc se fsseseri konsokati tot de dîn­­sele nentri a esnrime eoiipa nono­­ril»I, desnre kare lordsl Clarendon a zis ki este tot deasna bine a nine seami, Domnul Gladstone, aktualsi ministri de Finantje al Englitezei, a sssijinst drenturile noastre în narla­­mentul Engles. Eram alsnil ssnt regimsl lenssrel mi ns ne era ner­­mis a nsblika în sjeara noastri nii­­mikar ksBÎntele i­in kare slriinii ssim­ neas în narlamente drenturile Rommilor. Fikmd ksnoskst, în re­­vista noastri nob­liki, desnre ksBen­­tsl d­ lsî Gladstone ziserim ki ’i Bora nistra în ar­îBele noastre mm Ba Benî zisa în kare si’i nsblikim. Asti­zî kind ssnt a s’adsna din noii asterile rele despre unirea mari sare a desbate Iluim­inatelor cnite, kredem ki este timnsl m­iin­ios nsblika ksBÎntsi d-lsî Gladstone snre a a arita Rommilor kim n’atsiii eram în relatjism­ nolitiie ks oamenii iei mari ai Esronel mi ks kill mtiinjii mi kildsm­ ei ne anim­ă, mi ksm a­­stizi, în lok d’a miri aiele relapisnT ele se ksrmari ks totsi; sare a vedea oamenii nomtrii nolitiii ksm striini­ aBeau în noi o kredinßi ie nosi ne linsemte mi ’nsfîrmit kism nimine ni ne a anirat, n’a ssspinst drenturile noastre de kit din nsalsi de vedere militar mi komerciale mi rezemm­­di-se ne treksisi nostri iei militar, gisind ki m’aksm ssntem gata a ne FOITA ROIAN ► HISE »RIJ IV­% Partea I. í. I. (urmare). — Sa asculta, scumpulu meu Nieu­­selle, nu ’nțelegu de locu ce-mi spui aci, întrerupse junele Parisianu. Ce insemnăm­ă modulu acestu­a d’a iubi cu mâna armată? Mi se pare că înainte d’a ajunge la răpire, trebuia sĕ încerci migiulócele ordinarie, visitele, bilettele dulci, etc. E mai bine, mi se pare, a seduce că femeia de cătu a o ave în modulu lui Tareinu. Faci simplu curte și pace, e vulgariu deru e ușioru. — D’ar fi fostu usioru sau măcaru cu putință, astu fi facutu-o, respinse Nieuselle; se vede ce n’ai ideiă de de­prinderile acestora unice burgesi­­e mai Survoia a te apropia de densele A de cătu a­u presintatu Ia uă princi­pesă regale. Am C?reatu se intru în casa aurariului trecendu prin buteca lui, am cumperatu mai multe lucruri de la insulu I âeru femeia sea pu­e nici u­ Nieuselle, pe drumulu la Manosque. Cunosci țiuutulu acelu­a vice comite. — Par’ce­lu ve­ru, uă țâră de lupi în care nu cuteză cine­va a se aven­tura dupe apusulu sóiu­­lui, din causă ce suntu pe acolo óre­cari strîmptorie, unde de căndu se ține minte trecătorii suntu despuiați. Chiaru asia. Loculu îmi păru fórte cuviinciosu pentru că cursă atăt­ți-a punga și puseseră fară a fi pedep­siți pe călători la contribuțiune: eu o­­tărîi a mă pune acolo la pândă ca se fura lui Bruno Brun nu punga, dăru femeia sea. Și éce stratagema ce în­trebuințai ca să atragu pe drumulu celu puținu visitatu de care vorbiremu pe frumósa închisă care nu lua nici mă­caru aeru la ferăstră, și care nu cu­­noscea altu drumu decătu p’acelu­ a d’a casă la biserică. Intr’uă țu­ Vascon­­gado, alărgătoriulu meu, bine învățatu și îndoctrinatu de mine, lăpedă livreua și puse vestimente țerănesce. Așia străvestite să presintă la aurariu și-i spuse c’nou aeru spăliatu cotata Brun căzuse și era fórte rea. —— Am venitu aici trămisu de elu, adause, bietulu omu țlice ee e la ora morții. Fiindu ce este ții de lucru, îți recomandă si cu lași însărcinasem să răpăscii pe servante, care va se ^ică camu acelu­ași lucru. — Cercarea asta îmi pare fórte imprudinte, oserva vice-cornițele ; soli, Nieuselle, ce tóte astea te puteau duce fórte departe? Dreptatea se amestecă uneori în galanterie de felulu acestui­a. — Dreptatea n’ar fi înțelesu ne­mica în­tóia afacerea asta, respinse Nieuselle e’unu surîsu presomptuosu; crecii tu ce într’uă asemene întâmplare așiu fi declinatu numele și prenumele mele? Aveam altu proiectu, severi.— Eram postatu ca unu banditu între stănce, la unu cartu de leucă aprópe de ospătăria Calului roșiu; pu­sesem uă mantelă de căruțariu peste vestimîntul meu de vănătoriă; uă câr­pă mi-acoperia partea de jos­ a figu­­rei; pălăria mea cu marginile lăsate era trasă pe frunte și nu lăsa­se se­veră de cătu ochii mei. Siffrei purta întocmai acele­ași costume; aveamu acru de doui briganți. Cu tote astea noptea venise deja, și, mărturescu, nesce ideie lugubre se presintau în mintea mea. Văzusem trecându mai mulți ómeni călări, ómeni cu aparință urîtă; totu acei­ași ómeni se întorse­seră înapoi, păreau ce se învertescu pe acolo prin pregiuru. In fine mi a-

Next