Romănulŭ, noiembrie 1862 (Anul 6, nr. 304-334)
1862-11-26 / nr. 330-331
1080 organist unu mare banketa, la care s’au învitat și Lordulu Palmerston, Lordulu Rusei ku aei lalifi kolegi ai lerii din ministeriu, Lordulu Mair și cei mai însemnași membrii ai kamerei komunilorö. lei mai mulgi din acesti din urmă au asoptatu ínY stagiunea prekuimii și Lord-Mair alu Londonuluĭ; respunsulii ministrilorui just> se mai astepti.— Corespondintele Parisipnu alii ziariului „Postu skrie: Potit asikura kt Imptratulu Napoleone s’a pronunciatu la Compiègne asupra alegerii principelui Alfredo, de rege ala Greciei. Imptratulu este de ptrere, kit națiunea greaeskt nu póte face nimika mai nemerita, denttü a alege unii fii ali regiuni Englitereî, care va guverna gera după sistem t konstituțional, și prin acesta va înainta prosperitatea națiunii. Corespondentele ziariului „Times'”, telegrafiez! de la Athena ku data de 23 Noembre: Ieri séra s’a sticutit o mare manifestare. O mulțime numerose de poporui din tóte klasele s’a preumblații pe strade aklaxnîndii pe principele Alfredîi, s’a opriții pe urmi înaintea palatului legațiunii Englese și s’a voiții a se depărta prin kinda nu-i a vorbită domnu W. Scarlett. Elfi a mult jumitfi pentru simpatiile Grecilor si pentru Englitera și a zișii, kt nu póte pronuncia nici o opiniune asupra obiektuluî care i-a adus si la dînsul fi, dar si kt potii fi în kredingagî kt Englitera are cele mai bune dorințe pentru Grecia. După acesta muluimea se respîndi în cea mai bune ordine. FINANCELE ȚEBEL (Vezi No. 327, 328 și 329.) IV. Kontinutm fi cercetarea „espunerii motivelor în sprijinului proiectului de lege pentru budgetul esercițiului 1863“ și vedermint domnu ministru de finance cere „pentru a asigura servigie„le asttzi esi stingi, a le îmbuntutgi în „tr’o dreptt proporțiune, kttfi și pentru de a stabili unu cedibru adevt„ratfi în prevederile sale și putinciosu „de aplikatu“ nimiku mai multe, de kttfi o mikt adrogire de 11,926,036 lei la budgetulu keltui eleleru anului 1860, cu alte cuvinte cere suirea cheltuielelor si, prevăzute prin budgetulu an. 1860, la cifra de 122,686,653%0 la cifra de 164,612,6893%0 lei. De unde va lua domnu ministru de finance aceste 42 milione ce-i trebuesce mai multu? Respunsulu este forte lesne. De la kontribuabili, va se zikt. In. fn> kare va avea pitti ku o a cincia parte n ai mulții de kttsi a pliktita pintakunau. Domnu ministru, într’adevăru, tigidueste acesta și ne figiduesce kt nu vonul avea pitii mai multfi spre a acoperi aceste 42 milióne; nu numai attfa, ne dovedesce, printr’un fi proiectă de lege pentru posarea venituriloru și cheltuiele- Imrü exercițiului anului 18 id, kt vomu realisa nnkt unu escedinte de venitu de 3,789,860 lei și 33 parale. Kumu produce domnu ministru acestt minune? acestea este strt indouielt sekretulu seu și ar fi o indiskregiune din parte-ne a cere divulgarea lui. Darii nu, domnu ministru este destulu de intrinimosu și ne du celu pucinu unui indiciu spre a pute gîci acea minunată operagiune, kare va deștepta de sikuru invidia tutorű financiariloru lumii; ne spune ki este numai o operagiune de ordine, trebind si acele sume, ce figurezi între cheltuiele, și între venituri. Cititorii noștri kredű pote fi glumimfi, nici de kumit și spre ROMANULU o Decembre. I dovadi reproducemu kiaru cuvintele domnului ministru: „Acéstt duptur„mt adrogire la cheltuiele, deși sporesce într’unsi kipe însemnații cifra „budgetului, cu tote acestea, în efektiva nu-mi mtresce, ktcî póte fi considerată ca o operațiune de ordine, „fiindu ca figurând TOȚIIAMELE SU„me între cheltuiele ka și în„TRE VENITURI. Asupra acestui o„biektu, dagi-mi voit, domnilorfi, de „a intra între kari desvolttri, cele „credit neaperate, spre a ve convinge ,cu desevîrșire despre resultatele sa„tisibkttorie ce promite acestă nouă „.sistemă, care prin konsecințele sale „gintesce A MAI ÎMPUȚINA, ERU NU „A ADĂUGA SARsINELE AKTUALI „ALE KONTRIBUIBILILORU.“ în artiklul precedinte am pronunciatri bunuiéla, kt domnu ministru de finance a gtsutri petra tilosofale, darii akumfi vedem fi kt cea-a ce ni s’a ptrutfi ku neputingt, adikt d’a keltui ku 42 milióne mai multu de kttfi în trekutfi, strt a biga bani în kast, și a mai realisa unui escedinte de 3,789,860 lei 33 parale, este o simplă operatiune de ordine, n’avem fi de kttfi a trece între venituri sumele ce figurezi, intre cheltuiele. Konsiliim si acesti sistemt nouț, acesti metode de komptabilitate avantagiost acelor fi din domnii proprietari și deputagi ale ktrora propriettgi s’afli sekuestrate safi ipotekate, n’afi de kttfi a trece datoriele lerii între venituri și k’o titsuri de kondeifi se vorfi gtsi d’odatt forte avugi. — Darii se nu prejude ktm fi nimikfi și se es amintm fi desvolttrile ce do unu ministru le crede neaperate spre a ne convinge cu desevîrșire despre resultatele satisfikt torie ce promite acesti sistemt nouț. Dakt am fi înțelesfi bine ideia domnului ministru de finance, acea operațiune de ordine sti mai ku semi, în a lua și a lerga în masa tesaurului veniturile komunilor si, adikt, kt Statulfi va lua, nu numai zecimile adiționali asupra principalelui kontribugiunii personale ku kari komurile veniafi în ajutoriul si intretinerii slujitorilor si și a unei bataliuni din armată, ci tnki tóte sumele ku kari se impuneau komurile de la sine spre acoperirea diferitelor si cheltuiele komunali, prekumu pentru școlele primărie, pentru întreținerea dorobangilorfi, perdelî din kontribuguini, simbria ptrktlabilorfi, a scriitorilor, vittșeilor, pentru spitalurile distriktuali, pentru diferite tipuriri și abonamente la Monitori fi șci. șoi. Tóte aceste kontribuiri partikularie ale komunilor, propria lorfi avere, voiesce domnului Ministru a se lua (ne apginemfi a întrebuința unu kuvîntfi mai energiksi) și a le asimila ku kontribugiunile Statului, ku alte cuvinte a desfiinga Cu tide stresci. Și spre a ne areta acesti faptt suptfi unfi puntfi de vedere mai prikutfi, ne aduce aminte art. 33 din Konventiune kare stipulezi kt nici unfi impositfi nu se va pute stabili sau lua, dakt nu va fi fostu priimitfi de Adunare. Cu alte cuvinte, Komunile n’avea fi dreptsi a se impune însele, apoi adauge: »Prekumu vedegi, domni • nilru, n’avem fi de skopu de kufi a • intra în legalitate și de a face se în»cetere abuzurile despre karifu-cine »dintre d vóstri a pututu se se kou• vingt, în skurtfi, voim fi a asimila koii»tribugiunile Statului și de a asigura •prin acestă încerkare uniformitatea cu »trebuințele aktuali» Dakt aceste cuvinte nu se potu califika de sofisme, apoi nu scimfi ce denumire se le dtmfi. Ku tóte acestea, domnu Ministru de finance ne spune kt »propunerile sale pentru esercigiul fi • anului 1863, nu prejudeki nici într’• un fi kipfi cestiunea independinței komunilor fi, și de klart mai dinainte kt • după votarea unei legi komunale, sub mele privitorie la komuni, astăzi pre•vezute în budgetulu Statului, se vor fi • trece împreună cu servigiele lor fi kt• sub budgetele speciali ce se vor fi în• finga pentru diferitele komuni, însi • sub titlu obligatoriu, sub priveghiarea •ministerului de interne și a konsiliilor și generale, pe ktnd și veniturile trei buitórie spre acoperirea acestor fi kel■ tuiele se vor fi împlini tot fi de ktrt • Stau împreună cu principalele konuri■ leegiumii personale, și apoi se vor fi ■versa treptat și în casele komunali, konstituindu în acestfi modfi o operațiune de tresorerit ce va servi a kons trola percepgiunea.» Frumósi autonomii, frumoși independingi a Komunelorfi puse astfifelfi suptfi epitropia ministrului de finance, ministrului de interne și konsilielorfi generali. Dakt acestă operațiune de tesaurerit, kumfi o numesce domnu Ministru de finance, nu este sinonimi ku desființarea kutidorfi komunali, k’o desevîrșitb interdilgiune, ku destruirea ori ktrii aparinge de independingt, apoi mirturimfi kt nu mai înțelegem fi semnifikațiunea cuvintelor fi. lIe fulfi de autonomii komunale pote fi aceaa, kindfi komunen nu pote dispune de nici o leskait, ftrt kontrolulfi și înkuviingarea ministrului de interne și ministrului de finance? Kindfi spre a pute face cea mai miki keltuiéti, fii kttfi de arginte, va trebui s’aștepte deslegarea ministrului de interne și apoi timpulu kindfi se vor fi afla bani în kasa tesaurului, lukru kare nu se ’ntîmpli tutu d’a ua? Nu putem fi crede kt komurile nóstre se fi administrații atttfi de refi averea lor fi proprii, ka se fii meritatfi a fi puse suptfi interdilgiunea sau suptfi epitropia ministeriului de finance, kare pînt aliumfi celu puginu nu s’a aretatfi unii administratorii attifi de esaktfi, riguroșii și konsolingiossi alfi banilorfi publici, înkttfi a merita d’a fi aleșii de epitropfi alfi averii komunilorfi. Domnu Ministru financelorfi kontinut și ne zice: »In espunerile paragiali a budgetelorfi fii-ktruia mini»steriil vogi gtsi, domnitorii, pre kttfi a foștii ku putingi a se face motivele • adtogiilorfi și ale skiderilor fi resultate prin komparagiunea cu kreditele ■ abordate în anului 1860. Aceste vor fi •înfigișia espliktrile necesarie pentru • a justifika transporturile de kredite fi• kute de la unii Ministerifi la altul fi •în scopul fi unei mai bune organistri • a servigielor fi.» Aceste transporturi de kredite de la unii ministerifi la altulfi suntii ceia ce în limba giulfi de bankt și de finance se numesce „virement.“ Aceste viramente safi transporturi le-a condamnat si domnului A. Fould, ministrulfi de finance alfi Franciei ku attta energii, și initialfi altfi alfi administrării sale a financelor a Franciei a fostii desăvîrșita desființare a acestor fi vii amente sau transporturile într’adevtifi nu suntfi altu nimikfi dektifi unfi abusfi financiarifi. Adunarea legislativi, votindfi bugetele statului, nu numai în totale, ci în partea pentru fiecare ministerist, pentru fiskare servigifi și artiklu, a prevtzutu și a votatu tóte cheltuielile în parte. Dakt unfi servigifi nu s’a împliniții, dakt o keltuiali n’a foștii efektuati safi dakt s’a putut fi face vr’o ekonomii, sumele ce resultt din aceste ekonomii fikute nu pot fi fi întrebuințate pentru alte scopuri, ci trebuese constituit o reservt în masa tesaurului publikst, de care nu póte dispune guvernului, ci numai Adunarea, represintangii nagiunii. Nu numai kt asemenea viramente nu pot fi fi permise de la unii ministeri st la altul si, dar si nici de la unfi servngifi la altulfi, fii kiarű în acelfi ministerifi. Dakt spre esemplu s’a alokatfi prin budgetfi o sumt óre bare pentru construirea unei șiosele, și acea piosea nu s’a efektuatfi, ministeriulfi lukrurilorfi publice nu póte întrebuinta acea sumt, safi parte dixitr’însa , pentru construcțiunea unui podis. Ftrt acesta, Kamera n’ar ave trebuingi a vota budgetele cu d’amenuntului, ci s’ar pute multimi ale vota în totale. (en bloc) Itstnd fi asupra guvernului grija d’a împtrgi veniturile Statului astafelö prekumii îi pare mai bine, dar si atunci n’ar mai esiste o sistemi represintativi. Kamera, kare represintă națiunea și interesele kontribuibililor fi, kare votezi impositele, trebue neaperatfi se kunoski și se prevezi întrebuințarea lor fi, dakt o keltuieit nu s’a fikutfi safi nnfi servigifi s’a putut fi efektua k’o keltuiali maî mikt de kttfi cea previzutt și votate, ekonomiile acestea sunt si ale kontribuibililor si earfi nu ale guvernului, și numai Adunarea, kare represinti interesele lor si, póte dispune de ele. Nu kredemfi kt kamera va încuvinga aceste transporturi, kari suntui o învederați ktikare a dreptului seu. Domnului ministru de finanțe zice „kt n’a ftkutfi nici o kreagiune, kare „ar fi împovizitorii safi de prisosii, „și kt n’a konsimgitfi la o adrogire „în persone safi în gifre, dektfi nu„mai acolo unde acesta s’a ceruții d’o „neaptrati trebuiingt.“ Și adaogi, ki „kiarű acolo unde a voitii a intra „pe calea redugiunilorfi , s’a gtsitfi „popritji de voturile precedinge ale „Adunării, nu numai întru ceia ce „privesce posturile, darfi kiarii și a„supra gifrelor ti ku kari se retribu„eskfi.“ De unde darfi provine acea „nutrire de 42 milióne a cheltuielilor si în komparagiune ku budgetulu anului 1860? numai din acele adiogiri în personaje și în gifre kari au fostfi d’o neaptrati trebuingi? darfi, darii domnului ministru de finante s’a krezutu autorisatii a face acele mici adiogiri de 42 milióne, in vederea unei neaparate trebuințe, kumfi s’a sfintii asta de multe a intra pe calea redugiunilor si gtsinduse poprit si prin voturile precedinge ale kamerei ? Ce felii? voturile kamerei sunt si obligatorie, numai spre a popri pe ministrul si finangelorfi a face óre-karí ekonomie safi redugiuni în ce privesce postu rile și sumele ku kaii se retribueskfi, și acele voturi numai a fi acea putere, numai sunt fi obligatorie, kindfi e vorba d’a trece peste sumele alokate prin budgetfi? Daki trebuințele neaperate afi putut fi autori sa pe domnului ministru la o adrogire de cheltuiele de 42 milione, kredemfikt este a împinge pre departe sirupciositatea d’a nu sevîrși nici cea mai milt redukgiune, fiind filt nu era autorisatfi la acesta printr’unii vot fi espressi alsi kamerei. Winterhaider. (Colegiului eleptorale Elinii din »ITCURfUSCI. Elenii din Romania sunt si kiimagi a procede la ’ndeplinirea celui mai mare fapte nagionale, adiki d’a alege pe represintangii lor si la Adunarea A konstituinte a Eladei. Intr’o asemene mare epokt krezurtmű k’avem fi dreptuli, in calitatea nóstri d’amicĭ ai tutorű poporelor, s’atragemü atengiunea elenilor si din Bukurescĭ, asupra dreptului celui mare ce le a abordat si patria lor si mami, ș’asupra religiositigii ku kare trebue se ’mplineskt datoria lor si de patriogi eleni, mai ku semi în acestt epokt attifi de kritiki, în acésta împregiurare attifi de mare și attifi de gravi pentru toti Grecia, și putem fi zice, pentru tot fi 0rintele. Din acest fi punt fi de vedere avemul kiarfi ka Romtni datoria a le vorbi, ritcî ccrescerea safi skiderea Greciei, persona în sfîrșitfi ce vor fi alege-o și vor fi sui-o pe tronulfi Eladii, atinge forte și propriele interese ale României. Spertifikt n’avem fi trebuingt a ne esplika mai mult si pentru a fi înțeleși, mai ku semt akumfi kindfi togi a fi începutfi a ’ngelege kt kalea pe care merge o nagiune, atinge forte interesele politice ale tutorii nagiunilor si în genere și mai speciale ale unora din ele. Aveamfi darfi, nik’odati, dreptulfi, a face unu apelfi frigeshfi kitre elenii din România, ș’a se atrage alengiunea asupra faptului celui mare, politika și nagionale, ce suntfi kitmagi a face în kurundji. Aci înst se opresce dreptulfi nostru. Voimfi a zice k’avurtmfi ș’avem fi dreptulfi a vorbi în genere despre misiunea și datoria alegãtorilor fi ș’a aleșilor fi, darfi nu și de persóne, ș’astfi felfi și ftkurtmu. Cu tóte acestea, fiind fi ki elenii din Bukuresci n’afi akumfi o fot proprii a lor fi, krezurtma kt putem fi publika doue safi trei epistole ale unor fi eleni ce ni s’afi trimissi, și’n kare, pe lîngă principie generali, se propuneai! și ktte-va nume. Acesta înst trebue se se kurme aci, ktcî nu este nici în interesulfi elenilor si, nici într’al fi nostru ka kombaterile electorali asupra persanelorfi se se fakt în kolanele acestei fote. Siropulfi nostru, publiktnd și acele epistole, a fost și numai pentru a provoca pe eleni a s’aduna în adunări pregătitóre în kari se desbart între dinști, ftri antipatie safi simpatie personali, — celu pugiufi pe kttfi se póte omenesce — ci numai în vederea intereselor si celor fi mari, feluritele kandidature ce se vor fi propune, și a se oftrî apoi togi a vota pentru acei kandidagi kari vor fi întruni mai multe voturi, la votarea prealabile ce se va face. A desbate prin feie publice, kaluigile fil kului kandidatsi, este mult si mai anevoit de a ajunge la dorita înțelegere, Ku tóté A %