Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)

1862-10-14 / nr. 287

x tün E DUMINERT» VOIESCE^ si VEI PUIE, Ya cși iu toc Jrbic alură de Limfa ș* adónap după Sclbátónu. hi -Abonarea prntru Bucurescî pe tine anu 128 lei Seje lune............................................... 64 — TroUiio .......................... ......... 32 — Pe lună....................................... ........ li — nă. esemplariu...................... ..... 24 parăsclințările linia de 30 litere.. ..... 1 leu Inserțiuni și reels»« linia 3 lei Up. 287. Anii VI. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriului parinlui: C. A. Ronetti. — Gerantü respumgetoriu: I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul Jiariului d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. 14 Oktombre 1862. 0 LUMINEipATE ȘI VEI FI:' Abonarea pentru districte pe anu:..... 152 lei Șăse lune ................................................... 76 — Trei lune.................................................. 38 —Abonamentele începu la 1 și 16 ale fiecării lune. Ele se fac în districte la corespondinții pariului și prin poște. pIARlI POLITICE, COMERCIALE, LITERARII). La Paris la d. Hallegrain, rue de l’aneieiuscomédie, 6; pe trimestru 20 franci, în Austria la direcțiunile poștale și la agintele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. „Darea socotelelor” este o „reguli, la dare umeză a fi su puse TOTE stabilimentele de „bine facere dintr’unu Statu.“ (Raporta alu Minist. Kultelevn catra M. S. Domnule, I Sept confirmatu la 4 Sept.). DEPESIE TELEGRAFICE. fliujjCi.. . jT fi jîtu iu o ioii (Servițiulă telegrafică alu „Romanului“) I nu cortul 23 Oktobre. Insurekisiunea a isbuknitu în Aiarnania și alte locuri ale Greciei. S’astepte proclamarea unui guvernu Provisoriu. Ilui Iv Torino. Garibaldi s’a transportații la Spezzia. (Alte depeșii din Koniiantinopole kitre d. Christoforű Kseuis pe kare a bine voitű a ne o komunika). Konstantinopole, 24 Oktobre. Revoluiiune în Atene. S’a numitu Guvernű provisoriis, Kanaris 1), Rufos și Bulgaris. Ministeriulű numită este: Președinte Zaimis, Deli George,5 Diamandopulo, Komanduros. 1S9 Regele și Regina aă fugită la Korfu. 1) Renumitulu Erou de la 1821. REVISTA POLITICA, BUCURESCI, 13/25 Brumărelu. Știrile anunuiate de depeștele publikate mai susu, ș’a kiora mare gravitate este de prisosu s’o mai însemnimu, kindu este atetă de mare în kită ori tine o vede, vomu pire negreșită teloru mai multor, kapikate din sennu. Abia, voru zite unii, abia ziariele ne anunuiasen őre kare nemuluimire, are kari fremînteri, nemulțimirî inși și fremînteri d’atelea despre kari ÎNȚELEPRII zikărt este d’ajunsii se sugrume doue, trei ziarie și telu mulții se skólp. pe piagi unii skadronă de gendarmî, și demagogii, inimi - ii familiei ș’ai religiunii suntü strumi kajjî, și oki ki odati aftemnă nu numai o insurekuiune ti o Revoluțiune. Atesta este negreșită opiniunea ÎNȚELEPȚIILORU, darii nu s’a nóstri, și spre dovadi se ne fix permisă a reproduce azi unu passagiu din Revista nostri politiki de la 2 Oktobre (No. 275). Eki te zisemimă atunci vorbindă despre orecare konfesiuni ale guvernului. „Ateste paliative, ateste jumeteuii de mesure însi nu mulțimeskä pe Gretî; kiti kumă, amu mai zisă, jumetijjile de mesure nu fakă de kită a areta stebiliunea unui guvernă, și a fate și mai simpluie lipsa de energii și kutezanijii patriotiki te ar trebui se aibi ună guvernă nasjionale care are pretensiunea d’a condute o națiune, te dorește si aspiri la libertatea asoluti, la reconstituirea între gel sele naționalitici. Nki pentru teoretia nu este nici kumă liniștite, și pentru te guvernulă este într’o nekurmati temere. Sotietijile sekrete lukrezi nekontenită; atea numite konfrißii inspiri guvernului cele mai mari neodme și este obiektulă unoră tertetezî și urmiriri neîntetate. Vai, însi, de guvernulă atelua kare e redusă a trei nekontenită kufrika în sînă și poporulă va conspira și se va ridica mine spre a-m ă resturna. Una asemena guvernă este condamnată dinainte, și tóte dictaturele, totă supunerea orbescă a câtora-va soldați nu-lu voră scăpa de sortea ce-și criidă singură căndă se pune contra voinței naționale, căndă nu se vacitimă în iubirea și simpatia poporaria.‘>‘ Ateste cuvinte ale nóstre, ÎNIJELEPIJI nostru le priviri cu unu suris mîndru, de mite pentru intetitele nósre opiniuni, și totă astafe să privi și guvernulă Elenă sfaturile Presse! din Grecia și d’atena nu treburi 12 zile, de kindă noi skrisemmă liniele de mai susu și cu ki faptulu veni se le konfirme ku oterii din cele mai marii Guvernele ore, ÎN^ELEP’li. . profi ta-voră d’atistă înverjimîntă! Mir turimu ki nu kredemu, și prin urmare trezemu nainte. Guvernulă Elenă între alte prevestiri te a priimită și de care nu s’a folosită, a avută în luna trebuti unu șiră de artikle ale ziariului Eunomia suptă titală de ,, BOALAu. ș’adresate fostului ministru alu trebiloru din alan; prin ateste artikle zisul ziariu arîti ki guvernul Greciei este kizutu in boli grea, din kausijiki n’a respektáld charta, konstituțiuneas , Konvențiunea, și drepturile naționale. A demustra bula este învederată a prevedea katastrofe mari pentru kari invaki terulă se scape pe Gretia. — asemene și celelalte ziarie ele Gretiei se unesku a areta ki guvernulu sta pe ună vulkanu. — Ziariele gretești din Trieste, Viena, London, și mai ku semi ziariulă Egyptis din Alesandria tratezi gestiunea Gretiei și se unescă tóté în conclusiunea ki Regele Gretiei Otton nu mai póte renme multă timpu în Gretia. Tóte aceste prevestiri însiși sfaturi furi tratate de teiSURELE P jj Í ka nebunie, și oki katastrofa sosite. Negreșită ki ’n starea lucruriloru de astizi, adiki kindu Revoluisiunea Greciei se fate isolate, ord nu d’odati ku mai multe popore, noi nu putemă sti te sorte va ave; stimă însi ki o Revoluijiune kiaru kindu este învinși di negreșită rudele iei, și ki guvernul Greciei și-a lansată peireasa și mari neajunsuri națiunii. Pe lingi tele te spuserimu zilele trecute despre Prusia, pentru ka publikulu ord nu înjțelepuii se stil totă te se petreze, se mai însemnimă aúi ki deputații prusiarți, karină știută asta de bine a țineceptă tendințțelor diktatoriali ale guvernului, suntă pretutindine primijji ku aklamajiiuni, bankete și serenate li se dau pretutindine și ună korespondinte din Berlin vede în aceste bankete o mare analogii ku banketele de reformi te furi în toti Frantia preludiulu revolutiunii din 1848. Guvernulă, s’asikuri, nu s’ar fi mulyimindă ku închiderea Kamerei, ti ar ave de skopă a o disolve și a protede la noule alegeri. Kare va fi însi resultatulu te vori da alegerile? Baki la te ar trebui se bugete guvernulă, și spermnijia trebuti ar trebui se î fii înainte. Publikimă mai la vale o dare de sémi despre ultimele momente ale viejjei marelui om de stată ală Italiei, Cavour, cititorii noștrii voră vede humă, pe patul o morții, elă nu bugete de kitu la unitatea patriei, la definitiva iei reconstituire. Kugetarea nekurmati a viejjei sele nu íntetézi d’a vibra întrînsulă de kitu odati cu întelarea vieijei kiaru. Unitatea Italiei era ideia marelui om de stată, ea devenise pentru dînsulă o kredingi nestrinautati, fitea parte din sufletul ă seă kiară , și murindă atea ideii se esali inki din buzele lui, s’ară putezite, rernine întipiriti pe figura lui. Eaki pentru te elă, cu ajutorul eroului de la Marsala, reuși a sa'le Italia; éki pentru te, daki marteai nu Lutrar fi lipitu dim miză-sokulu fraijilorusei, Italia astizi ar fi intregi; .Iftirumaia nekurmati, tiria goinjiiei ar fi fikutu-o, kiti singura condisiune de reușire pentru uă omă de Stată, ba și pentr’o najțiune, este a lukra necontenită pentru ideii, și atea ideii va reuși, nu putea nu reuși. Și la noi amu vezutu asemeni kredinjiie tari, nestrimutate, kari au mersă pini dincolo de mormîntă ; din nefericire ațele kredinyie erau kontrarie naijiunii, în lobă d’a fi folositorie iei; amu putéV aii litre» aminte, spre susținerea teloru te titemu , de óre kari testamente în kari totulă era pentru narulă nimiku pentru noi (pentru romini). Cavour mare, terîndă libertatea și unitatea pentru patria lui, kondamnindu diktatura și asolutismulă. Rebligiune pentru atei oment miti de stată barivoră a domni prin despotismă și korapresiune! Fostulă prokuratoru la kurtea kriminale, d. Ion Șoimescu, a susținută naintea kurzii, și pretedintele prokuratoriu, d. loan Desicu, a komisu tele mai mari ilegalitijii, mai multă viki, fraude, akte presmuite. Amu demonstratu în doue rinduri si interesele tele mai vitali ale sotietiijii ter.ă ka Guvernulă se dea în judekati pe d. I. Desliu, spre a se pedepsi de se va dovedi sculposă sau a s’ atita daki voră fi nedrepte abusirile aduse asupri-i, și, pii’ ăkum, vedemă ku mirare ki nu s’a tekutu nimiku în aceste gravitestiune. Cererea noștri a fostă atilu de drepti în krin avemu astizi dovadi k’a fost fikuti de însuși d. 1. Desliu. Domnialui ne trimite o epistote, pe care n’o publikimă fiindă skrisi în limba giulu domniei-sale, înspijiti de o petițiune te a dată d-lui ministru ală Justiției, și pe kari o publikimă fiindă ki este ună aktă publikă te konyine atea-și terere teamă tekută și noi, fiindă ki tererea te fate este drepti și ’n interesulă tutulară. Kredemă d’akumă tel pagină, d. ministru ală justiției nu va refusa d’a face dreptate, și d’a pune pe soțietate în posnsiune a kunóste adeverul ă. le în contra statului remină și d’akumă înainte a se judeca de kitri tribunalile marțiali. — Munich, 18 Oktobre. Dieta komertiale. A doua parte a propunerii austriace a fostă respinși de o majoritate de 117 kontra 80 voturi; propunerea komisiunii a fostă priimiti cu 138 voturi. — In gestiunea uniunii duamarie s’a priimită propunerea komisiunii. Ka lokulă adunirii viitorie s’a destinată Brun singură. Pentru comitată au fost aleși domnii Halmie, Wertheim, Stahlberg, Hansemann, Meier, Lothberg, Sybel, Beckerath, Weigel, Biebermann, Jordan, Wesenfeld, Mohl și Mayerhofer. — Au retușată alegerea domnii Nansemann, Halmle, Mayerhofer și Wertheim pentru densiunile luate. In legălă soră s’aă alesă’ domnii Sattler, Scherpius, Classen, și Muller. V —Torino, 18 Oktobre. Ziariulă „Discussione“ deminte skomotălă despre demisiunea domnului Raltazzi. — Paris, 18 Oktobre. Ziariulă „France“ asiliuri și Vice komitele de Sartiges a fostă numită ambasadoriu la Torino. Ziariulă „Patrie“ asikuri ki o depeșii tirkularii a domnului Drouin de Shuys va annupia ki se voră fate silinße none spre a împila drepturile Italiei ku Papismul. — Shangai, 4 Septembre. Insurginții au atacată Shangai ku vicitiune, dar au fost respinși cu mari pagube. Mahometaniî la Sieusi s’aă revoltată. Ho. Iera sate mari devastiri in provintiele Nordului. In urma acestei epidemie au întetată afaterile în mai multe locuri. — Presa austriaci vede în numirea domnului Droutin de Lhuys fapta împeritesii Eugenia, kare a știută s’adulți pe atestă domn la niște konfesiuni, la o modifikare a programei sele politite, fikîndă astă-felă ku putingi o înjțelegere între împeratu și noul ă sef ministru. Domnulă Drouin de Lhuys — zite ziarială Wanderer — nu s’a declarată, în întrevorbirea lui ku împeratură pentru impunerea statului-quo, ti pentru restituirea posesiuniloru papali te le posede astăzi regele Vittorio Emanuele la sinlulă scaună. imperatură nu voia s’auzi d’atesta, atunci împeritesa a înduplecată pe ministru a se mulțimi ku statu-quo. O altă confesiune a domnului Drouin de Lhuys este ki s’a oferită a lucra în favorea unei alianțe franco-prusiane , ku taté ki simpatiese și konvinkgiunile sale suntă mai multă în favorea Austriei. Singurură bărbată, în care partisanii hausei italiane mai pună speranțja lor, este domnulu de Persigny; ei suntă de pliere ki nimikă nu este perdută mici, pe kită timpă atesta dirige afacerile interne în timpulu alegerilor generali, kiti în atestă kasă, zikă dînșii este evidinto ki (împeperatură voiește a fi silită la o poli— tiki italiani și ki s’ariti akurnă în favorea Romei, spre a putea , kmdu aéra se va fi pronunțiata pentru Italia, se fii, fin vr’o respundere, antiromană. într’adeveru nu esiste nimică mai nedestruktibile în lume, derită o bum speraniji; kmdu krede tine-va ki a omorîtă-o, tokmai atunti s’arîti mai viui, în deplini vigóre. Reminerea domnului Persigny în funcțiune este în ochii Italianiloră o gestiune de vieti sau de marte; se zice ki posisiunea lui a fostă tare amenintjati, daru ki domnii Baroche și Fould, și mai ku semin domnulu de Morny, au întrebuințțată toti înrîurirea lor în favorea ministrului de interne. Partita italiani a cistigatu, asia se zite, o însemnate întărire în persona președintelui corpului legislativă, kare prnn akumu remisese indiferinte în acesti testiune. — Petersburg, 15 Oktobre. Ună uriașă imperia e ordini a se alătura judekitorilor, militari akusutori publici și defensori. Printr’unu dekretă ală guvernatoriului generale de la Wilna se desfiintiezi starea de asediu pentru orașiuiă și distriktură Wilna. Purtarea de arme femnine poprite, Krime EPISTOLE CATRA ALEfIÂTORI. A patra epistolă. • „Arau ostenita.“ Și darii n’avemu nici unu dreptu d’a ne plinge de puterile stnine și mai ku sémi de Frantia, avemu are dreptulű d’a ne plinge de guvernele nóstre, de partitatea vekii? Nu, și d’o mie de ori nu. Este stiutu de ton, și s’a demonstratu adesea în kolónele acestei foie și prin istoria tutorii națiuniloru, ki ficare națiune aré guvernülű te merite a ave, ki élű este fată deuna oglinda cea mai adeverati a unei națiuni, și ki este în natura omului, și mai multu niki a partite oru teloru vekiie, a nu abdika, a nu lisa niti odati de buni voia fară puterea din mini, prekumu s’a nu s’abate niti odati și’n nimiku din calea fórűtea vekii, „a nu uita nimicii din ce a scrutit sa nu ’nveța nimicii din cele ce a pățitul‘ Aceste partite era destulă de cunoscuti de totii, suferinde de totii feluli, suferinde materiali și morali, siritii, jafuri, nedreptiri,, apelare, sugrumare, nestiinții, imoralitate, umilire, și’ntinare pentru indivizi și pentru națiune, atestea furi resultatele guvernirii iei în timpii de serile. Atestea tóte le stiamu togi, și dovadi ki le stiama suntu revoluțiunile de la 1821, 1848 și 1859 j se nu uitima ki le știa și însiși Europa, ki le a konstatatfi și mirturita înșii komisarii puterilor striine, și ki guvernulu frantese a mersu pîn’ a ni le adute aminte printr’o tirkularii kitri tóte puterile, trimiși și publikari a doua zi kiaru dispite a supskrisű konvenijiunea de 7/lg Au gustă. Ke darii este de vini partita tea vekii, kunoskuti prekumű era, daki națiunea ku korpulű și ku inima pline de ranele fikute de dînsa, Iare la 1839 o manifestare atita de unanimi în kitti o putem fi numi o revoluisiune, spre a o ’nlitura de la tronul a gerei, ș’a doua zi, mai ’nainte d’a pune teamăi miki temelii nouei ordine de lukruri, se retrage fiicare în koliba sa și lași și fjera și noua ordine de lukruri totu în deplina putere a aceleiași partite kontra kirií-a se manifestase ku o zi ’nain te? Și te zitemu a doua zi? în momentulű kiaru kindu partita tea vechii se ’nklrni în Bukurestî ’naintea unanimei manifesteri a națiunii, ko mertiangi, funkgionarí, poporű, togi într’o unire, stergu trekutulu ku la krimele lorű de bukurii, salute ku aklamiri p’atei pe kari ku o ori ma ’nainte, îi uiduia, le redi puterea asoluti în mini și se retragu. Daru, Ziku unii, te puteamű fate daki legea electorale a redalii pute-