Romănulŭ, noiembrie 1862 (Anul 6, nr. 304-334)

1862-11-26 / nr. 330-331

LUNI, MARȚI. VOIESOE ȘI VEI­­ PUTEI, Va cși in lele filele afară de Lunia și a dona-4 după Serbătoriă. Abonarea pentru Bucuresci pe unu ane 128 lei Șese­­une............................. ......... 64 — Trei lune.................................................. 32 — l­e lună ................................................... li — R15 exemplariii................. ......... 24 par Insciințările linia de 30 litere............... 1 lei 1 aserțiuni și reclame lini*..................... 3 lei Hr. 330 331. Aunt VI. Q1ARIÜ POLITICO, COMERCIALE, LITLUUUl. 1AET1CLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriulu­i pariului: C A. Rosetti. — Gerantă respung etoriü: M. Caludescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul Țiariului d. C. D. Aricescu, Pos. Romăn No. 13. 26, 27 Noembre 1862. LUMINETA­TE ȘI VEI FI, Abonarea pentru districte pe ană­..........152 le­ §ése lune................................................... 76 — Trei lune .............................................. 38 Abonamentele începu la 1 și 16 ale fie­cării lune. Ele se făcu în districte la corespondinții­­ Jio­riului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rue de l’anc­enm, comédie, 5; pe trimestru 20 franci. în Austria la direcția.ale poștali și la agin­­tele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintii valută austriacă. REVISTA POLITICA. BUCURESCU, 26 Brumari­ T. 8 Indrea. Vomă începe revista nóstri a în­ceputului anesteî septemme ku kite-va linie din ziariulă Bucovina de la 28 Novembre, și kari sperimă ki va lumina pe dd. alegetori, pe dd. deputați și pe dd. miniștrii, presiuțî și viitori. „Publikimă , zine anelă ziariă, testulu ’adresei kolegiei oră elektorali din Moldova kita deputații lor si la Kammen, în care mișcarea federa­lista a Moldavieî gisesne espresiu­­nea sa. Mirturimă­rit, la citirea zi­sei adrese, întipirirea nostri a fostü fórte neplikuti. Daki numai jumetate din faptele uitate sunt­ adeverate, gu­vernul­ de la Bukuresnî a komisîi gre­­șele neiertate, ș’atunci numai ela sin­­gură este kulposă de aspiraț­iunile fe­deraliste din Moldavia. — Akuma înji ©­­legemă multe, ne, ku toti kunosnința nóstri a situațiunii și ku toti justa a­­prețuire a împregiuririlor­, ne-a fostă remasă, mici akumu nim­i-spre-zece zile, o enigmi, înțelegem« kiară es­­pektorațiunile principali ale R­o­m­i­­n­u­l­u î și procesuilă seu de presi. — Dalii ună kursu­riu nobile este în ki­­likatu d’ună kilireță kare nu sune a­minui frînele, atunci kalulă sare în susu, asvîrle din pinióre și finalele în asermeni kasuri, este cunoscută ori kirui omu. Esprimîndă astfelă adeverulu­i, nu voimă de lokă a pirisi principiulă ne lă-am aperată pîn’akumă în privin­ța Rominieî, și mai putină voimă a apera tendințele Moldavieî; din kontra, voimă numai semnala ki astizi a ajuns m­ă adeveră nea-a ne am profetisată în kite-va artikle în luna lui Fevruariă și Mariță, și, dari nea-a ne ziserimă atunci asupra împregiuririlorăi de­la Iași și asupra periatelor, guvernului rom­nă eraă amare și ne am provocată inamici, kiară în Bukovina, avemă astizi satis­­facțiunea k’a ajunsă învederată ki o­­piniile nóstre au fostă pronunțate în adeveratulă interesă ală Rominieî, și k’a fostă juste. Cu tóte astea nu pu­te­mă justifika conduita Moldavieî în aistă ținteșne la o despărțire de la totulă și nici kiară țintirea la niște institu­­țiunî deviatorie din norma generale kon­­stituționale.“ Urmindă desbaterea p’anestă ti­­rîmă, și mergîndă pîn’ a susține kiară neutralisarea administrativi, astfelă pre­­kumă este în Frannța și vai­ și la noi, opiniune ne noi am kombi tutu-o și vomă kombate-o totă deuna, sfirșesne cu uimitoarele cuvinte: „Nu putemă înși se lisimă se tré­­bi anésti o pasiune sir’a menționa și datoriele ne guvernulă ar fi trebuită de multă se le implineski și pe kari, în parte, nu lé a împlinită de lokă, și ’n parte fórte rea. Ea asemenea da­torie însemnimă: încetarea relei mani­­puliri în admnistrațiunea superiorii și ’n ramurele financiale, consn­u­tăse efectuare­a normelor ă konstituționali, ridicarea instrucțiunii publice, ridi­­carea agrikulturei, a komerniului și a industriei, regularea afaceriloră elde­­siastine, și — strămutarea guvernului centrale la­­ Fokșiani.“ Fir’a ne uni daru ku fóia din B­u­k­o­v­i­n­a în ideiele sale de nentralisare, prezumă și ku strimutarea guvernu­lui nentrale la Fokșiani, din kausi ki nentralisarea este despotismulă, și din kausi ki kapitalele se falcă prin ele însele era nu prin dekrete , ne’n­­trunimă ku zisulă ziaică, si zinemu ki 7 9 dînsulă ki­liară daki numai jum­etate din suferințele espuse în anea adresi ar fi adeverate, nu numai unirea este kompromisi de nu le vomă kurraa, ni viejia ambeloră Prinnipate , unite , sau despirțite, naționalitatea și viața Rominiei întrege. Și din nenoronire, trebue se mirturimă și mai multă de jumetate din nele coprinse în anea a­­dresi, a unoră romanii din Moldavia , suntă adeverate. Rugimă daru, kon­­jurim­ă pe toți rominii, alegitorî, de­putați și miniștri, de ori ne opiniuni politice ară fi, se fii mai presusă de tóte Romini, adiki si se’ntrunesti toți pe terîmură naționale și se lu­­creze pentru consolidarea naționali­­tății nóstre. în a­nestă prnză n’ar trebui nea mai mici divisiune. Ori de ne opiniune politiki ar fi cineva, trebue si-si asigure mai intîiă naționalitatea sa, țara sa, ba se poti apoi lucra pentru punerea în lu­­crare a opiniunilor­ sale politice. Se lui­mă de exemplu aristokrația Engle­­se, Prusiani, Magion, și vomă vedea kumă pe terîmulă propriu naționale, kmdă este vorba pentru mirirea și a­­sigurarea naționale suntă toți în frun­tea sacrifinieloră. Se ’nțelegemă în sfîrșită zi de nu vomă ave o Patrii a noștri, neî kari se predă ki suntă și voră a fi mai mari ai Rominilor, voră fi slu­gile și argații stniniloră, neî kari suntă și voră a fi avuți, voră fi bir­inii și skutelninii stniniloră , și esemplele Po­loniei, Galiției și kiară ală Bukovi­nei sunt: ani ka se ne arete ne asnep­­ti pe toți anei kari nu până consoli­darea naționalității, tiica și mim­a iei mai presusă de tată. Suferințele Moldaviei sunt mari; su­ferințele Munteniei sunt mai anelo­ași; se punem dar îndat­ în lucrare desceutrali­­sarea și dreptatea; se ne’ntrunim mici cu toții pentru a regula finanțele ș’a ne face o adaverati urmați de ap­ăl­are, se deschidemă kiile prosperității ko­merniului ș’agriculturei, se regimă in­teresele unoră naționalități ș’a unor­ guverne de interesele nóstre komer­­nialî și naționali, ș’atunci nici o pu­tere omeneski nu va mai pute deslipi nea­ a ie Dumnezeă a întrunită, și Ro­­minia va fi nea­ a ne este imperiosa siliți a ii saă a peri. Foiele striine vorbescă astă­zi despre nele ne­ne a fostă anunțiată de peși a nostri în privința candidatu­­rei principelui Alfred la tronul­ Gre­­ciei, însi mai însemnată în anesti pri­vința este k’akumă insu­­și Morning- Post a intorsü­pinsele, și cki ne zi­nc în Ni.­seu de la 2 Denembre. „Engliteza a propusă îndati dupe isbucnirea revoluțiunii grenești reno­­irea konvențiunii d’a nu se admite nici o rudi a nici uneia din puterile pro­­tektorie la candidatura tronului Greci­­ei. Russia s’a opusă mai multă aces­­tei propuneri, dară alumu o propune ea înșiși dupe ne­alegerea principe­lui Alfred pare asikm­ati. Un­ aran­­giamentu este fórte lesne, daci Rus­sia se desiste de kandidatura ducelui de Leuchtenberg, fundă ki Englitera este dispusi la o împriiuire. Eki dar ki s’adeverezi nelă pu­țină pin’ akumu opiniunea emisi de noi, ki Englitera va retrage kandida­tura sa îndati­ne prin anesta a isbu­­tita a provoca în favore­a opiniunea publiki a Grenieî ș’a înlătura kandi­datura ruseski. Éki akumü ne zine și ziariulu francese de la Petresburg, ku data 2 Den. in anesti privinți. „în alte impregiuriri Russia ar fi vezutü ku plinere pe unulți din prin­­cipii sei suindu-se pe tronul ă elenistă; dară snne k’akumă este de trebuinți a depista rivalitățile regretabile ne ară împiedica desvoltarea Greniei. Kan­didatura principelui Alfred n’a putută fi nici­odată o kandidaturi serioși și Morning-Post ș’a bitută joră de noi, de Europa și mai ku serii de Grenia.­ Spre completarea tutoră­sim­ilară în acești privinți, pe lingi nele ne publikimă mai la vale, se fancmă ku­­noscută ki renumitulă Times interne din noă pinsele și dupi­ne zine ki Englitera trebuie se refuie alegerea principelui Alfred, suptă kondițiunea ka se faki totă astăfelă și Russia, a­­poî zine ki Grenia ar pute face o forte buni alegere în arhidunele Ferdinand Massim­ilian ală Austriei. El De ne nu­mai bine pe fostul­ rege al Neapoliî? Atragemă atențiunea publikului a­­supra snirilor, ne dimă mai la vale despre nea­a ne se zine și Russia ar voi se faki în Polonia, și care este ună mare înnepută pentru reconstitui­­rea regatului Polonă. Ore aneste kon­­nesiunî n’arati ki Imperatură Alessan­­dru înțelege ki naționalitatea, drep­tatea și libertatea suntă singurele ne potă da firii unui guvernă și ki se pregăteste pentru a pute fi tare în primi­vera viitorii? Dacă noi are în­­țelege-vomă? Mirturimă ki noi numai avemă speranți. London, 1 Decembre. Ziariulă „Morning-Postu koprinde o depeșii parisiani, kare a num­ii uimitoriele: Markisulă Torrearsa a fostă însir­i­­nată cu formarea unui cabinetă la To­rino, dar a refusată.—Ziariulă „Times“ publiki o depeșii de la Atena, kare spune, ki ambasadoriulu engles la Atena a declaratu, ku omasiunea u­­nei demonstrațiuni populare, ki de­ni si un ea­stir­i d’omini mai’n­­nalti. Eră a invitată adunirile de la Lamia și de la Vastizza la liniște și la așteptare. Totă ziariul­ „Times“ a­­num­it, ki d. Solano a fost­ alesă în unanimitate de președinte al­ republi­­cei Paraguay. — Petersburg, 1 Denembre. S’a dată o ordine noue pentru sunesirta re­­dukțiune a prețului moneteloru meta­­line, ast­felă ki pini la 1 Iulie 1863 agrulă se fie redusă la 3%. — Torino, 30 Noembre, 5 ore 35 minute sera. In ședința de astăzi a bam­erei a minținută deputatul­ Fe­­rari din stingă, ki ar fi anevoe a res­tabili libertatea după au­tea numeróse kilkuri ale statului (konstituțiunii); înainte de tote ar trebui ca guvernulă se întrerupe tóte negociirile cu Fran­nia și se pișdski la organisarea defi­nitivă a Italiei. Generaliulu Brignone desvolti hausele conduitei sale mode­rate în Sicilia și intusiasmulă politikă ală populațiunei d’akolo. Ministrul­ Depretis, fostulă amidă a lui Garibal­di, respinge abusirile ne-î fikuse par­tea stingi a Adunirii. Se propune în­­chin­erea desbaterii. — Torino, 1 Denembre. Amiazi. S’asikuri, ki ministeriulă ș’a dată de­­misiunea și ki, dupi ne markisulă Tor­rearsa a refuzată a se ’nsim­ina cu for­marea unui nou cabinetă, Markisulă de Villamarina a fost e­stimată la rege. Ziariulă „Opinione“ de astăzi zine: konsiderațiuni de ’nalți politiki aă îndemnată pe ministeriă a-șî da demi­­siunea. Disolvarea kamerei ar fi pro­vocată în momentulă actuală o krisi perikulosi. Ministeriulă, evitîndu anes­ti krisi, fane­rerei o mare fanețe de bine, fiindă ki, fii’a aștepta votulă kamerei, deschide kalea pentru armonia partiteloră. „Opinione“ este de plie­­re, ci una ministeriă de transițiune nu este cu putinți. — Torino, 1 Denembre, 10 ore înainte de amiazi. Ministeriulă și-a dată definitivă demisiunea. Prezumă anum­it ziariele „Stampa“ și „Opinione.“ Mar­kisală Torrearsa priimise însir­inarea pentru formarea unui nou cabinetă, dară în urmi refuși, și regele s-a adresată la Markisală Villamarina, prefectură de la Milano; nu se suie niici, daci a­­cesta va priimi sau nu misiunea. Noulă ambasadoriă francese, comitele Sartia­ges a presintată ieri regelui scrisorea autorisirii sale. — Torino, 1 Denembre. în ședin­ța de astăzi a Kamerei, domnu Ratazzi, anunțîndă retragerea actualului mini­steriă, a aperată conduita lui. A de­claratu , ki va sprijini pe sucne­­sorii sei în silințele lor­, spre îm­plinuire și restabilirea unei majoritățî. L’asiguri, ki regele ar fi kuimată pe fostul­ ministru de justiții , domnu Cassinis, Torino, 1 Denembre, Séra. Kalea ferată de la Neapole la Roma este des­­chisi komunikațiunii. în ședința de as­tăzi a kamerei a vorbită domnu Ratazzi, a respinsă abusațiunea servilitițiî In­tri Frannia și a zisă: Kredema ki ali­anța frannese a întemeiată interesele comune ale ambelor­ națiuni. în Oriinte amu aperată principială naționaliliți­­loră, în privința Romei silințele nóstre au fostă diriginte la încetarea ocupa­­țiunii frannese și la desființarea barie­­riloru ne esiști între ținutură papale și rigatulu Italia. Amu avută speranța a împilca partidele. Kredemiü,­ki, spre a pute guverna, este o nenesitate as­­soluti a avea o tare majoritate parla­mentarii. Dupi ne n’amă isbutită a krea avea majoritate neneșarii, ne-am dată demisiunea. — Torino, 1 Denemre, noptea. Domnu Buonkampagni și-a retrasă in­­terpelațiunea. S’asikuri, ki domnu Kas­­sinis a fostă însim­inatu cu formarea unui nou ministeriu. Ziariul­ „Stampa“ se pronunța­ în contra ideiei unui mi­­nisteriu compusă numai de ómeni spe­­ciali era nu și de intîn­tițile politice. S’aștupti în kurîndă contraritarea unui nou împrumută de 500 milióne. — Paris, 1 Denembre. L’asiguri, și gestiunea kandidaturei pentru tro­nul­ Grenieî s’ar fi deslegată Engli­tera renum­ii la kandidatura principe­lui Alfred, și Russia la anen­ a a du­celui de Leuchtenberg. — Paris, 2 Denembre. Curtea judiciari de la Douai a confirmată sen­tința în contra lui Mires prin care’să condamni la viiisórii d’o luni. — Berlin, 1 Denembre. Gazeta naționale de astizi­zine: Asirmu do siknrü, ki­kabinetulă Danemar ‘oi a re­fusată propunerile dupe •. •im ’e Lor­dului Russell pentru mizl­­ir, în ge­stiunea Holsteinului. — Din fruntaria poloni afirmă ku data de astăzi, ki, conformă nuvelelor­ positive, direktori­ kom­isiuneloru voră priimi ku începe­­rea anului 1863 titlu de miniștri. Mar­kisulă Wielopolski nu va fi numită pre­ședinte ală ministrilor ă. Kamera dua­­niare, independinte de la Petersburg, se va încorpora ministeriuluî de fi­nanțe. între Polonia și Russia va e­­siste o asociațiune duaniară. Asocia­­tului kasei de banki Frankal, d. Ale­­sandru Laski, i s’a oferită postului u­­nui președinte ală bmneî. — Despre candidatura principelui Alfred intimu iu ziariulă „Wanderer:“ Bitnnulu Lordă Palmerston a filiută s’asude diplomații frannesî și ruși ku candidatura principelui Alfred. Ori­care va fi resultatulu, m­ă lukru ’lu a dobîndită de siliură, ruinarea din teme­lie a candidaturei Ducelui de Leuch­tenberg. Daru nu este anésta singura isbîndi dobînditi: diplomația franțesî a fostă puse la o seriesi ispiti și ca­binetul ă englesă a dobîndită konvik­­țiunea și unirea între Rusia și Fran­nia în gestiunea Orientului este m­ai departe d’a fi atitu de perfekti pre­­zumă s’areti în aparinii, și ală doui­­lea, ki Imperatului Napoleone n’a pi­­risitu înki vechea sa amare pentru a­­lianga ku Englitera și n’alergi dupe nisne ilusiunî perikulose. Ziariulă fran­cese de la Petersburg, ku data de 30 Noembre, zine. Putemă afirma ki n’a avută nici ună minută ideia d’a se depista de principală protokolului de la London, care esclude pe membrii dina­stiilor puterilor protektare de la tronul­ Grenieî. Rusia a declarată anesta deja la 19 Okt. mai’nainte de kită Englite­ra. Apoi afirmă de la Paris cu dați de 29 Noembre. Mine se va ține la Compiègne ună consiliă de miniștri. Depeșe priimite de la ambasadoriulu de la London atingitorie de Grecia și o propunere a Rusiei, aă motivată a­­cestă konsiliă de miniștri. Russia a propusă Franței o noii kolektivi kă­­tre kabinetulă englesă, și ’n masă, kind Frannia ar refusa, Russia singuri va publika m­ă manifestă: în Grecia însi­­maî toti națiunea s’a declaratu pen­tru principele Alfred. In toti țara s’a figură mari demonstrațiuni în favorea principelui Alfred. Cetatea Lamia a sa­lutată demonstrațiunea cu 100 tunuri; la Atena poporală a purtată in proce­­siune portretul­ principelui pe strade, a­filiată aclamațiuni înaintea palatului ambasadorului englesă, kare’i­a mulți­­mită; pe urmi s’a dus la ambasada ruseski și frannesî­ku strigarea: „Triiaski Aleksandru și Napoleone, protektorii noștri!“ La Missolonghi autoritares gu­­vernimentale a recunoscută printr’ună­altă oficiale pe principele Alfredă de rege. La Syra s’a figară asemenea demonstrațiuni. — La London, repre­­sentanții coloniei grenești, kari suntă pentru candidatura principelui Alfred,

Next