Romanulu, aprilie 1864 (Anul 8)

1864-04-08

A­MW AW OPWLEA VOTESCE ȘI V3BI PUTI. "Gnl.it. — Dintr. Pe anii — — lei 128 — 152. Pe ft­se luni — ,, 64­­— 76. Pe tr­ii luni — „ 52 — 38. Pe aă lună — „ 11 — — Unit exemplaru 24. par. Pentru Paris pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria „ fior. 10 v. a. ADMINISTRAȚUNEA ACESTUI ț­IPARITJ Simții rugați domnii abonați, a tatu din capitala cătu și din dis­tricte, alu cărora abonamentu espi­­ră la 1 și 16 Apriliu 1864, anul co­­rentă, se bine-voiască a grăbi rea­­bonarea d-loru, ca se nu fie nevoită acésta Administrațiune. In observa­rea reguleloru sale, a le înceta da­rea fetei pe cându voiescu a o­arfe. Gr. P. Serurie. ......."depeșe telegrafice. (Serviciu particulară ale Romanului), Berlin 18. Adi diminăță prussianii au lua­ții cu asaltu câte <­oce r<ndute ale cetăț­i Düppel și capulu poduliT, ș’au­ făcut a prisonierî doue mii de Da­nes­ și 40 de oficiări. Podulu ce con­­duce la Sonderburg a fostă ruptă. New-York. Congresul­ se pronunț­ă contra ori­cărei recunosceri a Mexicului. Paris. Uă epistolă a Imperatului invită pe ministrulii de financie Fould a suprime a doua decize a înregistră­­rilor­. Acestă mesură și speranțiele de pace vor fi contribui­ oice, la d­esvol­­tarea prosperității publice. ADMINISTRAȚISMA, PASAGIULU ROMANE J No. 48. Redacțîunea, Strada Fortunei (Caimata) No. 16. — Ard­erele trimise și nepublicate ce vor fi arde. — Gerante respumgetoriu ANGH­ELA IONESCU. REVISTA POLITICĂ. HlcCU HK Siîl­e Picaru. Aretarame alaltă­ erî, în acesta parte a diariului și ori în buletinuu­l parla­­mentariu, ciudata și nenorocita proce­­dere a guvernului și a Camerei in pri­vința con­cedării căilorii ferate. Vedu­­rămă că în ședința de Săm­bătă Adu­narea făcu greșie­ a anteia d’a intra ea în rolul­ puterii esecutive, a transfor­ma sala Adunării în sală de utezată ș a da, — cumu a disti-o d. Costa­foru, voind a susține cee­a ce a facutu și dumne­­auî și majoritatea Adunării și fără a * a vede că­ sî dă si sie—sî și Adunării uă lovire cu arătă mai rea cu cătu este uă lovire car­? lasă venătaie și care turtesce — a da Adunărei palmă în palma cu concesionarii;“ ș’alîi douilea a da concesiunea fără ca guvernulü se fi făcută cunoscută Adunării ce soli­ditate că casele cari se presintă, ce interese­ză în juru-ne, ce chezește mo­rali ne dau, și fără ca Adunarea se­ lă silescu a-și împlini acesta neaperată datoriă, ba­­ncă a mărturi, totă prin gura d-lui Costa-Foru,, că nu cunosce pe concesionari» de cătu e’a venită d’a dreptulu în Adunare cu teșila de gâtu plină de bani.“ în ședința de ori, umilă­ din con­­curenți dete­mă adresă și guvernului și Adunării pe lângă care ceru uă nouă concurință prin oferte sigilate și de­puse oferta­rea. Comisiunea Adunării și majoritatea refușa propunerea di­­cându că Adunarea a tocmită aă dată. .,a dată palmă în palmă cu unu concurinte și nu mai póte se strice tocmaia.“ D. Ion Bratianu, d. Manolaki Costaki, d. Moruzi deschiseră uă noua ușiă Adu­nării spre a pute eși din înfundătura în care intrase aialtă­ eri; trebue se mărturimă îndată că eri însu­șî d. mi­nistru de Finance a pusă mâna ș’a de­schisă Adunării ușia cea mare, s’A­­dunarea n’a­­ nțelesă, n’a voită, atâta este adeverata că unu cârpă politică a ș­i unu individă cându alunecă pe­nă povernișiu cu greă mai pote găsi putere spre a se opri la timpă ș’a se re’ntorce la înălțimea de unde a fostă alunecată. Spre a areta în scurtă dată limpede ușia ce s’a fostă deschisă A­­dunării, ne este d’ajunsă pentru astă­isi se punemă aci propunerea făcută de d. Ion Bratianu. „Camera va vota proiectul­ de „concesiune ce s’a luații în conside­­,,rire fresândă macsimum acela pro­­­pusă de d-lăWard, și guvernul« este „autorizată se tratesc cu compania a­­,,cea­ a care, plecân­dă de la acestă „macsimum, va oferi mai multe avan­­s,tagic și garanția, și acela proiectă îlă „va supune la votură definitivă ară­ta­­„mereu.“ Ion Bratianu. Acesta propunere cădu, și astă­­felă Adunarea închise din nou, și ea însa­și, ușia de scăpare ce i se des­chisese și care, cum­ă mai­­ fiserămă, a fostă deschisă și de insa­si d. Minis­­tru de Financie. Pe câtă putemu afla, sunt» mulți in Adunare cari­tă pornită și cu legea rurală spre a­ce­lu nenorocită povernișiu de care vorbirăm mai sus. Unii susțin îm­proprietărirea pe cinci pogane, alții sus­țin cee­a ce înstărea presintă am susținut, susținemă și vomă susține și noi, adică împroprietărirea întemeiată pe legea în ființă, însă dănduse proprietariloră che­zășie de despăgubire reale, és* nu ea cele conținute în proiectul­ guvernului. Acele chezește, am u țlisit-o și repetimă că d. Ion Bratianu le a propusă; acele che­zășie avemă dovadă că suntă bune, fi­indă că nimine nu le a combătută pe faclă și cu ceva argumente care, n­ă chiaru în aparință, se aibă ore­care valore, mai multă ăncă, ele au fostă recunoscute de bune de bărbații cei mai competing prin solința loru finan­­­­ciar­ă, cu fiu doi. Ion Ghica, Man. Kos­ták­, și alții; ele au fost­ recunoscute de bune și de alți barbați competinți prin cunoșcințele fară practice de proprietari, cumu spre esemplu d. Ion Marghiloman, Gherman și alții; și cu tote acestea nu ve­deam păn’acum și majoritatea, ș’ar tre­bui se dh­ema unanimitatea Adunării, întrunită spre a resolve acesta mare cestiune ca adeverați și inteliginți o­­inerii politici, economiști și proprietari. Nu seimă încă bine ce face majorita­tea Adunării, și mai pucină încă ce fa­ce comisiunea seî; daru scima că stri­gă Adunării stă neclintită pe terămură propusă de d. Ion Bratianu, sem­nă celă mai puțină că noi amu susținută și vom susține împroprietărirea pe legea în ființă, vise prin cea mai sigură și rea­le despăgubire. Care este adesă mîd­­locit și cum­ă póte fi era ast­felü în­câtă toți proprietarii se­ lă priimesea' cu mulțumire, cu fericire chiaru ? A­­cesta vomă areta-o în curîndă, îndată ce ne va fi ertată s’o facemă, adică îndată ce comis­unea Adunării va de­pune raportul­ iei, cea­a ce pe câtă se șioptesce se va face póte­mane, mercuri, sau celă mai tărâiă soul sĕu vineri. Ș’acumu, spre închinerea celoră relatate adi, și eri, ș’alaltă eri, în pri­vința tutorii cestiunilor­ politice și so­ciali, din întru și din afară, repetimă durerosa nóstra mărturire, că nu ve­­demă de câtă negură și peire, cee­a ce revine la renumitele cuvinte a­le anticiloru romani. „Carthago delenc’a est.“ C. A. R Lotăria Poloniiloru pentru 11 se­­turi și unu tapetă cusută.. Acesta loteria se va trage Dumi­nica viitorie, la 12 Aprile, la amiază. Ea se va trage la Redacțiunea Ro­mânului calea Fortunei No. 15 (Caimata.) Suntă rugați ace! cari aă bileturi și do. poloni ce suntă în Bucuresci a bine voi a veni Duminică spre a asis­ta la tragerea rotăriei. Se face cunoscută că la­ adminis­­trațiunea Romănului (pasagiul Română) mai suntă ăncă 38 bilete. Sunte vină și­cum­ că cei cari n’au putută lua bire­­turi le vor­ lua până Duminică, Paris, 13 Aprile. Diabiulü „Pays“ dice. Scopul­ călătoriei lordului Cla­rendon este restabilirea unei complec­te înțelegeri între Francia și Englitera in cestiunea danese. — Garibaldi va merge la Brusselă. — Breslau 11 Aprilie Se citesce în ga­­seta de Breslau: „Una corpă de voluntari poloni, formată încercuit de Neldemburg (Prusia orientale), și compusă de mai multe sute de fantasimî, de unu óre care numeră de cavaleri și și de mai multe care, a trecută prin apa girls Weiler, care formeza în acestă ioc­ o fruntaria proto-pomoriă și a pătrunsă în regată fără se ’ntă/npune nici uă pedică. — Wanderer dă urm­atorie scrii despre Polonia: „Boisak a arută căte­va lupte fericite în pala­tin­a tulii de Sandomir: „In cetă de Podlachia, Krysinski este în capul­ a patru mi­i detașamente compuse numai de țerani. In Palatinatului de Sandom­ir, tot si printre țerani sa recrute sa mai cu sema însurecțiunea. „Cu tóte că fruntaria este bine păzită, căte-va detașamente, dintre cari m­ulți coprim­ea 150 cavaleri, au pe­­trunsu în palatinatață de Lublină, vi­­îndfi din Galicia. ..Sava a înlocuită pe Kruk can­didată în palatinatele de Lublină și Podlachia. —Triest, 13 April». Fregată „No­­vare­“ a priimită ordinea a reviănea două camă dată la Veracruz. Toneilo va transporta voluntarii înrolați în Aus­tria, la Veracruz. Maiestatea sa Im­­peratulu Mesicului a sevărșită mai multe numiri de mari demnitări, de amba­sadori și Consuli generali, asemenea mai multe distincțiuni prin acordare de ordine. MERCURI 8 APRILIU 1864 LUMINEZĂ-TE ȘI VEI VI. Abonam­entulu în Bucureștii, Pasagi- Romăuți No. 48. — In districte la C­o­respondenții farului și prin Poștă. —La Paria, la D. Ilalitgrcdn, rue de l’an­­cienne Comédie, Nr. 5. — Administra­­torele farului IX dhr. Servire, UM­C 1 01 IXLE, linia de 30 litere — 1 — lefi. Inserțiuni și reclame, linia 3 — „ BULETINULU PARLAMENTARUL Ședința de la 6 Aprilie 1864. La petîțiunea ce aă dată Adunării locuitorii din ulița Herestreu, d. loan Bratianu n espusă nedreptatea ce li se face prin punerea de îndatoriri care trecu peste trebuințele lorii. Ulița He­­restreu, paralela cu podula Mogoșcei, a devenită una din cele mai decantate căi ale comunicațiunii generale a Bucu­­resciloru , și cu tote aceste, podulă Mo­­goșcei este cuprinsă în cele patru u­­lițe principali ale capitalei, căndu ulița Herestreu pe care circulă tóte pove­­rele cele mai mari a remasă în între­ținerea locuitoriloru ei. Este dreptă, dise d. Ion Bratianu, ca se li se dea și loru unu concurs« din partea statu­lui și că pentru aceea cere ca Adu­narea se recomande pozițiunea la mi­­nisteră care a recunoscută necesitatea de a face se înceteze asuprirea ce se face. Adunarea a trimisu petațiunea în cercetarea comisiunii respective înso­­țită de sprijinirea d. Ion Bratianu ca deputată al­ Bucurescilorü. Drumulu de ferit din România dincóle de Milcova. Continuarea discuțiunii asupra pro­iectului de lege pentru concesiunea d. Ward, luată în considerare în ședință trecută, s’a începută prin citirea unei adrese din partea d. de Simencourt. Acestă concurinte, ale cărui propuneri au­ cădutu­­ri, preferinduii-se acele fă­cute de d. Ward, revine, critica pro­cedarea pripită de ori și propune unu­ală modă, pe care­ să crede mai avan­­tagiosu, sistema ofertelor­ sigilate, ce­­rîndă indirect aminte ca Adunarea se revin asupra votului și se dea cursă ofertei sigilate cu care a însoțită pe­­tițiunea sa. D. Ministru a­l lucrărilor­ publice face cunoscută Adunării că și ministe­­rulă a primită din partea d-lui de Si­­mencourt asemine propuneri. D. Ion Ghica recunosce că sistema de oferte sigilate es­te cea mai rațio­­nabile; inse pentru ca se fie admisă se cere, dese, ca se se otăraseă mai ăritată una tipă de concesiune și se se fic­­ieze cnetu­ de însărcinâri, căci cu conce­siuni deosebite și cu­caete de însărcinări variate ca acele ce s’aă presintatu Adună­rii, nu se póte statornici puncturile de comparațiune și nici se potu judeca de A­­dunare propunerile din ofertele sigi­late ce i s’ară presintă. D. Ion Ghica aréta cumu chiaru și ca oferte deschise a fostă eri indusă în erore însu­șî d. de Limencourt propuindă ceea ce crede că este mai de folosă țereî, înse care dupe calcule făcute mai cu băgare de sem­ă s’a dovedită că era mai puțină folositóre de câtă ofertele de Ward. Ofertele sigilate în sisteme deosebite de concesiuni nu pot­ se dea folose mai mari de­câtă propunerile cele des­chise admise în acesta împrejurare și asupra cărora Adunarea, ne mai a­­vându concurența­ nimică de propusă, s’a pronunțată preferindu pe cele mai avantagiose și otărîndă a intra în cer­cetare amănuntă asupra acelora făcute de către d. Ward, care s’a și luată în considerare. D.. Vernescu, în calitate de rapor­­tatore, esprime opiniunea comitetului delegaților, care nu suntă de ideiă a reveni asupra votului de ori și arâtă tristele consecințe ce aru resulta cări dă Adunarea ar reveni asupra votului, mai alesă dupe declararea concurențiloru că s’aă dată cell­ mai de pe urmă cu­vântă și că au­ ajunsă a­dice cu fran­­cesulă: c’est â prendre ou à laîsser. D. M. C. Epurianu combate argu­mentarea d. Vernescu da a vorbi des­pre lucruri necunoscute cu lucruri cu­noscute, și susține cu exemplu ce­lu­le de la Adunarea din Viena că póte șî Adunarea nóstra a reveni asupra vo­tului seu , căudii propunerile ară fi m­ai avantagiose țereî. Inse cine póte sei de suntu séu nu aceste propuneri ale d. de Simencourt mai avantagiose țereî căndu ele suntă sigilate, necu­noscute. In facia necunoscutului nu este lucru cu minte de a lăsa cunoscutulă dovedită folositorii țerei și celă mai a­­vantagiosu din căre i s’a presintatu. De acolo înainte discuțiunea s’a întinsă asupra midulaceloru ce avemă de a [nu sacrifica propunerile ce se voru doved­i mai avantagiose țetei pina la ce legea de concesiunea ce se face de Adunare se va investi cu tóte for­malitățile spre a putea fi dată conce­sionarului. Domnu Alessandru Moruzi a propusă ca se se trimită concurenții la ministeru; d. Costaforu a aretatu cura m­inisterulu pate, urmându formele con­stituționale, se în­terne în folosul ă­țe­rei tóte propunerile cele mai avanta­­goase; d. ministru de financie recunosce astă posibilitate și a areta ca uă re­gulă de conduită a ministeriului; d. prim­-ministru declară că n’are alta cale de urm­ată de cătă acesta care-i permite, pană la supunerea legii la sancționarea domanesca, se tragă în fo­­to subii­ierei tóte propunerile cele m­ia avantagiose; d. Ion Bratianu sprijină drepturile și datoriele puteriloru publice și arătă cumu Adunarea pate lucra fără ca se compromită interesele țezei; în fine, Adunarea prim­­eșce propunerea d. Vernescu de a se respinge oferta sigilată a d. de Semencourtu și de a păși la cercetarea artic­elor­ din con­­cesiunea d. Ward, luată în considerare, remăindă ca și ministerulu se­ sî facă datoria și, cuină a­disă d. ministra pri­mară, se inzestre țera romănască cu un oră mai nainte cu drumuri de fară. Artierele cercetate și priimite în ședința de aslădi suntu urmatórele : Proiectă de lege de concesiune pentru drumule de fera ale României din partea de dincoce de Milcova. Art. 1. Se autorisă guvernulu a concedii domnilor­ W. H. Ward, Th. Bartlett și societăței care este a se for­ma, uă concesiune de construcțiunea și de splontațiunea drumurilor­ de feru împreună cu dependințele loru, luptă clausele și condițiunile într’easa cu­prinse. Domnii W. H. Ward, Th. Bartlett și a societății loru priimescu acesta concesiune șî se angagiazâ a constru­­i esploata suptă a Ioră risică și peri­cole drumurile de feru­­asă aretate cu dependințele soră, conformă tut­iloră causeloru și condițiuniloru acestei con­­vențiuni. Art. 2- Lit. A. Linia drumurilor­ de ferü concentrate se va începe la Giurgiu, va trece prin Bucuresci, Pip­­esci, Butea, Brăila și se va termina la Bărboși (paniură de uniri cu linia Siretului), și cu ua ramură din Bucu­resci la Focșani. Lit. B. Linia de la Bucuresci la Vărciorova prin Craiova și Slatina. Art. 3. Aceste linii de drumuri de ferü voru fi obligătorie pentru com­pania concesiuna. La indicarea linieloru drumului de feru, mai mulți deputați au cerută se se cuprindă și Piteștii, și au propusă unu amandamentu, asemine și di. Ion Ghica a propusă amandamentulă ca, li­nia de la Bucuresci la Slatina se mer­­gă pe la șanțuri. Comitetul­ delegați­­loră, dupe ce s’a consultată cu d. Ward, a propusă Adunărei ca se­am­ăne pe mane fișarea linieloru ca așa d. War­d se aibă timpii a studia amandamen­­tele și a se pronunția asupra țoră. Mâne ședință publică. I. I. de MUNICIPALITATEA ȘI POLICIA. Ama promisă a reveni asupra ces­­tiunii municipalității care a devenită una scandală publică, cu atătă mai tristă și mai revoltătoriă totă de uă dată, cu câtă șeiințele ce dobândimă pe fie-care zui ne încredințeză și mai multă că abuzurile constatate sunt­ nu numai tolerate, dară putemă țlice chiaru protegiate. Acesta se va înțelege din faptele ce mai avemă a face cunos­cute astă­zii, lâsândă apoi pe top se judece în deplină cunoscință de lu­cru și în totă libertatea, conduita ur­mată de guvernă în acestă cestiune.

Next