Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)
1861-10-27 / nr. 300-301
VINERI mi SAMBATA Voieșce și vei pute. Va eși în tote filele afară de Lunia și a doua șli după Sărbătoriă. Abonarea pe «nu anu................... 128 lei, treie luni......................................................... 64 — Trei luni.............................................. 32 . Pe lună............................................ 11 . Unu exemplariu......................................... 24 par Însciintâri la linia....................................... 1 leu Nr. 300. 301 Anul V. PliBlS POUTICS. COIIICUU. utibabiü. 27, 28 OCTOMBRE 1861. Luminâdă-te și vei fi. Abonarea se ia zie în Bucumei, la Administrațiunea Românului, Pasagiu Român No. 13 In județe la domnii Administratori, la corespondinții diariului și prin poate. In Moldova asemene. In Austria și în cele-lalte țere străine la direcțiunile poștale și la agintele de abonare. Pentru județe și Moldova se adauge costulă portului căte 2 parale de fóiá, era pentru străinătate căte 12 par. de fóio, peste plata abonament«!«!. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriul diariului Românulu și Redaptoriulü respurusétoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) col.» Fortunei No. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul diariurii d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. SENTINȚA EUROPEI Asupra oamenilor ce au guvernat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului.... știind că țeara, a cării organizare trebuia făcută, era DE SECOLÍ ARUNCATĂ IN ABUZURI SPN DESORDINI ADMINISTRATIVE ATAT DE NUMEROASE CAT ȘI INVETERATE șol. Subscris: Walevski. Adunarea generala a Acționarilor MARIULUI ROMANUL se va ține Duminică la Noembria viitor sera la ? ore. In localul Redactiunii, calica Fortuni N. 15, (€ armată). PRINCIPATELE - A - UNI. RncurescI,2« Ki* Sintakim Br’o 20 de zile de kmnd a fost oarecare desordine în Iielersbsrg, despre care s’a vorbit în aceste coloane. Hei 700 de stidinyi ye aS ^nstst dobîndi a lor inskriere ne registrele Bmpersitiyiî au gerst admiterea kamarazilor lor ne înskriuiî. Eforia skoalelor d'akolo ne Boind se albi, skolarî subijjî refssti nreksra m’a noastrii fane tot ye noate mi ye ne noate nentrB a n’avea o katedra de ksrs kornergiale la Akademia mi refuSse snsi onarabile profesore kiar o salt nentru a nreda leijiunile sale. Skolariî din íletresberg motesti. Eforia adsie gendarmi, se fage loBtre íutre stsdiniji kg omtire, însi din norogire nsmal Bn singer stsdiute se memte1 La noi Eforia d'Bafars din iimnasie, ningi skolari, linsemte ningi jsuí de stidiile binst au întreg mi-i esnsne astfel a Herde toata piajțța morale! O!age stîrsul negre mit au komis o mare krimi sare a fi atit de tare, atit de asurs, in’atit de nerikslos lopiyî! kare dar este avea mare krimi? „Se messasne ki ei ar fi lansat derimarea snei sobe“ S’admitem ki s’a dovedit kiar las muia este. Oare nedearisa este notriviti. ks gremala ? Sa» eforia hrede ks nentri a întreburii ne jsni m’ai moralisa este de trebsiuit’E seî esaslae din Gimnasi». Ssim akt, d’ageasts oninisne a Eforiei despre gummnásiile sale; însi ssntem datori a den sngia oninisaiî nsklige fanta!, nentru kt kiar dakîi Eforia krede ki eskisderea din skoals, fii mi nentru Bn termen mai milt sag mai nsnin lsng, este o nedeansü miki, lumea intie kt este din kontra cea mai mare mi nea mai neriksloast. S’ansagiin astizî, ierind ertare k’am aflat tirzi», lea mai simgili a noasta, nivere de res, nentr» nenoroiirea ie s’a ’ntîmplat »n»în din iei brapi iui onorobiri ostarni ai vereî, d-lsî kinitan al llomniirdor Badea. Sunt kite Ba zile de kind mergind în îndenlirirea frakuisnilor sale, la stingerea un«i fokui’a rant ninorsl, m’aieasti nenorotire nentra a dosa oan> ak»m se ’ndmnlt braislöi kinitan Badea. Toni kxidl ag kinosksi personale sas din usine ned. kinitan Badea a» simțit o adeviratie«rere kind a» aflat aieasti nenorotire lui Bor afla asemenea kt, deie informirile resci d’uăotărîre pregrăbită și necugetată. Fiindu, ce vocațiunea d-lcle în acésta datorită de curîndu, n’ai face bine s’o pui la încercare mai ăntîiu ? — Dote ai dreptate, șlise Lavinia cu duredță. Cu tóte astea, ceaa ce numesci vocațiunea mea datează multu mai de departe de cunm îți imagini. Acumu mai multe sune, déce așiu ii se intucurau se íea lucrurile, i’așiu ii dusu se servescu in spitalele din London; da, din șlina căndu am aflată cătă biseriă coprinde lumea, — înainte nu sciam, nebună ce eram, — din acea șii, care nu pre e așia departe, am rugatu pe D-șleu sera și demăneța se nu ie lase a muri sara ca ăntîiu se nu fiu devenita și ea folositoriă. — Ai legătura de familie? întrebă miss Clara. — Nici una, sunt orfană. — N’ai pe nemin! de la care trebue se ceri consine, aprobare ? — Nemine, afară de lady Willingford, lara învoirea căriia n’astă vré se ieți nici uăotărîre definitivă. — Li bine dorit, déce lady Willingford s’ar învoi și déce, de aști în trei septemăne, te vei ține d’acea așî ideiă, dorința d-tele va fi împlinită. La livitura lui ianuariu vomi pleca împreună la Scutari. — Împreună? pleci și d-ta? strigă Lavinia în culmea mirării. — Da, candü îți spuneama c’am se lipsescu catúva timpu, făceam alusiune la plecarea mea în frunte, care este otărîtă de mai bine d’uă lună. ié am lsat, este sneronjii ki niiiorsl se Ba U8iie la lok mi se bi Bindeka ks denlinitate. Independinua din bukareuili ne snane k’a primit p eristoli de la Konstantinonole nriu kare i s’anBiiiii ki „niste negino zile se sa taie akolo unirea deseBormili a triminalelor.“ O minisnea noasta în aceastiristiane s’a esiss d’njsus în aueste coloane snne a ustea elisi s’au stentini aiele nsgine zile în tuere. 0 koresuorniîijii din Warszawa kiíre ziurisil Debats sn«ne ki: „toate notezile militare de kare starea din într’ a imneziulsi toate disnsne suit înminuite alisin în jsisi Iloloniei, ini ki aiele kornslii s’au înlirit prin rekiimarea sunt dranel a istor ostamilor în konyedie. Soldații înși de origini noloni sunt toy trimimi sare Kaskas.u Tot avea koresnoudiuji B adaugi simt toariele linie ue ag destili însemnitale. „Ziarial Bniversale, organ ofiyiale al gBBernBisi rss in Warszawa, renrodsue bii artikls al Gaze•A, • teî de Silesia. In ayel artikls nolitika amindsrora Innieriilor franyese în iiriainga Iloloniei este jsdekaCb ks mare as n rime, mi dsne ye konstatfc kl Ilolouia n’ar ustea uroksra Fraugei benefiyisl niyi snel anessrî (adiki kam i-a nstBt iiroksra Italia diud SaBoia mi Nissa), komidé kt Polonia liensttnd da nimik ns noate amtenta de la nolitika franyest dektt interBenin firi ressltate mi kt Rssia, ABStria mi Ilrösia Bor Bnî toate silingele lor snre a îneka inyendia ye ameningt a s’anrinde în trei imnerií.“ St ns sittm ks toate aiestea se — ințelegu atunci, zise Lavinia ce voia se șlică mistress Aveling șliua trecută .căndu, aducându aminte binele ce faci în aceste ținuturi, adause pe aspiri la uă sferă mai întinsă de devotamentu și de abnegare personale. Mistress Aveling vede puminulu bine ce făcu în vecinătate cu ochii parțiali ai unei surori, adicĕ vede slabele mele silințe prin prismuiu afecțiunii. Trebue să te previiu, în treceru, ce, spre a ne scuti că tu se póte de întristare, ne amu invoita într’unu modu tacitú a evita în casă orice alusiune la plecarea mea. Astă despărțire ne face deja destulă durere, adause miss Clara suspinându. Ne iubimu așia de multu, suntemu așia de fericite împreună, în câtu une ori îmi vine se mé íntreba de am dreptul, a luă olărirea ce am luatu, și cu tóte astea mé simplu așia de tare, așia de presistibire împinsă, spre dinsa! Asta subiecta era d’uă natură pre intimă pentru că Lavinia săcuiește a risica cea mai mică oservare. Cele doue femeie recăslura într’uă tăcere ce nu încetă după ce eșira din cotiturele unei mice pădure și intrare pe unú drumu ce trecea prin șesuri de unde vederea domină totă cămpia dinpregiurú. Paresagiulu erà tristu pe catu timpu ochiulu se arunca asupra șesului golu și ușiori undulata; déru la móșlă și colinele se destindeau in elme grațiose in nesce mice vâlcele rostocolite ca se șlicu asia la piciorele lorú; erà unghiulețe semenate cu tufîșiuri, garduri, cosărî nBblikü in foaia ofiuiale a gBveraBlsl iss. Hl’astfel fiiad este lesne de ingeles ki Rssia redsss la ameninyiií ka ayestea mirtsremte ea ínss-mi kt nerikls este maré nentrB d'Lnsa mi ks nsmal min snirea a trei imnerií snert se noatfc sksna kB ßiaßB. Este asemenea íuBederat k% sí lem foarte de Franya dakrJ5 ataki nolitika Isi Nanoleoue I, mi Nanoleone III, ín nrÍBÍU!Lja Iloloniei, mi dalcB alaki ne Frauu,a ínsi-mí zikmd ki ea nB Ba ajsta ne Moloní fiind ki eí nB í not da o nlüti materiali in terîm. E! Dar yiue u8 mtie ki ssnt sneLi interese mai mari de kit yederea bubi netik de nimínl mi ki Franua are marl interese nolitiye, morale mi kiar materiale nentrB a Boi rekoustitBirea Rigalslsi Iloloniei! Timnsl negremit n’a sosit iuki, însi siierim, kredem ki Ba sosi nentrs ki nini nayisuea Iloloui niyi gBBernsl franyese ns nsmesk, ka gBBernsl nostrs, asemenea yestisni ,,uolitiki mi natriotism de yiobote.“ De la teatrul de resbel din Brjjegovina ziariele germane nsbliki simitoariele navele, kari konfirrmi denemia noastri telegrafiki mi arați toate isbínzile insprijinuüor în contra armier !»i Omer Ilaviia: Ragusa, 1 Noembre. Dsnx nivele de la Trebigne au Hornit alaltieri C30 Oktobre) 2600 oameni de trsne regslare uniregilare (tarul) de la Trebigne spre Ljabova, unde s’afla 70 armayl ínkivil íntr’o kasi. Acestia fan de liberayi, dar in sargingii ín namer de Br’o 500 namal au resuins ne tani mmanioane de Trebigne. In aceasti întâlnire Tarull au neroist 60 moryl iii 40 vilnerayl. Laka Eskaloviuil s’afii akam la monastirea Dazi; el a invendiat naiva sale taneiiti. , Bsdsa 1 Noembre. La 26 Oktobre inssryinjjil aS atakat armia de kinetenii a hi Omer Ilamia lingi Diva. Dsni o mare bitilii, tsriil fsri siligi a nirisi kimnsl bitiliei k’o nerdere de 700 moryl ini 1250 vslnerayi, tot bagaijisl mi munigisnea lor. Kataro, 31 Oktobre. Inssryiuyil as atakat la 24 Oktobre fortilikayisnile Îhî Omer Ilamia la Diva mi aii hsat ks asalt ontuianjjarî fortifikate. Aulegarda tsneaski fsyi, ariergarda fs inkonyisrati mi bitBti. Tsriií a» iieidst neste 300 morgi mi 1000 vslnerayl. Toati tabira fortifikati mv o mare muljjime de nsmil ag kiZHt In mina insHryinijilor, kari n’ag nerdst de kit iisyini oameni. Eaki dar trei diferite întîlniri, la 24, 26 mi 30 Oktobre mi’n kite trele inspryinxjil au kimtigat o komaleti birBinjji; în aleste trei bitiul tarii ai neroist 1,060 moryl mi 2,290 vilneraiil, o mulyime de arme, de bagaje mi mBnigiene. Ne astem lase o ideii despre demoralizarea se domneuste în armia lui Omer Nlamia. Berlin, 2 Noembre. Gazeta Stelei (Sternzeitung) ansajji: nentru o smioari indisnosigiune a reyelsimi a minimesei koroanei este pobablski kilitoria la Breslau se va amina pentru citeva zile. London, 31 Oktobre. K.» mileniul Inzi Meeting a asoiiat jisnil de agrikslsm, la Cristhurch, lordul Malmesbury a lisdat kornsl voluntarilor. Anurarea Engliterei, zise, iere sisterl armate konsiderabile, kiiî Franga ar nstea si desbarie o armii. Nivelele dsne srunt de la Buenos -Ayres ansnyi o învingere a generalistor Urquiza, care a nevoist artileria sa, trenul (train) și 600 oameni misonieri. Bancarea Romnaniei Lloyd „Vulkan“, a sosit la 31 Oktobre la Triest, a adus simitoarele nivele : Stambsl, 56 Oklobre. Ambasadorial Asstriel, baronsl Prokesch a sosit ieri aiií. FOIȚA BOIANOLOI. L A VIN I A. Ultima Parte. (urmare) XLVI. Lavinia rupse întîi fi tăcerea. ,Ai pe oră ce ai bunătate a te interesa de sortea mea, șlise ea, se cutești de a-țî face cunoscută uă dorință ce am, și pe care póte așta pute-a realisa, acuma cănd îi obligamentul meu cu mistress Lnnefly este ruptu. Cunoscu așia de puținü tate lucrurile practice ale vieței, in câtü am nevoia d’ajutoriu și de consiliu, îmi poți spune de ce 50 de livre ar fi uă sumă îndestulătorii spre a me transporta în Oriinte ? prinsă. — In Oriinte? repeți miss Clara surDoresc! în adevĕr, a merge în Oriinte ? — Da, spre a servi ca îngrijitoriă de bolnavi în vre una spitale, Ulise Lavinia. Numai la asta cugeta de căndi am avutu fericirea d’a te întîlni. Asta fi fericită, o da, pré fericită facîndu ceva pentru semenii mei! — Înțelegi forte bine dorința d-tale, țjise miss Clara, déru nu lua te rogarea consiliulu meu, déce-i voin țlice se te fet Ye$i No. de erí, de vite, case de țară și cătunuri. Ce vă mai departe campanilile (clopotnițele) și turnurile bisericelorú vechiului orașin Wareham, înălțăndu-se desupra arborilor, despuiați de fruntele lorú, arunca profilulu lora pe cerú. Mai departe ancő, marea întindere a mării mărginia orizoneie. — Astu-a e paiesagiulü meú favoritú, oserva Clara. Sperú cő admiri Dorsetshire ? — Negreșito, șlise Lavinia. Déce este frumosú chiarú in acesta epocă a anului suptú austera sea goliciune de iarna, cäta trebue se fiă de placuta cândü véra îl redă mania sea de verduță! — Și esaminându numerósele case de țară semănate pe cămpia aprópe și departe, ochiulu sea se opri pe uă frumosă locuință situată în primulu plana, care-i aducea aminte, șiicea ea, năvilcă italiană, nu atâta prin nobilile sele proporțiuni și marele seu portier, cotü prin doul cipresi maiestoși plantați înaintea fagatei, ornamenta pitorescu forte desú în Italia stinge reședințele ceva mai importanți. Ferestrele închise și alte semne de delăsare arăta că acea casă era deșartă. Lavinia fu curiosă se sciă cumú că asta de frumosă locuință era nelocuită. — Bietulú Cypress-Hall! slise miss Clara suspinándú, suntu noue aní de candú este delasatú. Proprietariulu se trăesce în streinătate. Pe candú miss Clara pronuncia aceste cuvinte, Lavinia avu două dată presimpțirea cö Cypress*Hall aducea suvenir dureróse amicei sele, d’acea a tăcu, îndată ce se íntorsera la Owlscombe, primul lucru ce făcu Lavinia fu d’a scrie, după promisiunea se…, mistressel Emerly și lady- Willingford, și d’a areta amendoue scrisori ele Clarei înainte d’a le trimite. Se spunem, îndată ce primi, la întorcerea curieriului, respunsuri satisfacatorie. Mistress Linerly alăturase pe lângă a sea una mandata de á0 de livre, pe cari decisere pe Lavinia a le primi, și așia astă importante negoțiare se termină cu satisfacerea tutorú părților. Lavinia deveni deci sefa nedepărțibile a miss Clarei în operile sele de caritate, și se aretă uă ajutenu forte supusă și forte îndemânatică în artea d’a lega plagele și d’a îngriji pe bolnavi. Ca tóte demnele caritabile ce locuescia țară, miss Clara avea uă provisiune de noțiune medicali în cari imită îndată pe eleva sea, și acesta deveni în curândú așia de forțe ca și învățătoria sea în alegerea și darea medicamentelor. Lavinia nu fusese nici uă dată nici așia de ocupată nici așia de fericită. Timiditatea și simplimântuit ce avea ea de inferioritatea sea sociale, se risipiseră cu timpulú supta influința binevoinței ce întîmpina în casa ospătarilorü sei. El o trata ca cumú ar fi fostu din familiă. Așia filele, septemănele treceau răpești și bine întrebuințate într’un dulce uniformitate; se ntîmplă cu tóte astea unu incidinte pe care avem cuvintele nóstre de a lü reporta. Intr’uă sera, un oservare din intim-