Romănulŭ, noiembrie 1862 (Anul 6, nr. 304-334)
1862-11-26 / nr. 330-331
LUNI, MARȚI. VOIESOE ȘI VEI PUTEI, Va cși in lele filele afară de Lunia și a dona-4 după Serbătoriă. Abonarea pentru Bucuresci pe unu ane 128 lei Șeseune............................. ......... 64 — Trei lune.................................................. 32 — le lună ................................................... li — R15 exemplariii................. ......... 24 par Insciințările linia de 30 litere............... 1 lei 1 aserțiuni și reclame lini*..................... 3 lei Hr. 330 331. Aunt VI. Q1ARIÜ POLITICO, COMERCIALE, LITLUUUl. 1AET1CLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriului pariului: C A. Rosetti. — Gerantă respung etoriü: M. Caludescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul Țiariului d. C. D. Aricescu, Pos. Romăn No. 13. 26, 27 Noembre 1862. LUMINETATE ȘI VEI FI, Abonarea pentru districte pe ană..........152 le §ése lune................................................... 76 — Trei lune .............................................. 38 Abonamentele începu la 1 și 16 ale fiecării lune. Ele se făcu în districte la corespondinții Jioriului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rue de l’ancenm, comédie, 5; pe trimestru 20 franci. în Austria la direcția.ale poștali și la agintele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintii valută austriacă. REVISTA POLITICA. BUCURESCU, 26 Brumari T. 8 Indrea. Vomă începe revista nóstri a începutului anesteî septemme ku kite-va linie din ziariulă Bucovina de la 28 Novembre, și kari sperimă ki va lumina pe dd. alegetori, pe dd. deputați și pe dd. miniștrii, presiuțî și viitori. „Publikimă , zine anelă ziariă, testulu ’adresei kolegiei oră elektorali din Moldova kita deputații lor si la Kammen, în care mișcarea federalista a Moldavieî gisesne espresiunea sa. Mirturimărit, la citirea zisei adrese, întipirirea nostri a fostü fórte neplikuti. Daki numai jumetate din faptele uitate sunt adeverate, guvernul de la Bukuresnî a komisîi greșele neiertate, ș’atunci numai ela singură este kulposă de aspirațiunile federaliste din Moldavia. — Akuma înji ©legemă multe, ne, ku toti kunosnința nóstri a situațiunii și ku toti justa aprețuire a împregiuririlor, ne-a fostă remasă, mici akumu nimi-spre-zece zile, o enigmi, înțelegem« kiară espektorațiunile principali ale Rominulu î și procesuilă seu de presi. — Dalii ună kursuriu nobile este în kilikatu d’ună kilireță kare nu sune aminui frînele, atunci kalulă sare în susu, asvîrle din pinióre și finalele în asermeni kasuri, este cunoscută ori kirui omu. Esprimîndă astfelă adeverului, nu voimă de lokă a pirisi principiulă ne lă-am aperată pîn’akumă în privința Rominieî, și mai putină voimă a apera tendințele Moldavieî; din kontra, voimă numai semnala ki astizi a ajuns mă adeveră nea-a ne am profetisată în kite-va artikle în luna lui Fevruariă și Mariță, și, dari nea-a ne ziserimă atunci asupra împregiuririlorăi dela Iași și asupra periatelor, guvernului romnă eraă amare și ne am provocată inamici, kiară în Bukovina, avemă astizi satisfacțiunea k’a ajunsă învederată ki opiniile nóstre au fostă pronunțate în adeveratulă interesă ală Rominieî, și k’a fostă juste. Cu tóte astea nu putemă justifika conduita Moldavieî în aistă ținteșne la o despărțire de la totulă și nici kiară țintirea la niște instituțiunî deviatorie din norma generale konstituționale.“ Urmindă desbaterea p’anestă tirîmă, și mergîndă pîn’ a susține kiară neutralisarea administrativi, astfelă prekumă este în Frannța și vai și la noi, opiniune ne noi am kombi tutu-o și vomă kombate-o totă deuna, sfirșesne cu uimitoarele cuvinte: „Nu putemă înși se lisimă se trébi anésti o pasiune sir’a menționa și datoriele ne guvernulă ar fi trebuită de multă se le implineski și pe kari, în parte, nu lé a împlinită de lokă, și ’n parte fórte rea. Ea asemenea datorie însemnimă: încetarea relei manipuliri în admnistrațiunea superiorii și ’n ramurele financiale, consnutăse efectuarea normelor ă konstituționali, ridicarea instrucțiunii publice, ridicarea agrikulturei, a komerniului și a industriei, regularea afaceriloră eldesiastine, și — strămutarea guvernului centrale la Fokșiani.“ Fir’a ne uni daru ku fóia din Bukovina în ideiele sale de nentralisare, prezumă și ku strimutarea guvernului nentrale la Fokșiani, din kausi ki nentralisarea este despotismulă, și din kausi ki kapitalele se falcă prin ele însele era nu prin dekrete , ne’ntrunimă ku zisulă ziaică, si zinemu ki 7 9 dînsulă kiliară daki numai jumetate din suferințele espuse în anea adresi ar fi adeverate, nu numai unirea este kompromisi de nu le vomă kurraa, ni viejia ambeloră Prinnipate , unite , sau despirțite, naționalitatea și viața Rominiei întrege. Și din nenoronire, trebue se mirturimă și mai multă de jumetate din nele coprinse în anea adresi, a unoră romanii din Moldavia , suntă adeverate. Rugimă daru, konjurimă pe toți rominii, alegitorî, deputați și miniștri, de ori ne opiniuni politice ară fi, se fii mai presusă de tóte Romini, adiki si se’ntrunesti toți pe terîmură naționale și se lucreze pentru consolidarea naționalității nóstre. în anestă prnză n’ar trebui nea mai mici divisiune. Ori de ne opiniune politiki ar fi cineva, trebue si-si asigure mai intîiă naționalitatea sa, țara sa, ba se poti apoi lucra pentru punerea în lucrare a opiniunilor sale politice. Se luimă de exemplu aristokrația Englese, Prusiani, Magion, și vomă vedea kumă pe terîmulă propriu naționale, kmdă este vorba pentru mirirea și asigurarea naționale suntă toți în fruntea sacrifinieloră. Se ’nțelegemă în sfîrșită zi de nu vomă ave o Patrii a noștri, neî kari se predă ki suntă și voră a fi mai mari ai Rominilor, voră fi slugile și argații stniniloră, neî kari suntă și voră a fi avuți, voră fi birinii și skutelninii stniniloră , și esemplele Poloniei, Galiției și kiară ală Bukovinei sunt: ani ka se ne arete ne asnepti pe toți anei kari nu până consolidarea naționalității, tiica și mima iei mai presusă de tată. Suferințele Moldaviei sunt mari; suferințele Munteniei sunt mai aneloași; se punem dar îndat în lucrare desceutralisarea și dreptatea; se ne’ntrunim mici cu toții pentru a regula finanțele ș’a ne face o adaverati urmați de apălare, se deschidemă kiile prosperității komerniului ș’agriculturei, se regimă interesele unoră naționalități ș’a unor guverne de interesele nóstre komernialî și naționali, ș’atunci nici o putere omeneski nu va mai pute deslipi nea a ie Dumnezeă a întrunită, și Rominia va fi nea a ne este imperiosa siliți a ii saă a peri. Foiele striine vorbescă astăzi despre nele nene a fostă anunțiată de peși a nostri în privința candidaturei principelui Alfred la tronul Greciei, însi mai însemnată în anesti privința este k’akumă insuși Morning- Post a intorsüpinsele, și cki ne zinc în Ni.seu de la 2 Denembre. „Engliteza a propusă îndati dupe isbucnirea revoluțiunii grenești renoirea konvențiunii d’a nu se admite nici o rudi a nici uneia din puterile protektorie la candidatura tronului Greciei. Russia s’a opusă mai multă acestei propuneri, dară alumu o propune ea înșiși dupe nealegerea principelui Alfred pare asikmati. Un arangiamentu este fórte lesne, daci Russia se desiste de kandidatura ducelui de Leuchtenberg, fundă ki Englitera este dispusi la o împriiuire. Eki dar ki s’adeverezi nelă puțină pin’ akumu opiniunea emisi de noi, ki Englitera va retrage kandidatura sa îndatine prin anesta a isbutita a provoca în favorea opiniunea publiki a Grenieî ș’a înlătura kandidatura ruseski. Éki akumü ne zine și ziariulu francese de la Petresburg, ku data 2 Den. in anesti privinți. „în alte impregiuriri Russia ar fi vezutü ku plinere pe unulți din principii sei suindu-se pe tronul ă elenistă; dară snne k’akumă este de trebuinți a depista rivalitățile regretabile ne ară împiedica desvoltarea Greniei. Kandidatura principelui Alfred n’a putută fi niciodată o kandidaturi serioși și Morning-Post ș’a bitută joră de noi, de Europa și mai ku serii de Grenia. Spre completarea tutorăsimilară în acești privinți, pe lingi nele ne publikimă mai la vale, se fancmă kunoscută ki renumitulă Times interne din noă pinsele și dupine zine ki Englitera trebuie se refuie alegerea principelui Alfred, suptă kondițiunea ka se faki totă astăfelă și Russia, apoî zine ki Grenia ar pute face o forte buni alegere în arhidunele Ferdinand Massimilian ală Austriei. El De ne numai bine pe fostul rege al Neapoliî? Atragemă atențiunea publikului asupra snirilor, ne dimă mai la vale despre neaa ne se zine și Russia ar voi se faki în Polonia, și care este ună mare înnepută pentru reconstituirea regatului Polonă. Ore aneste konnesiunî n’arati ki Imperatură Alessandru înțelege ki naționalitatea, dreptatea și libertatea suntă singurele ne potă da firii unui guvernă și ki se pregăteste pentru a pute fi tare în primivera viitorii? Dacă noi are înțelege-vomă? Mirturimă ki noi numai avemă speranți. London, 1 Decembre. Ziariulă „Morning-Postu koprinde o depeșii parisiani, kare a numii uimitoriele: Markisulă Torrearsa a fostă însirinată cu formarea unui cabinetă la Torino, dar a refusată.—Ziariulă „Times“ publiki o depeșii de la Atena, kare spune, ki ambasadoriulu engles la Atena a declaratu, ku omasiunea unei demonstrațiuni populare, ki deni si un eastiri d’omini mai’nnalti. Eră a invitată adunirile de la Lamia și de la Vastizza la liniște și la așteptare. Totă ziariul „Times“ anumit, ki d. Solano a fost alesă în unanimitate de președinte al republicei Paraguay. — Petersburg, 1 Denembre. S’a dată o ordine noue pentru sunesirta redukțiune a prețului moneteloru metaline, astfelă ki pini la 1 Iulie 1863 agrulă se fie redusă la 3%. — Torino, 30 Noembre, 5 ore 35 minute sera. In ședința de astăzi a bamerei a minținută deputatul Ferari din stingă, ki ar fi anevoe a restabili libertatea după autea numeróse kilkuri ale statului (konstituțiunii); înainte de tote ar trebui ca guvernulă se întrerupe tóte negociirile cu Frannia și se pișdski la organisarea definitivă a Italiei. Generaliulu Brignone desvolti hausele conduitei sale moderate în Sicilia și intusiasmulă politikă ală populațiunei d’akolo. Ministrul Depretis, fostulă amidă a lui Garibaldi, respinge abusirile ne-î fikuse partea stingi a Adunirii. Se propune închinerea desbaterii. — Torino, 1 Denembre. Amiazi. S’asikuri, ki ministeriulă ș’a dată demisiunea și ki, dupi ne markisulă Torrearsa a refuzată a se ’nsimina cu formarea unui nou cabinetă, Markisulă de Villamarina a fost estimată la rege. Ziariulă „Opinione“ de astăzi zine: konsiderațiuni de ’nalți politiki aă îndemnată pe ministeriă a-șî da demisiunea. Disolvarea kamerei ar fi provocată în momentulă actuală o krisi perikulosi. Ministeriulă, evitîndu anesti krisi, fanererei o mare fanețe de bine, fiindă ki, fii’a aștepta votulă kamerei, deschide kalea pentru armonia partiteloră. „Opinione“ este de pliere, ci una ministeriă de transițiune nu este cu putinți. — Torino, 1 Denembre, 10 ore înainte de amiazi. Ministeriulă și-a dată definitivă demisiunea. Prezumă anumit ziariele „Stampa“ și „Opinione.“ Markisală Torrearsa priimise însirinarea pentru formarea unui nou cabinetă, dară în urmi refuși, și regele s-a adresată la Markisală Villamarina, prefectură de la Milano; nu se suie niici, daci acesta va priimi sau nu misiunea. Noulă ambasadoriă francese, comitele Sartiages a presintată ieri regelui scrisorea autorisirii sale. — Torino, 1 Denembre. în ședința de astăzi a Kamerei, domnu Ratazzi, anunțîndă retragerea actualului ministeriă, a aperată conduita lui. A declaratu , ki va sprijini pe sucnesorii sei în silințele lor, spre împlinuire și restabilirea unei majoritățî. L’asiguri, ki regele ar fi kuimată pe fostul ministru de justiții , domnu Cassinis, Torino, 1 Denembre, Séra. Kalea ferată de la Neapole la Roma este deschisi komunikațiunii. în ședința de astăzi a kamerei a vorbită domnu Ratazzi, a respinsă abusațiunea servilitițiî Intri Frannia și a zisă: Kredema ki alianța frannese a întemeiată interesele comune ale ambelor națiuni. în Oriinte amu aperată principială naționalilițiloră, în privința Romei silințele nóstre au fostă diriginte la încetarea ocupațiunii frannese și la desființarea barieriloru ne esiști între ținutură papale și rigatulu Italia. Amu avută speranța a împilca partidele. Kredemiü,ki, spre a pute guverna, este o nenesitate assoluti a avea o tare majoritate parlamentarii. Dupi ne n’amă isbutită a krea avea majoritate neneșarii, ne-am dată demisiunea. — Torino, 1 Denemre, noptea. Domnu Buonkampagni și-a retrasă interpelațiunea. S’asikuri, ki domnu Kassinis a fostă însiminatu cu formarea unui nou ministeriu. Ziariul „Stampa“ se pronunța în contra ideiei unui ministeriu compusă numai de ómeni speciali era nu și de intîntițile politice. S’aștupti în kurîndă contraritarea unui nou împrumută de 500 milióne. — Paris, 1 Denembre. L’asiguri, și gestiunea kandidaturei pentru tronul Grenieî s’ar fi deslegată Englitera renumii la kandidatura principelui Alfred, și Russia la anen a a ducelui de Leuchtenberg. — Paris, 2 Denembre. Curtea judiciari de la Douai a confirmată sentința în contra lui Mires prin care’să condamni la viiisórii d’o luni. — Berlin, 1 Denembre. Gazeta naționale de astizizine: Asirmu do siknrü, kikabinetulă Danemar ‘oi a refusată propunerile dupe •. •im ’e Lordului Russell pentru mizlir, în gestiunea Holsteinului. — Din fruntaria poloni afirmă ku data de astăzi, ki, conformă nuvelelor positive, direktori komisiuneloru voră priimi ku începerea anului 1863 titlu de miniștri. Markisulă Wielopolski nu va fi numită președinte ală ministrilor ă. Kamera duaniare, independinte de la Petersburg, se va încorpora ministeriuluî de finanțe. între Polonia și Russia va esiste o asociațiune duaniară. Asociatului kasei de banki Frankal, d. Alesandru Laski, i s’a oferită postului unui președinte ală bmneî. — Despre candidatura principelui Alfred intimu iu ziariulă „Wanderer:“ Bitnnulu Lordă Palmerston a filiută s’asude diplomații frannesî și ruși ku candidatura principelui Alfred. Oricare va fi resultatulu, mă lukru ’lu a dobîndită de siliură, ruinarea din temelie a candidaturei Ducelui de Leuchtenberg. Daru nu este anésta singura isbîndi dobînditi: diplomația franțesî a fostă puse la o seriesi ispiti și cabinetul ă englesă a dobîndită konvikțiunea și unirea între Rusia și Frannia în gestiunea Orientului este mai departe d’a fi atitu de perfekti prezumă s’areti în aparinii, și ală douilea, ki Imperatului Napoleone n’a pirisitu înki vechea sa amare pentru alianga ku Englitera și n’alergi dupe nisne ilusiunî perikulose. Ziariulă francese de la Petersburg, ku data de 30 Noembre, zine. Putemă afirma ki n’a avută nici ună minută ideia d’a se depista de principală protokolului de la London, care esclude pe membrii dinastiilor puterilor protektare de la tronul Grenieî. Rusia a declarată anesta deja la 19 Okt. mai’nainte de kită Englitera. Apoi afirmă de la Paris cu dați de 29 Noembre. Mine se va ține la Compiègne ună consiliă de miniștri. Depeșe priimite de la ambasadoriulu de la London atingitorie de Grecia și o propunere a Rusiei, aă motivată acestă konsiliă de miniștri. Russia a propusă Franței o noii kolektivi kătre kabinetulă englesă, și ’n masă, kind Frannia ar refusa, Russia singuri va publika mă manifestă: în Grecia însimaî toti națiunea s’a declaratu pentru principele Alfred. In toti țara s’a figură mari demonstrațiuni în favorea principelui Alfred. Cetatea Lamia a salutată demonstrațiunea cu 100 tunuri; la Atena poporală a purtată in procesiune portretul principelui pe strade, afiliată aclamațiuni înaintea palatului ambasadorului englesă, kare’ia mulțimită; pe urmi s’a dus la ambasada ruseski și frannesîku strigarea: „Triiaski Aleksandru și Napoleone, protektorii noștri!“ La Missolonghi autoritares guvernimentale a recunoscută printr’unăaltă oficiale pe principele Alfredă de rege. La Syra s’a figară asemenea demonstrațiuni. — La London, representanții coloniei grenești, kari suntă pentru candidatura principelui Alfred,