Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)
1861-10-14 / nr. 287
lSlr. 28. Anul V. Priscipatese-si- Uni. Bucurescî, 25 Brumarel. n«Ilikxm ostx-ziunkx «na din koresucixdingele adresate din Kakarouitî ziarialaí le Consti tutionnel, un ne karo o sananem la inregsirea nablikalar. Resespunda-ne drontel a corbi lui noi în No. Buloario in nripinga aiestor korespiondinge, mi neste Hagiu lui ’n foile frantese, anangxm kx d. Basilie Mxlinesk», fiuel barbat kire, mokam mal ziserxm, a fost singurul dintre oamenii de Stat din România do neslo Milkoukari a« fost membri al guvernalul din Bakaremtî mi kam m’a atras restrektul un fabircalelor mai milgt m in resnoktal le a alet nentra iuzirea legilor, nentris libertate mi legalitate, a rostipUS kalomniilor mi neade exrarilor konginato în korespondingele trimise din Bakaremti, mintr’o ouistoix ssnskrisx mi nablikaix în ziariel L o Liecle, de la 15 Okt. mi dosare karo Bom vorbi asemenea în nemerile Biitoarie. Fiind kx Borbirin de koresaondinge so faiéin kanoskat lei gB Bernsl an laxde, mai îndalx daux Benirea sa la nstere a destituit nod. Ubicini din fendigianea ie anco, mi kare o kreose însarai, de koresnondinte al g«Bernalai nenir» dresso strxinx. D. Ubicini, iuti» toni Romxnfi, ktesto BnBi din alci franiesi kari au simit kapsa romxnx în ksrs do 13 ani k» iei mai mare deaolament mi firi lea mai mikx retribagiano. Toni kxgî asks nossiBt ne d. Ubicini, do ori se omnitue Bor li, sânt. siligi anxxrtari kx este »nai din oamenii iei mai onorabili mi kari o lakrat totdeauna în interesul generale al Româniți lui nii odalx sunt ka mai raik s îurÎprire a sneî narlile, fii ‘tea mai onorabile. Nentri d ne dar gBBernsl aixtsale a destitsit nefiliiiiui? Negremit tokmai nentri meritai ses nel rar, d’a ns Boi nini odata ka nana sa se serie intereselor individsale miliiar animositegilor naratelor. KBI despre noi destituirea d-lsi Ubicini am nripit-o, meksm este, ka ’ sn omagio ne gBBernstantsale a finkst onorabilit nijil d-lsi Ubicini mi Indenondinnel sale de kuranter. Negremil kn tot din anostasul gspernil din Bskstemtî n’a Boit a riga ne onorabilele filo-roman d. Veggezi- Ruseala, a nicimimi nentri anest niminat înseminarea ne a binevoit a nicimi nentri anela al Moldapiei. Amin, ajsnserim akism a ii sili0,1 a vorbi de Kriminatil Moldapiel mi de üriminatsl Balaniei, minka a le osebi noî îmni ne kiar în ochii stminilor lui nnnn ’« ‘iele mai mini iskrinî. Astfel sure esemnis, gsvernul d-luî Ilans, moti- Iind de amoarea ne d. Veggezi Ruscala are nentri Romnni, isbsti al îndsuleka a nriimi înseminarea d’a fi koresnondintere gsBernslsî Romtu în Italia m’a Regia assuna jsnilor Rommî ne ssnt trimimî akolo nentri a-mi fane st sdiile. Gspernsl nostri însx s’a ferit d’a monta d’aneasit rart okasisne ne ni se ’niíjsimia d’a riga mi dîm ssl ne d. Y. Ruskala a fi koresnondintere Iluiminatelor-önile ear ns numai a fost singur Priminat. D. Veggezi- Raskala, ks toati pksuarea nea mare ne-i ci iskgisnea sa da denstat al llailamentsl sî, de natriot Italian mi nelelalte iskrtrî ale sale a nrimit a sakrifika din orele de renaos nentri serviuisl îndelsng nenoroniteî tine a Ilatriei sale, Romtula. Dar d. Veggezi Ruscala are, ka mi d. Ubicini, nenoronirea a isbi Romtuia ear ns indivizii, m’apoist seime intereselor generale ear ns intereselor meskine ale snei komnanii mi de aneea d Veggezi Ruscala ka mi d. Ubicini a desultkst mi desalane gsvernelsi antsale. In de neud Iug a Belgikj. de la 18 Oktobre konfirmt astăzi o rntire ne are însemnitate mi Jiu kare avem a litiere înutiimHnle. Ea susne m’afirmt k’a fost o bisc desbatere între d. de Persigny ministri din întrs mi de Thouvenel ministri al afacerilor străine, fatit ks îmntratsi, în miuni— navestisrii romane. D. de Persony, rai kare se mtie kt este biibi din vei maî Bekî mi mai intimi amigi ai îmnxratslor, ,,rezemT»noi«se ne interessi , Franciei mi ne nekontestabila mons„larilate >se ar ksîege ImnBratsl mrin,,tr’o solgijiKne konforme ks Bompa I,Italiei, a stirsit ks BiBinsipe a se sfîr,,uii. D. Thouvenel, făr’a fi maî nsipn „ununi favorabile dorințelor Italiei, s’a „ar'Atat domnit de temerea «nor kom,,nick'Lin diulomutiuc. Imultatil, adaoge „Indenendih ga Belgikt, îmbprix„raiamte ideiele d-tiî Thouvenel mi „uiii konsilisrile d-lsi de Persigny unui „limbagist mai tare al Birslui seS, siriu„nuele Natioleone, u’a’ riBt«t Bnk'B sb’1 „adßki la alte disnosigisni, mi d’a’ii „Bine momentanea o mtire în lok au,,'iestei uestisni.“ In denendin y a Belgik 1. Insne snkB ki>’n kildsra desbaterii d. Thouvenel ar fi zis ministrilor din intri kB n’are drent a inter Beni d’a drentel în aneasts nestisne fiind kB ea s’ar atinge de nolitika din afară. Indenetiding a Belgik a kombate aUast ar~ gsment al d-!«i Thouvenel mi’ntre altele zise «miBtoaicele însemnate ksninte. „In kassrile uele mai graBe se konssirs oli iniunea nsblikB, de la dinsa se insiirtB, mi ea, ruslt mai mult de kit dini omagia, dinteazB, în momentele de a i i si pe, o t% rî— r 11 e gBBernelor. D. de Persigny ar fi nstst dar sB restrand B, kö dreut ksBÎnt, kolegslsi seö kB 115 este o uestisne de kare oninisnea nablilor se okstiß ka de nestisnea romanu, mi nimik kare sb modskB o mai bsnă întiriprire în îirtrs ka sfîrmirea auestei nestisnî în sensul drenturilor mi Boiugeî Italiei. DoBadB despre dianosigisnile spiriteluî nsblik în aveastB nripingB se modîne odată maî nislt în nosa bromisiB ie a emit ssnt titlul: „Ilonorsl framiese mi îmi i Bratsi“ mi kare reklamB de la SsB erau komesisnile kiezBmsirilor konstitsgionale nrimite de Natioleone I min aktsl adiționale de la 1815. Este lesne a se vedea in aiea publikare srma asuiirilor se ier a fi satisfBriste de kătre sn gstern kare a e dorința rai Boiina d’a kondsie oninisnea nsblikB în lok d’a se iBsa sb se tîraskB de dînsa.“ LBSBnd toate aiestea la anregierea rai kigetarea nsbliksisi, ureksm rai însemnatele în BBgBminte se remrodsiem man ja sale din Ziarisl Wanderer, treieri la alte linie ale Indinen dig el Balgire în nripinga snirei Iluiminatelor Moldavia rai Valaitu ,,Un dokument diplomatik nriimit din Konstantinopole de Aginga Havas des BoaltB kasselenriu kare s’as respiins snirea Iluiminatelor. Se zile kB reS, Ilriminele lsza renresiutB snirea ka doritB ks arraigx de Honoragisne; kB’n ade BBr aieastB ideiB, n’a Isat konsistingB de kBt de la 1856 rai k’atsini ea n’a fost de kBt a taktikB de resbel a nartitei radikale sure a înlxista nartita b Btrinilor boieri; kB ks toate acestea, la fele d’Balîs alegeri ale Di Bansl si Ad-hoc, rauikalii remBserB în minoritate rai n’am isbstit de kBt, dsne anularea alegerilor, prin intimidare, intrige rai teroare.“ Si se bage bine de seamx ksm an s’arsukx asanra Franger boatx kelua, kx adikb ea a impentat aieastă doringx a unirii, se ns este în adexr, rai kx ea, strikxnd alegerile din tarai, a semnat astfel înderent înlimitarea rai teroarea rai kx d’aieea naural disansrle ns lerai finirea. Sx rai ads kx aminte, lilitorii noratrii kx s’a zis în konferinge kx DiuariBrile ad-hoc rraesurimas oninisnea geruij se parx ie zik astx-zî kiar regulamentarii noratrii în a ior korespondingx desine diBonurile ad-hoc, se rai adaki aminte rai de kite ori noi am deinsustrat kx prin mutarea noastrx ora kommrornis rai komiromitem rai finirea rai ne înssusi mrotektoril nostrx Imneratal Nanoleone m’atenii na înțelege fix kare înserauxlatea acestor rauiri rai finde ne dskiei din koranania do dokÎ-sme-zeie. Doksmental aiela, stipue In do ne ndinga Belgikx, aralx asemenea kx Ilriiiiinele IÎBra a fost modifiicarea legii elentorale ka so noatx înrîsr’asanra bameril rai so hh mai aibx donstagi indenendingî kara dxalism mronriotatea lea mare, m’adaogx kx ’n Haris s’a afribsit 0101 dok«ment non mno tongiaristul ras. Indo 11 ondinga însx zise kx na kredo rai kx „îuklinx mai mult a ședea abolea „marionora nartiteî boierilor gelozal a „nostra ale loj minilegil.“ la kare noi ziiom kx kiar araia d’ar fi, Rasia tot este în jos din kaasB kx area imililx a mripilegiilor s’a rezimat tot deaana ne R«sia lxud 11» se rezima ne Austria; ui’aceasta este foarte logik. lripilegiagil as nesobotit tot deaana nagianea. rezimat rai na se razirax ne dînsa. Na s’a As dekiarot-o ra’o dekiarx nenonbtx, nemerikx, ra’as ginat-o ra’o gin, afarx din ori 10 librare rai desarmatx, rai mai doanx zi zise kx „kiar de la nagianea legale ra’a luat sneranga.“ lLne dar ns se razirax ne nagiane se razirix ne strain, rai sirBinal aiela ns noate fi do kxt Rasia mi Austria kxil namai ele Borteskairea nagianii Romane. D. Rattazi a sosit la Haris. Ziarial Monarchia nazionala snane kx banii tnaggiurî s’ar fi adana în konferingx la Gensa. Ziarisl din Viena, Wanderer, are un artikll însemnat în rtripinga îîngarieî, mi mai ks seamB a Holomei. Dsubie dB seama desnre iei dsne srmx konflit din Ungaria mi kombate, în snele nsnte ne sngsrx nentri lea din srmx manifestare în kontra nosist administrator a komitatslsî de la Iemta zikBnd Kb astfel Iskrarea lsi „a devenit din kansi loksisi nestenstingx, din kassa reaistinger a istorielora al kărora sprijin îi este neansrat,“ and zise: „Dar snre a fi drenigî, ssntem datori a nsne mine d’altB narle întrebarea: dalia felel de rearesisne se afli în monorgisne ks ksina în kontra kBrera era îndrentats, mi daka în statsrî konstitsnionali se simează astfel în kontra kpikBlorilor de lege, în kontra tsrbsrătorilor kuimiii nibliie, melism s’a fnlst din noi ieri în singafeliă? Déce aî sei ce este a-ți fi feme! Urîtă e lumea nostră, scumpa mea ,d-și oră! Și tóte astea veți! suntă efectulă concurenței. Mistress Tamplin, s’o spunemă spre onorea mea, nu mărgini, consolările sele înnesce teorie mai multă dacătă sterpe asupra reutății omenesc!. Făcu mai multă și mai bine; luă broderia și se duse s’o veni ea însăși. Lavinia, dupa cercarea prin care trecuse, aprețiă și mai multă astă urmare coci cunoscea spiritulă sfiiciosă alu proprietaresele. Efectulă produsă asupră-î de speranță fusese d’a deseca astă flore așia de prețiosă și așia de vină a juneței, încrederea în altulă. Acunsă, îi era orore de genulă omenescă; d’ar fi sclută c’o se căstige lumea întregă, n’ar fi mai trecută înco uă dată prin cercarea ce suferise în magasinulă de la Comden Town. Broderia se vîndu, în fine și c’ună preță mai mare de cumă cre jse mistress. Tamplin. Sumbra veduvă însășî țnă momenta transportată de sucesură scă, părți ce renasce la speranță. Florea vestejită în senilă Lavinieî se reînsufleți, și lipsa sea de încredere o în aplu de rușine și de mustrare de cugetă. Ișe imagină ce îndouindu-se de semenii se se îndouia de provedință! Ce ingratitudine era acesta din parter! Nu era pre mai multă de cătă merită ce posedea deja simpatia activă a unei amice? Déce, în loc d’a se lăsă abate de prima sea desilusiune și a pleca m li&Hiul LAVINIA. Ultima Parte: (urmare) XLI. La epoca evenimenteloru de cari vorbimü se afla un mare stabilimentü de rufăriă aprope de Camden Town. Miss Lavinia intră într’uă demăneță în asta magasina, purtăndă în mănă uă mică corbelă în care se afla nesce broderie făcute de dînsa, — uă cămeșiuță cu mănecuțe la felia — lucru care-i luase multe ore. Suptă velulă desă ce purta, s’ar fi putută Citi curată pe figura sea durerăsă sforță ce o costa astă urmare. Politeța prevenitorie a comisului ce veni înaintea iei solicităndă onoré d’a-I vinde ceva, dispăru îndată căndă audi natura cererii Laviniei și căndă vești tonulă cu care era formulată. Fără se pronunțe că vorbă îl aretă cu degetulă estremitatea cea mai depărtată a sălii, întorse spatele și o lăsă se seducă singură. Ea aretase dorința de a vorbi unuia din domnii casei, și trebui se repețdscă de doue ori cererea sea altoră doui luni, pînă se potă descoperi ÎTy^I No.’28T^ persona ce căuta. Fiindăcă nu era ancoră de ore de demăneță, afacerile erau firesce forte lăngeștințe, și patronele, șculendă pugină la uă parte de comișii sei, era gravă ocupată a-și tăia unghiele, cu cuțitași ulă seu. Totă ce se putea vede, din persona sea in astă postură înclinată, era un mare grămadă de pără negru frișată, adusă cu mare luare aminte cu peria în fugă, și profilul unei gure și unei bărbie a carii culare albastră închisă anunța că barbă negră și aspră. Lavinia se apropia de el, și, răchcnăndu-se de compromă care ascundea pe jumetate pe acea personă, îl stise c’uă voce umile și timidă: — Iți ceră iertare că te supără d-le,viiă să-ți oferescă ceva lucru de cumpărată. Arătă broderia. Asociantul casei se sculă, o privi, luă semn la mica seamănă mănușiată, ve^u c’uă aruncătură de ochi, frumosele proporțiuni ale mijlocului seă, și printr’uă clipire de ochi din cele mai semnificative, transmise cuiva care se afla la spatele lunii visitătorie impresiunea mulțămită causată de apariția Laviniei. Acelaa căruia se adresa astă mimică era primulă comisă, elă alărgă în vîrfulă degetelor alunga Lavinia și cercă se pătrundă cu căutătura sea suptă velulă acestea. Prinsă asupra faptului, se prefăcu indiferinte, examină broderia ce- ar fi a asociaturu casei, și întrebă dece era de vândutu. Primi ună respunsă afirmativă. — îmi dai voia? șlise atunci; apoi, fără se mai își bată capul ă de-a da voia, se grăbi a mesura mănecele pe măna Laviniei chiară, și, suptă pretostulu acestua, atinse frumósa mănă și frumosulă dragă mai multă de cătă era de trebuință. Lavinia trase răpede măna. — Ederă nu te spălia așia scumpa mea domnă, șlise clăperea mea e totă așiâ de curată ca și al-tele; déce voesel se putemă face dar averî împreună, trebue se te arețî mai pugină sălbatică. Lavinia nu luă semn la vorbe nici la oratoriă, repeți întrebarea sa către asociată: — Voesel se cumpără, obiectele astea, d-nule? — Negreșită, respinse elă, aruncăndă altă căutătură comisului, derăscil, demnă, că nu putemă cumpăra nemică fără să ne asigurămă de identitatea personei ce vinde. — Potă se ve lasă numele și adresa mea. — Nu este destulă, miss. Presupune că peste uă jumătate de oră vă dămnă vine și vede aceste obiecte, și știce că suntă ale iei, că lea perdută? Scă ce a se-ihi șlici și nu mă îndouiescă că ne spui adeverulă declarăndu-mi că este lucrulă d-tele; ai putea nevoia se dai probe despre asta, sum convinsă; deră cumă amă puté noi jură că ești persóna care le a vândutü? Afară numai de nu vel are bunătate, șlise c’mă aeră forte gravă primară comisă, d’a rădica velulă d-tele — numai ună momentă. Seriositatea sea pre bine jucată rupse gluma. Asociatură nu se mai putu ține, și începu a ride cu hohotă. Contagiunea atinse și pe comisu și se puse și eră pe rîșu. Lavinia veșlii atunci că petrecuseră în socotela sea; își luă broderia fără se șlică uă vorbă și plecă. Lacrimele sale, deși nu curgeau, nu era mai pucină amare; numai cătră și mai greă pe animasea. Ce persăne grosolane, ce nmeni rel cugetă ea. Nici uă dată nu propusese esistența unoră asemeni ființe. Mistress Tamplin o reconsolă în modulă sex. — Va se ștică, te vă luată în rîsă! Arătă mai rușine pentru dinșii. Sciam că asta. D-ta nu ești din femelele celea ce trebuescă spre a merge din magasină în magasină se oferescl obiectă de vînare; este pre frumosă și pre blândă. Vre se-ți vei figura și d’acea-a aă inventată astă istoriă ridiculă a identității, hnpertinințî mișei! Frumuseța este ună dară tristă pentru femeia săracă și modestă. Ei credă c’aă făcută minune, căndă ți-a cumpărată ceva de valore de 60 de centime, și așteptă pentru acesta complăceri fără margini, — și în cele mai multe cozuri, văl nu pe insulă. Ș’apoi comă poate fi altă*>