Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)

1861-10-14 / nr. 287

lSlr. 28. Anul V. Pri­scipatese-si- Uni. Bucurescî, 25 Brumarel. n«I­likxm ostx-zi­unkx «na din ko­­resucixdingele adresate din Kakarouitî zia­­rialaí le Con­sti tu­tio­nn­el, un­ ne karo o sananem la inregsirea nablikalar. Resespunda-ne drontel a corbi lui noi în No. Bu­loario in nripinga aiestor kores­­piondinge, mi neste Hagiu lui ’n foile fran­­tese, anangxm kx d. Basilie Mxlinesk», fiuel barbat kire, m­okam mal ziserxm, a fost singurul dintre oamenii de Stat din România do neslo Milkou­kari a« fost membri al guvernalul din Bakaremtî mi kam­ m’a atras r­estrektul un fabirca­lelor mai milgt m in resnoktal le a alet nentra iuzirea legilor, nentris libertate m­i legalitate, a­ rostipUS kalomniilor mi neade exrarilor konginato în korespondin­­gele trimise din Bakaremti, m­intr’o oui­­stoix ssnskrisx mi nablikaix în ziariel L o Liecle, de la 15 Okt. mi dosare karo Bom vorbi asemenea în nemerile Biitoarie. Fiind kx Borbirin de koresaondinge so faiéin kanoskat lei gB Bernsl an laxde, mai îndalx daux Benirea sa la nstere a destituit no­d. Ubicini din fen­digianea ie anco, mi kare o kreose însa­rai, de ko­­resnondinte al g«Bernalai nenir» dress­o strxinx. D. Ubicini, iuti» toni Romxnfi, kt­esto BnBi din alci franiesi kari au­ simit kapsa romxn­x în ksrs do 13 ani k» iei mai mare deaolament mi firi lea mai m­ikx retribagiano. Toni kxgî asks nossiBt ne d. Ubicini, do ori se om­n­itue Bor li, sânt. siligi a­nxxrtari kx este »nai din oamenii iei mai onorabili mi kari o lakrat tot­deauna în interesul gene­rale al Româniți lui n­ii odalx sunt k­a mai raik­ s îurÎprire a sneî nar­­lile, fii ‘tea mai onorabile. N­entri d ne dar gBBernsl aixtsale a destitsit ne­filiiiiui? Negremit tokmai nentri meritai ses nel rar, d’a ns Boi nini o­­data ka nana sa se serie intereselor individsale mi­liiar animositegilor nar­atelor. KBI despre noi destituirea d-lsi Ubicini am nripit-o, m­eksm este, ka ’ sn omagio ne gBBernst­antsale a fin­kst onorabilit nijil d-lsi Ubicini mi In­­denondinn­el sale de kuranter. Negremil kn tot din anost­asul gspernil din Bskstemtî n’a Boit a riga ne onorabilele filo-roman d. Veggezi- Ruseala, a nicimi­mi nentri anest n­im­­­inat însem­inarea ne a bine­voit a nici­mi nentri anela al Moldapiei. Amin, ajsnserim akism a ii sili0,1 a vorbi de K­rim­inatil Moldapiel mi de ürim­in­a­­tsl Balaniei, mi­­nka a le osebi noî îmni­ ne kiar în ochii stminilor lui nnnn ’« ‘iele mai mini iskrinî. Astfel sure esemnis, gsvernul d-luî Ilans, m­oti- Iind de amoarea ne d. Veggezi Rus­­cala are nentri Romnni, isbsti al în­­dsuleka a nriimi însem­inarea d’a fi koresnondintere gsBernslsî Romtu în Italia m’a Regia assuna jsnilor Romm­î ne ssnt trimimî akolo nentri a-mi fa­ne st sdiile. Gspernsl nostri însx s’a ferit d’a m­on­ta d’aneasit rart okasis­­ne ne ni se ’niíjsimia d’a riga mi dîm­ ssl n­e d. Y. Ruskala a fi koresnondin­tere Iluim­inatelor-önile ear ns numai a fost singur Prim­inat. D. Veggezi- Raskala, ks toati pksuarea nea mare ne-i ci iskgisnea sa da denstat al llailamentsl sî, de natriot Italian mi nelelalte iskrtrî a­le sale a nri­mit a sa­­krifika din orele de renaos nentri ser­­viuisl îndelsng nenoroniteî tine a Ila­­triei sale, Romtula. Dar d. Veggezi Ruscala are, ka mi d. Ubicini, nenoro­­nirea a isbi Romtuia ear ns indivizii, m’a­poi­st seime intereselor generale ear ns intereselor meskine a­le snei komnanii mi de aneea d Veggezi Rus­­cala ka mi d. Ubicini a desultkst mi desalane gsvernelsi an­tsale. I­n d­e n­­e­u­d I­u­g a B­e­l­g­i­k­j. de la 18 Oktobre konfirmt astăzi o rntire ne are însemn­itate mi Jiu kare avem a litiere înutiim­Hnle. Ea susne m’a­­firmt k’a fost o b­isc desbatere în­tre d. de Persigny ministri din întrs mi de Thouvenel ministri al afacerilor străine, fatit ks îmntratsi, în m­iuni— na­vestisrii romane. D. de Pers­ony, rai kare se mtie kt este biibi din vei maî Bekî mi mai intimi amigi ai îm­­nxratslor, ,,rezemT»noi«se ne interessi , Franciei mi ne nekontestabila m­ons­­„larilate >se ar ksîege Imn­Bratsl mrin­­,,tr’o solgijiKne konforme ks Bom­pa I­­,Italiei, a stirsit ks BiBin­sipe a se sfîr­­,,uii. D. Thouvenel, făr’a fi maî nsipn „ununi favorabile dorințelor Italiei, s’a „ar'Atat domnit de temerea «nor kom­­,,nick'Lin diulomutiuc. Imultatil, adaoge „Ind­enendih ga Belgikt, îmb­prix­­„raiamte ideiele d-­tiî Thouvenel mi „uiii konsilisrile d-lsi de Persigny unui „limbagist mai tare al Birslui seS, siriu­­„nu­­ele Natioleone, u’a’ riBt«t Bnk'B sb’1 „adßki la alte disnosigisni, mi d’a’ii „Bine momentanea o mtire în lok a­u­­,,'iestei uestisni.“ I­n d­e­n­e­n­d­i­n y a B­e­l­g­i­k 1. Insne snkB ki>’n kildsra desbaterii d. Thou­venel ar fi zis ministrilor din intri kB n’are drent a inter­ Beni d’a drentel în aneasts nestisne fiind kB ea s’ar atin­ge de nolitika din afară. Inden­eti­­d­i­n­g a B­e­l­g­i­k a kombate aUast ar~ gsment al d-!«i Thouvenel mi’ntre al­tele zise «m­iBtoaicele însemnate ksninte. „In kassrile uele mai graBe se konssirs oli iniunea nsblikB, de la dinsa se insiirtB, mi ea, ruslt m­ai mult de kit dini omagia, dinteazB, în momentele de a i i si pe, o t% rî— r 11 e gBBernelor. D. de Persigny ar fi nstst dar sB restrand­ B, kö dreut ks­­BÎnt, kolegslsi seö kB 115 este o uestis­­ne de kare oninisnea n­ablilor se okstiß ka de nestisnea rom­anu, mi nimik kare sb m­odskB o mai bsnă întiriprire în îirtrs ka sfîrmirea auestei nestisnî în sensul drenturilor mi Boiugeî Italiei. DoBadB despre dianosigisnile spiriteluî nsblik în aveastB nripingB se m­odîn­e odată maî nislt în nosa bromisiB ie a emit ssnt titlul: „Ilonorsl framiese mi îmi i Bratsi“ mi kare reklamB de la SsB erau komesisnile kiezBmsirilor kon­­stitsgionale nri­mite de Natioleone I m­in aktsl adiționale de la 1815. Este lesne a se vedea in aiea publikare sr­ma asui­­irilor se ier a fi satisfBriste de kătre sn gstern kare a e dorința rai Boiina d’a kondsie oninisnea ns­­blikB în lok d’a se iBsa sb se tîraskB de dînsa.“ LBSBn­d toate aiestea la anregie­­rea rai kigetarea nsbliksisi, ureksm rai însemnatele în BBgBminte se remro­­dsiem man ja sale din Ziarisl Wan­derer, treieri la alte linie a­le In­di­nen dig el Balgire în nripinga s­­nirei Iluiminatelor Moldavia rai Valaitu ,,Un dokum­ent diplomatik nriimit din Konstantinopole de Aginga Havas des BoaltB kassele­nriu kare s’as res­­piins snirea Iluim­inatelor. Se zile kB reS, Ilrim­inele lsza renresiutB snirea ka doritB ks arraigx de Honoragisne; kB’n ade BBr aieastB ideiB, n’a Isat kon­­sistingB de kBt de la 1856 rai k’atsini ea n’a fost de kBt a taktikB de resbel a nartitei radikale sure a înlxista nar­­tita b­ Btr­inilor boieri; kB ks toate a­­cestea, la fele d’Balîs alegeri a­le Di­ Bansl si Ad-hoc, rauikalii remBserB în minoritate rai n’am isbstit de kBt, dsne anularea alegerilor, prin intimidare, in­trige rai teroare.“ Si se bage bine de seamx ksm an­ s’arsukx asanra Franger boatx kelua, kx adikb ea a im­pentat aieastă doringx a unirii, se ns este în ade­xr, rai kx ea, strikxnd alegerile din tarai, a sem­nat astfel înderent înlimitarea rai teroarea rai kx d’aieea naural disansr­le ns lerai finirea. Sx­ rai ads kx aminte, lilitorii noratrii kx s’a zis în konferinge kx Di­­uariBrile ad-hoc rra­esurimas oninisnea ge­­ruij se parx ie zik astx-zî kiar regula­­mentarii noratrii în a ior korespondingx desine diBonurile ad-hoc, se­ rai adaki aminte rai de kite ori noi am deinsustrat kx prin mu­tarea noastrx ora kommrornis rai komi­romitem rai finirea rai ne înssusi mrotektoril nostrx Imneratal Nanoleone m’atenii na înțelege fix kare înserauxla­­tea acestor rauiri rai finde ne dsk­iei din koranania do dokÎ-sme-zeie. Doksmental aiela, stipue In do ne n­­dinga Belgikx, aralx asemenea kx Ilriiiiin­ele IÎBra a fost m­odifiicarea legii elentorale ka so noatx înrîsr­’asanra ba­­meril rai so hh mai aibx donstagi inde­­nendingî kara dx­alism mronriotatea lea mare, m’adaogx kx ’n Haris s’a afribsit 0101 dok«ment n­on mno tongiaristul ras. In­do 11 ondin­ga însx zise kx na kredo rai kx „îuklinx mai mult a ședea abolea „marionora nartiteî boierilor gelozal a „nostra ale loj m­inilegil.“ la kare noi ziiom kx kiar araia d’ar fi, Rasia tot este în jos din kaasB kx area imililx a mri­­pilegiilor s’a rezimat tot deaana ne R«­­sia lxud 11» se rezima ne Austria; ui’a­­ceasta este foarte logik. l­ripilegiagil as nesobotit tot deaana nagianea. rezimat rai na se razirax ne dînsa. Na s’a As dekiarot-o ra’o dekiarx nen­onbtx, ne­­merikx, ra’as ginat-o ra’o gin, afarx din ori 10 librare rai desarmatx, rai mai doanx­ zi zise kx „kiar de la nagianea legale ra’a luat sneranga.“ lLne dar ns se razirax ne nagiane se razirix ne strain, rai sirBinal aiela ns noate fi do kxt Ra­sia mi Austria kxil nam­ai ele Bor­tes­­kairea nagianii Romane. D. Rattazi a sosit la Haris. Ziarial Monarchia nazionala snane kx banii tnaggiurî s’ar fi adana în konferingx la Gensa. Ziarisl din Viena, Wanderer, are un artikll însemnat în rtripinga îînga­­rieî, mi mai ks seam­B a Holomei. Dsu­b­ie dB seama desnre iei dsne srmx konflit din Ungaria mi kombate, în snele nsnte ne sngsrx nentri lea din srmx manifestare în kontra nosist administrator a komitatslsî de la I­emta zikBnd Kb astfel Iskrarea lsi „a deve­­nit din kansi loksisi neste­nstingx, din kassa reaistinger a istor­­ielora al kărora sprijin îi este neansrat,“ and­ zise: „Dar snre a fi drenigî, ssntem­ da­tori a nsne mi­ne d’altB narle între­barea: dalia felel de rearesisne se a­­fli în m­onorgisne ks ksina în kontra kBrera era îndrentats, mi daka în sta­­tsrî konstitsnionali se simează ast­fel în kontra kpikBlorilor de lege, în kon­tra tsrbsrătorilor k­uimiii nibliie, m­e­­lism s’a fnlst din noi ieri în singa­feliă? Déce aî sei ce este a-ți fi feme! Urîtă e lumea nostră, scumpa mea ,d-și oră! Și tóte astea veți! suntă efectulă concurenței. Mistress Tamplin, s’o spunemă spre onorea mea, nu mărgini, consolările sele în­nesce teorie mai multă da­cătă sterpe a­­supra reutății omenesc!. Făcu mai multă și mai bine; luă broderia și se duse s’o veni ea însăși. Lavinia, dupa cercarea prin care trecuse, aprețiă și mai multă a­­stă urmare coci cunoscea spiritulă sfiiciosă alu proprietare­­sele. Efectulă produsă a­­supră-î de spera­nță fusese d’a deseca astă flore așia de prețiosă și așia de vină a ju­neței, încrederea în altulă. Acunsă, îi era orore de genulă omenescă; d’ar fi sclută c’o se căstige lumea întregă, n’ar fi mai trecută înco uă dată prin cercarea ce su­ferise în magasinulă de la Comden Town. Broderia se vîndu, în fine și c’ună preță mai mare de cumă cre jse mistress. Tamplin. Sumbra veduvă însă­șî țnă mo­menta transportată de sucesură scă, părți ce renasce la speranță. Florea vestejită în senilă Lavinieî se reînsufleți, și lipsa sea de încredere o în aplu de rușine și de mustrare de cugetă. Ișe imagină ce în­­douindu-se de semenii se­ se îndouia de provedință! Ce ingratitudine era acesta din parte­r! Nu era pre mai multă de cătă merită ce posedea deja simpatia activă a unei amice? Déce, în loc­ d’a se lăsă a­­bate de prima sea desilusiune și a pleca m li&Hiul LAVINI­A. Ultima Parte: (urmare) XLI. La epoca evenim­enteloru de cari vor­­bimü se afla un­ mare stabilimentü de ru­­făriă aprope de Cam­den­ Town. Miss La­­vinia intră într’uă demăneță în asta ma­­gasina, purtăndă în mănă uă mică corbe­­lă în care se afla nesce broderie făcute de dînsa, — uă cămeșiuță cu mănecuțe la felia — lucru care-i luase multe ore. Suptă velulă desă ce purta, s’ar fi putută Citi curată pe figura sea durerăsă sforță ce o costa astă urmare. Politeța prevenitorie a comisului ce veni înaintea iei solicităndă onoré d’a-I vin­de ceva, dispăru îndată căndă aud­i natura cererii Laviniei și căndă vești tonulă cu care era formulată. Fără se pronunțe că vorbă îl aretă cu degetulă estremitatea cea mai depărtată a sălii, întorse spatele și o lăsă se se­ducă singură. Ea aretase do­rința de a vorbi unuia din domnii casei, și trebui se repețdscă de doue ori cererea sea altoră doui luni, pînă se potă descoperi ÎTy^I No.’28T^ persona ce căuta. Fiindă­că nu era an­co­ră de ore de demăneță, afacerile erau firesce forte lăngeștințe, și patronele, șculendă pugină la uă parte de comișii sei, era gravă ocupată a-și tăia unghiele, cu cuțitași ulă seu. Totă ce se putea vede, din persona sea in astă postură înclinată, era un ma­re grămadă de pără negru frișată, adusă cu mare luare aminte cu peria în fugă, și profilul­ unei gure și unei bărbie a carii culare albastră închisă anunța că barbă ne­­gră și aspră. Lavinia se apropia de el­, și, răch­­cnăndu-se de comprom­ă care ascundea pe jum­etate pe acea personă, îl stise c’uă voce umile și timidă: — Iți ceră iertare că te supără d-le,­viiă să-ți oferescă ceva lucru de cumpă­rată. Arătă broderia. Asociantul­ casei se sculă, o privi, luă semn la mica sea­mănă mănușiată, ve^u c’uă aruncătură de ochi, frumosele pro­­porțiuni ale mijlocului seă, și printr’uă clipire de ochi din cele mai semnificative, transmise cui­va care se afla la spatele lu­nii visitătorie impresiunea mulțămită cau­­sată de apariția Laviniei. Acela­a cărui­a se adresa astă mimică era primulă comisă, elă alărgă în vîrfulă degetelor a­lunga La­vinia și cercă se pătrundă cu căutătura sea suptă velulă aceste­a. Prinsă asupra fap­tului, se prefăcu indiferinte, examină bro­deria ce-­ ar fi a asociaturu casei, și între­bă dece era de vândutu. Primi ună re­s­­punsă afirmativă. — îmi dai voia? șlise atunci; apoi, fără se mai își bată capul ă de-a da voia, se grăbi a mesura mănecele pe măna Laviniei chiară, și, suptă preto­­stulu acestu­a, atinse frumósa mănă și fru­­mosulă dragă mai multă de cătă era de trebuință. Lavinia trase răpede măna. — E­­deră nu te spălia așia scum­pa mea domnă, șlise clă­­perea mea e totă așiâ de curată ca și a­l-tele; déce voesel se putemă face dar averî împreună, trebue se te arețî mai pugină sălbatică. Lavinia nu luă semn la vorbe nici la oratoriă, repeți întrebarea s­a către aso­ciată: — Voesel se cumpără, obiectele a­­stea, d-nule? — Negreșită, respinse elă, aruncăndă altă căutătură comisului, deră­scil, demnă, că nu putemă cumpăra nemică fără să ne asigurăm­ă de identitatea personei ce vinde. — Potă se ve lasă numele și adre­sa mea. — Nu este destulă, miss. Presupu­ne că peste uă jumătate de oră vă dăm­­nă vine și vede aceste obiecte, și știce că suntă ale iei, că le­a perdută? Sc­ă ce a se-ihi șlici și nu mă îndouiescă că ne spui adeverulă declarăndu-mi că este lucrulă d-tele; ai pute­­a nevoia se dai probe despre asta, sum convinsă; deră cumă amă puté noi jură că ești persóna care le a vândutü? Afară numai de nu vel are bunătate, șlise c’m­ă aeră forte gravă primară co­misă, d’a rădica velulă d-tele — numai ună momentă. Seriositatea sea pre bine jucată rup­se gluma. Asociatură nu se mai putu ți­ne, și începu a ride cu hoh­otă. Conta­giunea atinse și pe comisu și se puse și eră pe rîșu. Lavinia veșlii atunci că pe­trecuseră în socotela sea; își luă broderia fără se șlică uă vorbă și plecă. Lacrime­­le sale, de­și nu curgeau, nu era­ mai pu­­cină amare; numai cătră și mai greă pe anima­sea. Ce persăne grosolane, ce n­­meni rel­ cugetă ea. Nici uă dată nu pro­pusese esistența unoră asemeni ființe. Mistress Tamplin o reconsolă în mo­dulă sex. — Va se ștică, te vă luată în rîsă! Arătă mai rușine pentru dinșii. Sciam că asta. D-ta nu ești din femelele cele­a ce trebuescă spre a merge din magasină în ma­­gasină se oferescl obiectă de vînare; este pre frumosă și pre blândă. Vre se-ți ve­­i figura și d’acea-a aă inventată astă i­­storiă ridiculă a identității, hnpertinințî mișei! Frumuseța este ună dară tristă pen­tru femeia săracă și modestă. Ei credă c’aă făcută minune, căndă ți-a cumpărată ceva de valore de 60 de centime, și a­­șteptă pentru acesta complăceri fără mar­gini, — și în cele mai multe cozuri, văl­ nu pe insulă. Ș’apoi comă poate fi altă­*>

Next