Romănulŭ, septembrie 1863 (Anul 7)
1863-09-26
J Üu í. .AJS UX.tI VIT. VOIEICE ȘI VEIETITE. Va eși în luie dilelii altiratic Lunia ți a ioua-iji după Serbătoria. Abonarea pentru Bucuresci pe anii ... 128 Ici Șase lune.................................................. 64 ^— Trei lune.................................................... 32 — Pe lună....................................................... H — Uliii exemplariu..................................... 24 par xnsclinării linia de 30 litere.............. 1 leii Inserțiuni și reclame linia........................ 3 lei dllAllil POLITIC I . COMERCIALE, LITERARII]. -------------------------------------------------------------------------- (ARTICLELE IRĂMISE ȘI NEPUBSICATELE YOBÜ A.BDE). Directoriulăr actului: C. A. Rosetti. — Qeraute respime retoriă : Anghelo Ionescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriulucjiarmlui D. C. D. Aricescu, Pas. Romăuti No. 13. 26 SEPTEMBRE 1863. ^.2srux.tr vii. lumineză-te ȘI VEI EI. Abonarea pentru districtu pe anii........1S21 lei Șese lune................................................. 76 — Trei lune..........................................*g... 38 — FJI Abonamentele începu la 1 și 16 ale fiecării lune. Ele se facă în districte la corespondințile jariului și prin poște. La Paris la D. Haliegrain, rue de l’anoienne comédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștaliști la agințiele de abonare, pe trimestru 10 fiorinî în argintu valută austriacă. OSOIU Violare de legi, spoliare a proprietății, mare compromitere a cestiunii avenlorii Statului, scandală, și prin urmare scăderea Statului Românii. Aceste suită faptele ministeriului N. Cretzulescu, mai adăogîndu că cine dă uă moșia a Statului pote da totulü. Marți la 1 Octombre, se va insâcișia la curtea criminale procesulă între MUNICIPALITATEA GIURGIU și fostulu prefectü PENESCU, pentru cestiune de libertăți municipali. REVISTA POLITICA OSTPITOKicr. 2* Kapcîuno öULiUnliöUl, 7 Brimarelu. Generaliulu Ioane Gr. Ghica, ministrulă de esterne demisionatii, a fostă pusă in neactivitate. S’a respănditu scirea că erî diminața, Iunulii, care după obiceiu, anunțiă în tabera de la Cotroceni reversatulu domtoră , a fostă implută cu uă giulea, s’adaoge că s’au numită comisiuni ostășiesci spre a descoperi acestă misteriu, sau acésta greșelá și că pănă tn diua de eri nu se descoperise încă aceli care pusese giuleaua intuim și mai pucinu încă causa pentru care se pusese. Nu scriau pînă la ce puntú voru fi adeverate aceste vorbe , și se publicămu pentru a fi luminte sau infirmate. Se mai spune că tabera de la Cotroceni se mișcă cătra Giurgiu. Se fiă are adeveratu ș’acestu „se dice?41 se fiă are adeveratu că periciulâ dilel póte veni despre Giurgiu? N’amă avea cuvîntă a ne mira dacă ministeriului actuale ar fi d’acâstă opiniune, căndă îlă vedurămă și să vedemă că elu a adoptată Bucurescu ca pantă strategică ală României. S’a adoptată, căci adjidescu tóte atelierile militare, tóte arsenalele, tóté fabricele. Acei dară cari au asemeni cunoscințe militare, iacă nu se facă din Bucuresci mă punții strategicii, de ce se n’aibă și cunoșcințe politice ecivalenți și se facă din Giurgiu puntul politică și strategică ală situațiunii actuale? Ori și cumă însă, nu scimți nimică,nu vorbimu de cătă pedice. Asceptămă esplicăm și prin urmare ne oprimă aci pentru astăzi. Din întru, ca și din afară, nici vă scrie nouă și numai presupuneri și temeri, cari de cari mai mari, mai asurde, mai periculose. Asemene temeri suntă fată de una la ordinea dileî când este pe tapetă uă ecsziune mare și cănd ea este ăncă în întunerecu. In acestă posițiune este cestiunea polonă, și prin urmare pînă ce se se formesc alianțele, circulă și vor circula felurite vorbe, cari, deși în parte neadevărate, suntă însă și voră fi espresiunea unei situațiuni neotărîte, espresiunea feluritei oră încercări, temeri, și aspirațiuni. Totă în acestă posițiune suntu și cestiunile nóstre din întru. Suntă la ordinea ijilei cele mai mari, cele mai vitali cestiuni. Averile monastiresci, desordinea financielor, libertățile publice, reforma legilor naturali și electorali, armarea națiunii, regimele constituționale sau regimele personale și prin urmare cessiunea de a fi sau a nu mai fi uă națiune. Și tóte acestea mai suntu încă încurcate prin resbelulă ce ne amenință și care ne amenință forte, și din două părți Rusia și Austria, pe cătă timpă vomă ii, în tóte aceste, precumu furămă și mai cu semă precumu suntemu. D’aci daru decurge firesce, feluritele temeri, feluritele presupuneri și felurite amenințări ce circulă pe tala jîua și contra cărora nimine nu póte lupta pînă ce nu va veni unu adă, bună sau rea, daru tare, care se deslege situaațiunea prin viăță sau prin marte. Totă ce avemă astăzi mai însemnată din afară este că, unele din foiele din Paris publicăndu decretulu Comitatului secretă din Warszawa, prin care numesce pe generalulu Mieroslawskî organisatorii generale alu trupeloru polone, se publică totu dădată că actulu s’a temănatu generaliului. Deci, acesta bărbații este unulu din capii cei mai renumiți ai partitei democratice și se scie că n’a fostă priimită pîn’acumu de cătră Comitatulu naționale polonă. In serviciu aptivu, tocmai din causa culorii sale politice. „Cestiunea este gravă, dire Jiannulu La France, căci prin acesta faptă partita revoluționariă ca direcțiunea mișcării polone, resculîndă pe satiăni și dăndă insurecțiunii uă noue impulsiune. Dară a cui este culpa? A Rusiei, care respingăndu jurisdicțiunea pacificâ a Europei, refusîndu Poloniei satisfaceri legitime, o aruncă în bradele revoluțiunii,44 Și noi, în acésta cestiune, acumu ca totăd’auna repatimă tutoră guverneloru, că cine semenă vîntu va culege furtună. C. A. R. Iași, 21 Septemvrie, 1863 Corespondinlla particularia a ROMANULUI. Nici deliciósele vinuri de Champagne ce s’au jertfitu în clocaustă pe altarul Mitropoliei și nici repetitele bine-cuvîntări ce s’au impărțitu la acéstă libațiune, n’au putută deslega limbile cele amorțite, despre care v’amu vorbită prin epistola mea din septemana trecută, dovadă la acesta că nici pănă acuma n’am transpirată nimică din vastele planuri de reforme ce mediteză ministerială, saă pate că prin asemine asolută tăcere omenii noștrii de stată voră se două biciuitură Lordului Palmerston și altorameni politici ai Angliei, cari suntă atătă de comunicativi în meetingurile poporanie, explicăndu-se politica guvernului și reformele proiectate, și lăsindă adinei amintiri mănimile tuturora, fără a se mărgini numai într’uă trecere de tranșită de la călăture la cealaltă a țerei. Domnul, ministru de interne, după oă petrecere de câteva zile în Iași, unde am visitată câteva focuri de institute publice, găsindă pe alții póte se visiteze însuși institutele în sine însuși, la 14 ale carentei s’aă pornită la Botoșiani și de acolo mai departe. Pate că cu intorcerea la Bucuresci a dlui ministru va prinde la limbă Zecherie și vomă începe și noi a sălta de bucurie. Pe aicea s’aă respăndită scriea că egumenii greci s’aă destituită și că mâne va urma instalarea egumeniloră Români ce trebue a-i înlocui. Nu potă afirma intru că că acestă auzire este sigură; ce seră positivă insă este, că acei călugări greci se ocupă cu mare activitate de strîngerea rămășițelor din cășturiie trecute, și că au refusată budgetele ce li s’aă trămisă de ministeriă, ceea ce probeză că ar încă multă scă la inimă adunată din sudarea romăniloră. Prin epistola mea mai susă citatată, v’am fostă promisă a ve comunica acele ce amă mai putută vede in escursiunea ce am făcută. Me a citeză clar de acestă promisiune, începândă cu prefecturele care suntă unulă din pistonele locomobile guvernamentale, și ne încredințeză din speranță că posturile de prefecți, în mare parte, nu suntă de câtă sinecure, și acesta mai alesă de la numirea de directori de prefecture, întru atâta prefecții au lăsată tóte trebile, (afară de acele de alegeri de deputați) în seria directorilor, cari în faptă ei suntă prefecți. Amă autfită cu urechile mele pe ună prefectă spuidă efecti în destulă naivitate că datoria prețului se mărginesce numai a cerceta plângerile ce s’ară ii în contra directorelui. — Dacă în adeveră numai acesta este datoria prefectului, atuncea e de prisosă a ave cite ună prefectu la fia care districta, fiindă îndestulă a ave ună prefectă pentru mai multe districte, și acela din căndă în băndă se treca prin fiecare districtü pentru a cerceta tîngurile în contra directoriului. Fruntaria Prutului despre Rusia, numai cu numele că este păzită. — Ve închipuiți 35 de ómeni, și încă și aceia pe răndă, păzindă uă întindere de 7 poște (partea ce amă visitatul) fără pichete, fiă și bordeie, și fără urmă de cale sau de cărare militară de observațiune, făcindă paza fruntariei de prin sate, din care unile suntă departe și câte două poștă unulă de altulă și de fruntarie. — Rușiă vedui dă uă țară fără stăpînă și ne păzită e nime, se folosescă de minune de acesta și mai alesă scumă în timpulă resbelului din Polonia. -Cu ochii mei amă vedută cumă spionii rusesci cu doue linie sub-scrise de comandantele fruntariei loră, trecă fruntaria la noi ori cumă și oricăndă vară, exploreză tóte satele și tîrgurile din megiașiă pentru a se încredința despre demarșile Poloniiloru, și apoi se întorcă în dereptă fără ca sa se fi găsită ună singură omă care se întrebe de unde vină ? și unde se ducă ? în timpă ce de la noi dacă trece dincolo nu uă omă, ci vă vită, trebue line întrege pînă ce se potă îndeplini loto formalitățile ce se pretindă pentru înapoire. — La vederea acestora se găseșee cineva cuprinsă nu numai de indignațiune, dară și de uă umilire a amorfi proprie naționale, vețlindă cumă strâmută folosindu-se de slăbiciune ... ne calcă în piciore. — Dară ce 4*cu ? ce ne trebue fruntarie păzite? destulă se fiă Bucurescii bine păliți, se nu cumă-va sei fure cineva. Și nu adeveră că și suntă bine păliți, căci aăuă garnisóne mai mare de cătă însuși a Londrei care are uă poporațiune de 25 de ori mai mare de cătii a Bucuresciloră. Minist, în fine, mișcată de necontenitele tînguiri ale proprietarilor de pe fruntarie pentru neincetatele furtișinguri ale făcătorilor de rele de dincolo, sau milostivitű a facia locului uă comisiune trămite la militariă pentru a studia terenulă și a proiecta facerea de pichete, insă domnulă scre căndă se va realisa acestă proiectă, și voră scăpa și națiunea de umilire, și omenii de prădăciune. Arăta pentru astă dat . F. ROMANIA DE PESTE CARPAȚI. tei. Sibiiö, 30 Septembre. Ședința deLa ordinea dilei s’află: Inarticularea legilorü fundamentali ale țerei. Raportatoriulii, Domnu Rannicher, ține una cuvîntă strălucită. Citirea ambeloru diplome în cele trei limbe ale țerei continuă pînă la 1 oră după ume<jă di. Șapte oratori se pronunțiă pentru priimirea legii. Legea inarticală— nuî se acceptă în unanimitate și cu aclamațiuni entusiaste ale camerei. In urma propunerii raportorului se admite cuvîntulă „unanimă44 în testul” articlului. — Torino, 30 Septembre. Diabiulă „Discussione 44 anunțță, că patru deci și doui consuli și vice-consuli papali domiciliați în diferite orașie ale Italiei, cărora li s’a retrasă ,,Exequatur4, au priimit permisiunea d’a remănea în acele orașie respective, mesura luată nefiindü în contra persanei loră, ci numai în contra caracteriului loră oficiale. — Kopenhagen, 30 Septembre. Ministrulu de resbelu a înfăcișiatu senatului (Ruichsrath) unu proieptu de lege asupra ordinii ad-interimu a armiei daneso-șlesingi. Intre documentele înfăcișiate este uă depeștă-circulariă de la 3 Septembre, alungătoriă de declarațiunea Francfortului de la 27 Augustă. In acea depește se zice, decisiunea nostră este luată de multă timpă și avemă totu temeiulá a crede că nu vomă fi restrînși numai pe propriile, nóstre mijjloce de ajutoriu în lupta, care s’atinge nu numai de sortea Danemarcei, ci și de interesele cele mai sacre ale Nordului întregu. — Mai pe urmă se dice. Este învederatü că Regele nu póte adopta pentru Holsteinu noua ordine, ce voiescu a introduce în Germania, pînă căndu acestă Ducatu nu va fi găsită posițiunea sa definitivă în monarhia, suptă condițiunile ce guvernulă voiesce a le garanta. Numai atunci póte regele a se uni cu silințele confederațiloru lui. In respunsulii seu cătră Imperatul Austriei a espresîi bunele sale disposițiuni pentru acesta. — Francfort 30 Septembre. Adunarea protestanților. Presinți aprópe 150 membri. Adunarea a adoptata inlătură paragrafu alu proiectului de statute, atingătorii de fondarea unei asociațiuni germane de protestanți, ale cării scopuri suntă: 1. Construirea de biserica evangelie germane pe basca primatului comunale și pregătirea unei uniuni organice a bisericeloră țerestră speciali 2. Păstrarea drepturilor, onorii, libertății și independinței protestantismului, combaterea ierarhiei neprotestante. 3. Propagarea toleranței creștine 4. Imboldirea și înaintarea întreprinderilor creștine. — Berlin, 30 Septembre. Anunță foriulă statului de astăii publică uă adresă a ministrului de interne, prin care comunică președinților guvernului să ordine regescá cătră ministeriul statului de la 7 Aprile, în care se zice Regele nu-și póte ascunde oservațiunea, că mulți din funcționarii statulu mediați sau imediați au făcută causă comune cu oposițiunea sa contra guvernului statului. Binele patriei cer< trapei iosu a se împotrivi unor asemea tendințe, necompatibili cu misiunea de funcționari regesei, cu tote mijlocele ce le permite situațiunea și legislațiunea și a preserva necesaria unitatei tutoră organeloru guvernamentali, ci cea mai mare stăruință. Ministrulu di externe, repetindu acea ordine, invită pe președinții guvernului a se împotrivi zeului. Resistința funcționarilor nn contra guvernului statului, ce reprezintă voința regescu, trebue a fi sfărâmată și pentru acestă sfîrșită, se pot întrebuința orice miciălocă, ce acordă legile în contra unora funcționai ca i prin conduita loră s’arîtă nedemn de stima și de încrederea, ce cere misiunea loră. Se ivescă îndoaiele despre devotamentulă funcționariloră, cân aceștia în cozuri, în cari guvernul statului trebue se compteze pe cooperațiunei organelorusele, renină in pasivitate , înlesnescă acesta adversariloru biruinți Funcționarii nu suntă deslegațî da jurămîntul ă ce aă făcută regelui, nici culegători nici ca aleși, semnă positivă calea Dacă regele de constituționale pe care funcționarii au aju viso și atunci toți suntă obligați la ascultări și supunere, și acei ce ocupă unu posti d’uă însemnătate politică, datorescu ăncă uă sprijinire efectivă guvernulu statului. Actualmente e vorba de cestiuni d’uă mare însemnătate, astfel a guvernulu nu póte renunția la dreptuli seu asupra funcționarilor, nici nu póte fi indulginte, chiar dacă ar fi dispusă la indulgință. Năpăstile Unirii. v. Centralizarea. (A vedé No. 20, 21, 22 și 23 Septembre.) Qt.mențiunea din 7 Augustă 1858, n’aă respinsă deplină la dorințele esprese de adunările Ad- hocă. Cu deosebire ideia Unirii, în cari pusesemu speranțele nóstre, n’am triumfată nici de cumă sau furle pucină. Ni se ceri a a alege doui domni, doue Adunări, doue ministerie, doue oștiri, doue visterie, scurtă, done guverne pronunțiată despărțite. Singura instituțiune menită a forma un trăsură de unire între țerele surori, era se fiă, după convențiune, Comisiunea centrale, și cordela de steguri. — Nimică nu era se fie mai legale pentru Români, decătă a se mărgini aice cu totă treba unirii, a-și pune pofta în cusă, după cumă zice proverbală betrănescă. Și ce mai era de făcută, ară putea