Romănulŭ, noiembrie 1862 (Anul 6, nr. 304-334)

1862-11-26 / nr. 330-331

1080 organist unu mare banketa, la care s’au învitat și Lordulu Palmerston, Lor­­dulu Rusei ku aei lalifi kolegi ai lerii din ministeriu, Lordulu Mair și cei mai însemnași membrii ai kamerei ko­­munilorö. l­ei mai mulgi din acesti din urm­ă au asoptatu ínY stagiunea prekuimii și Lord-Mair alu Londonuluĭ; respun­­sulii ministrilorui just> se mai astepti.— Corespondintele Parisipnu alii zi­ari­ului „Postu skrie: Potit asikura kt Im­pt­­ratulu Napoleone s’a pronunciatu la Compiègne asupra alegerii principelui Alfredo, de rege ala Greciei. Imptra­­tulu este de ptrere, kit națiunea gre­­aeskt nu póte face nim­ika mai neme­­rita, de­nttü a alege unii fii ali re­­giuni Englitereî, care va guverna gera după sistem t konstituțional, și prin a­­cesta va înainta prosperitatea națiunii. Corespondentele ziariului „Times'”, te­legrafiez! de la Athena ku data de 23 Noembre: Ieri séra s’a sticutit o mare manifestare. O mulțime numerose de poporui din tóte klasele s’a preumblații pe strade aklaxnîndii pe principele Al­­fredîi, s’a opriții pe urmi înaintea pa­latului legațiunii Englese și s’a voiții a se depărta prin kinda nu-i a vor­bită domnu W. Scarlett. Elfi a m­ul­­t jumitfi pentru simpatiile Greci­lor si pen­tru Englitera și a zișii, kt nu póte pronuncia nici o opiniune asupra obiek­­tuluî care i-a adus si la dînsul fi, dar si kt potii fi în kredingagî kt Englitera are cele mai bune dorințe pentru Gre­cia. După acesta muluimea se respîndi în cea mai bune­ ordine. FIN­ANCELE ȚEBEL (Vezi No. 327, 328 și 329.) IV. Kontinutm fi cercetarea „espunerii motivelor­ în sprijinului proiectului de lege pentru budgetul esercițiului 1863“ și vedermi­nt domnu ministru de fi­nance cere „pentru a asigura servigie­­„le asttzi esi stingi, a le îmbuntutgi în „tr’o dreptt proporțiune, kttfi și pen­­­tru de a stabili unu cedibru adevt­­„ratfi în prevederile sale și putinciosu „de aplikatu“ nimiku mai multe, de kttfi o mikt adrogire de 11,926,036 lei la budgetulu kel­tui eleleru anului 1860, cu alte cuvinte cere suirea cheltuielelor si, prevăzute prin budgetulu an. 1860, la cifra de 122,686,653%0 la cifra de 164,612,6893%0 lei. De unde va lua domnu ministru de finance aceste 42 milione ce-i tre­­buesce mai multu? Respunsulu este forte lesne. De la kontribuabili, va se zikt. In. fn> kare va ave­a pitti ku o a cincia parte n ai mulții de kttsi a pliktita pint­akunau. Domnu ministru, într’adevăru, tigidueste ace­sta și ne figiduesce kt nu vonul ave­a pitii mai multfi spre a acoperi a­­ceste 42 milióne; nu numai attfa, ne dovedesce, printr’un fi proiectă de lege pentru posarea venituriloru și cheltuiele- Imrü exercițiului anului 18­ id, kt vomu realisa nnkt unu escedinte de veni­tu de 3,789,860 lei și 33 parale. Kumu produce domnu ministru acestt minu­ne? acestea este strt indouielt sekre­­tulu seu și ar fi o indiskregiune din parte-ne a cere divulgarea lui. Darii nu, domnu ministru este destulu de intrinimosu și ne du celu pucinu unui indiciu spre a pute gîci acea minuna­­tă operagiune, kare va deștepta de si­­kuru invidia tutorű financiariloru lu­mii; ne spune ki este numai o ope­­ragiune de ordine, trebind si acele su­me, ce figurezi între cheltuiele, și în­tre venituri. Cititorii noștri kredű po­te fi glumimfi, nici de kumit și spre ROMANULU­­ o Decembre. I dovadi reproducemu kiaru cuvintele domnului ministru: „Acéstt dupt­ur­­„mt adrogire la cheltuiele, de­și spo­­­resce într’unsi kipe însemnații cifra „budgetului, cu tote acestea, în efek­­­tiva nu-m­i mtresce, ktcî póte fi con­­­siderată ca o operațiune de ordine, „fiindu ca figurând TOȚII­AMELE SU­„me între cheltuiele ka și în­„TRE VENITURI. Asupra acestui o­­„biektu, dagi-mi voit, domnilorfi, de „a intra în­tre kari desvolttri, ce­le „credit neaperate, spre a ve convinge ,cu desevîrșire despre resultatele sa­­„tisibkttorie ce promite acestă nouă „.sistemă, care prin konsecințele sale „gintesce A MAI ÎMPUȚINA, ERU NU „A ADĂUGA SARs­INELE AKTUALI „ALE KONTRIBUIBILILORU.“ în artiklu­l precedinte am pro­­nunciatri bunuiéla, kt domnu ministru de finance a gtsutri petra tilosofale, darii akumfi vedem fi kt cea-a ce ni s’a ptrutfi ku neputingt, adikt d’a kel­tui ku 42 milióne mai multu de kttfi în trekutfi, strt a biga bani în kast, și a mai realisa unui escedinte de 3,789,860 lei 33 parale, este o sim­­plă operatiune de ordine, n’avem fi de kttfi a trece între venituri sumele ce figurezi, intre cheltuiele. Konsiliim si acesti sistemt nouț, acesti metode de komptabilitate avantagiost acelor fi din domnii proprietari și deputagi ale ktrora propriettgi s’afli sekuestrate safi ipotekate, n’afi de kttfi a trece datoriele lerii între venituri și k’o tit­­suri de kondeifi se vorfi gtsi d’oda­­tt forte avugi. — Darii se nu preju­­de ktm fi nimikfi și se es amintm fi de­­svolttrile ce do unu ministru le cre­­de neaperate spre a ne convinge cu desevîrșire despre resultatele satisfikt torie ce promite acesti sistemt nouț. Dakt am fi înțelesfi bine ideia domnului ministru de finance, acea o­­perațiune de ordine sti mai ku semi, în a lua și a lerga în masa tesaurului veniturile komunilor si, adikt, kt Sta­­tulfi va lua, nu numai zecimile adi­ționali asupra principalelui kontribu­­giunii personale ku kari komurile ve­­niafi în ajutoriul si intretinerii slujito­­rilor si și a unei bataliuni din armată, ci tnki tóte sumele ku kari se im­puneau komurile de la sine spre a­­coperirea diferitelor si cheltuiele komunali, prekumu pentru școlele primărie, pentru întreținerea dorobangilorfi, perdelî din kontribugu­ini, simbria ptrktlabilorfi, a scriitorilor, vittșeilor, pentru spitalurile distriktuali, pentru diferite tipuriri și a­­bonam­ente la Monitori fi șci. șoi. Tóte ace­ste kontribuiri partikularie ale komunilor, propria lorfi avere, voiesce domnului Mi­nistru a se lua (ne apginemfi a între­­buința unu kuvîntfi mai energiksi) și a le asimila ku kontribugiunile Statu­lui, ku alte cuvinte a desfiinga Cu tide stresci. Și spre a ne areta acesti faptt suptfi unfi puntfi de vedere mai pri­­kutfi, ne aduce aminte art. 33 din Konventiune kare stipulezi kt nici unfi impositfi nu se va pute stabili sau lua, dakt nu va fi fostu priimitfi de Adunare. Cu alte cuvinte, Komunile n’a­­vea fi dreptsi a se impune însele, apoi adauge: »Prekumu vedegi, domni • nil­ru, n’avem fi de skopu de ku­fi a • intra în legalitate și de a face se în­­»cetere abuzurile despre kari­fu­-cine »dintre d vóstri a pututu se se kou­• vingt, în skurtfi, voim fi a asimila koii­­»tribugiunile Statului și de a asigura •prin acestă încerkare uniformitatea cu »trebuințele aktuali» Dakt aceste cuvinte nu se potu califika de sofisme, apoi nu scimfi ce denumire se le dtmfi. Ku tóte acestea, domnu Ministru de finance ne spune kt »propunerile sale pentru esercigiul fi • anului 1863, nu prejudeki nici într’­• un fi kipfi cestiunea independinței ko­­­munilor fi, și de klart mai dinainte kt • după votarea unei legi komunale, su­­b mele privitorie la komuni, astăzi pre­­•vezute în budgetulu Statului, se vor fi • trece împreună cu servigiele lor fi kt­• sub budgetele speciali ce se vor fi în­• fi­nga pentru diferitele komuni, însi • sub titlu obligatoriu­, sub priveghiarea •minister­ului de interne și a konsilii­­­lor și generale, pe ktnd și veniturile tre­i buitórie spre acoperirea acestor fi kel­■ tuiele se vor fi împlini tot fi de kt­rt • Stau împreună cu principalele konuri­■ leegiumii personale, și apoi se vor fi ■versa treptat și în casele komunali, kon­­­stituindu în acestfi modfi o operațiu­­­ne de tresorerit ce va servi a kon­­s trola percepgiunea.» Frumósi autono­mii, frumoși independingi a Komu­­nelorfi­ puse astfi­felfi suptfi epitropia ministrului de finance, ministrului de interne și konsilielorfi generali. Dakt acestă operațiune de tesaure­­rit, kumfi o numesce domnu Ministru de finance, nu este sinonimi ku desfi­­ințarea kutid­orfi komunali, k’o dese­­vîrșitb interdilgiune, ku destruirea ori ktrii aparinge de independingt, apoi mirturimfi kt nu mai înțelegem fi sem­­nifikațiunea cuvintelor fi. lIe fulfi de autonomii komunale pote fi acea­a, kindfi komunen nu pote dispune de nici o leskait, ftrt kontrolulfi și în­­kuviingarea ministrului de interne și ministrului de finance? Kindfi spre a pute face cea mai miki keltuiéti, fii kttfi de arginte, va trebui s’aștepte deslegarea ministrului de interne și a­­poi timpulu kindfi se vor fi afla bani în kasa tesaurului, lukru kare nu se ’ntîmpli tutu d’a u­a? Nu putem fi crede kt komurile nóstre se fi admi­nistrații atttfi de refi averea lor fi pro­prii, ka se fii meritatfi a fi puse suptfi interdilgiunea sau­ suptfi epitropia mi­­nisteriului de finance, kare pînt aliumfi celu puginu nu s’a aretatfi unii admi­nistratorii­ attifi de esaktfi, riguroșii și konsolingiossi alfi banilorfi publici, înkttfi a merita d’a fi aleșii de epitropfi alfi averii komunilorfi. Domnu Ministru financelorfi kon­tinut și ne zice: »In espunerile par­­agiali a budgetelorfi fii-ktrui­a mini­­»steriil vogi gtsi, domnitorii, pre kttfi a foștii ku putingi a se face motivele • adtogi­ilorfi și ale skiderilor fi resul­­­tate prin komparagiunea cu kreditele ■ abordate în anului 1860. Aceste vor fi •înfigișia espliktrile necesarie pentru • a justifika transporturile de kredite fi­• kute de la unii Ministerifi la altul fi •în scopul fi unei mai bune organistri • a servigielor fi.» Aceste transporturi de kredite de la unii ministerifi la altulfi suntii ceia ce în limba giulfi de bankt și de fi­nance se numesce „virement.“ Aceste viramente safi transporturi le-a con­­damnat si domnului A. Fould, minis­­trulfi de finance alfi Franciei ku a­­ttta energii, și initialfi altfi alfi administrării sale a financelor a Fran­ciei a fostii desăvîrșita desființare a acestor fi vii amente sau transporturi­le într’adevtifi nu suntfi altu nimikfi de­­ktifi unfi abusfi financiarifi. Aduna­rea legislativi, votindfi bugetele sta­tului, nu numai în totale, ci în par­tea pentru fie­care ministerist, pentru fis­kare servigifi și artiklu, a prevt­­zutu și a votatu tóte cheltuielile în parte. Dakt unfi servigifi nu s’a îm­pliniții, dakt o keltuiali n’a foștii e­fektuati safi dakt s’a putut fi face vr’o ekonomii, sumele ce resultt din a­­ceste ekonomii fikute nu pot fi fi în­­trebuințate pentru alte scopuri, ci trebue­se constituit o reservt în masa tesaurului publikst, de care nu póte dispune guvernului, ci numai Aduna­rea, represintangii nagiunii. Nu nu­mai kt asemenea viramente nu pot fi fi permise de la unii ministeri st la al­tul si, dar si nici de la unfi servngifi la altulfi, fii kiarű în acelfi ministerifi. Dakt spre esemplu s’a alokatfi prin budgetfi o sumt óre­ bare pentru con­­struirea unei șiosele, și acea piosea nu s’a efektuatfi, ministeriulfi lukruri­­lorfi publice nu póte întrebuinta a­cea sumt, safi parte dixitr’însa , pen­tru construcțiunea unui podis. Ftrt acesta, Kamera n’ar ave trebuingi a vota budgetele cu d’amenuntului, ci s’ar pute multimi ale vota în totale. (en bloc) Itstnd fi asupra guvernului grija d’a împtrgi veniturile Statului asta­felö prekumii îi pare mai bine, dar si atunci n’ar mai esiste o sistemi represintativi. Kamera, kare repre­­sintă națiunea și interesele kontribui­­bililor fi, kare votezi impositele, tre­bue neaperatfi se kunoski și se pre­vezi întrebuințarea lor fi, dakt o kel­tuieit nu s’a fikutfi safi nnfi servigifi s’a putut fi efektua k’o keltuiali maî mikt de kttfi cea previzutt și votate, ekonomiile acestea sunt si ale kontribuibililor si earfi nu ale guvernului, și numai Aduna­rea, kare represinti interesele lor si, póte dispune de ele. Nu kredemfi kt kamera va încuvinga aceste tran­sporturi, kari suntui o învederați kti­kare a dreptului seu. Domnului ministru de finanțe zice „kt n’a ftkutfi nici o kreagiune, kare „ar fi împovizitorii safi de prisosii, „și kt n’a konsimgitfi la o adrogire „în persone safi în gifre, dekt­fi nu­­„mai acolo unde acesta s’a ceruții d’o „neaptrati trebuiingt.“ Și adaogi, ki „kiarű acolo unde a voitii a intra „pe calea redu­giunilorfi , s’a gtsitfi „popritji de voturile precedinge ale „Adunării, nu numai întru ceia ce „privesce posturile, darfi kiarii și a­­„supra gifrelor ti ku kari se retribu­­„eskfi.“ De unde darfi provine acea „nutrire de 42 milióne a cheltuielilor si în komparagiune ku budgetulu anului 1860? numai din acele adiogiri în personaje și în gifre kari au­ fostfi d’o neaptrati trebuingi? darfi, darii domnului ministru de finante s’a kre­­zutu autorisatii a face acele mici a­­diogiri de 42 milióne, in vederea u­­nei neaparate trebuințe, kumfi s’a sfi­ntii asta de multe a intra pe calea redu­giunilor si­ gtsinduse poprit si prin voturile precedinge ale kamerei ? Ce felii? voturile kamerei sunt si obligato­­rie, numai spre a popri pe ministrul si finangelorfi a face óre-karí ekonomie safi redu­giuni în ce privesce postu­­ rile și sumele ku kaii se retribueskfi, și acele voturi numai a fi acea putere, numai sunt fi obligatorie, kindfi e vorba d’a trece peste sumele alokate prin budgetfi? Daki trebuințele neaperate afi putut fi autori sa pe domnului mi­nistru la o adrogire de cheltuiele de 42 milione, kredemfi­kt este a îm­pinge pre departe sirupciositatea d’a nu sevîrși nici cea mai milt reduk­­giune, fiind fi­lt nu era autorisatfi la acesta printr’unii vot fi espressi alsi kamerei. Winterhaider. (Colegiului eleptorale Elinii din »ITCURfUSCI. Elenii din Romania sunt si kiimagi a procede la ’ndeplinirea celui mai mare fapte nagionale, adiki d’a ale­ge pe represintangii lor si la Adunarea A konstituinte a Eladei. Intr’o asemene mare epokt krezurtmű k’avem fi drep­­tuli, in calitatea nóstri d’amicĭ ai tu­torű poporelor­, s’atragemü atengiu­­nea elenilor si din Bukurescĭ, asupra dreptului celui mare ce le a abordat si patria lor si mami, ș’asupra religiosi­­tigii ku kare trebue se ’mplineskt da­toria lor si de patriogi eleni, mai ku semi în acestt epokt attifi de kriti­­ki, în acésta împregiurare attifi de mare și attifi de gravi pentru toti Grecia, și putem fi zice, pentru tot fi 0­­r­intele. Din acest fi punt fi de vedere avemul kiarfi ka Romtni datoria a le vorbi, ritcî ccrescerea safi skiderea Gre­ciei, persona în sfîrșitfi ce vor fi ale­ge-o și vor fi sui-o pe tronulfi Eladii, atinge forte și propriele interese ale României. Spertifi­kt n’avem fi tre­­buingt a ne esplika mai mult si pen­tru a fi înțeleși, mai ku semt akumfi kindfi togi a fi începutfi a ’ngelege kt kalea pe care merge o nagiune, atin­ge forte interesele politice ale tutorii nagiunilor si în genere și mai speciale ale unora din ele. Aveamfi darfi, nik’odati, dreptulfi, a face unu apelfi frigeshfi kitre elenii din România, ș’a se atrage alengiunea asupra faptului celui mare, politika și nagionale, ce suntfi kitmagi a face în kurundji. Aci înst se opresce dreptulfi nostru. Voimfi a zice k’avurtmfi ș’avem fi dreptulfi a vorbi în genere despre misiunea și da­toria alegãtorilor fi ș’a aleșilor fi, darfi nu și de persóne, ș’astfi­ felfi și ftkurtmu. Cu tóte acestea, fiind fi ki elenii din Bukuresci n’afi akumfi o fo­t proprii a lor fi, krezurtma kt putem fi publika doue safi trei epistole ale unor fi eleni ce ni s’afi trimissi, și’n kare, pe lîngă principie generali, se propuneai! și kt­­te-va nume. Acesta înst trebue se se kurme aci, ktcî nu este nici în interesulfi elenilor si, nici într’al fi no­stru ka kombaterile electorali asu­pra persanelorfi se se fakt în kola­­nele acestei fote. Siropulfi nostru, publiktnd și acele epistole, a fost și nu­mai pentru a provoca pe eleni a s’aduna în adunări pregătitóre în kari se desbart între dinști, ftri antipatie safi simpatie personali, — celu pugiufi pe kttfi se póte omenesce — ci nu­mai în vederea intereselor si celor fi mari, feluritele kandidature ce se vor fi propune, și a se oftrî apoi togi a vota pentru acei kandidagi kari vor fi în­truni mai multe voturi, la votarea prealabile ce se va face. A desbate prin feie publice, kalu­igile fil kului kandidatsi, este mult si mai anevoit de a ajunge la dorita înțelegere, Ku tóté A %

Next