Romanulu, aprilie 1864 (Anul 8)
1864-04-08
AMW AW OPWLEA VOTESCE ȘI V3BI PUTI. "Gnl.it. — Dintr. Pe anii — — lei 128 — 152. Pe ftse luni — ,, 64— 76. Pe trii luni — „ 52 — 38. Pe aă lună — „ 11 — — Unit exemplaru 24. par. Pentru Paris pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria „ fior. 10 v. a. ADMINISTRAȚUNEA ACESTUI țIPARITJ Simții rugați domnii abonați, a tatu din capitala cătu și din districte, alu cărora abonamentu espiră la 1 și 16 Apriliu 1864, anul corentă, se bine-voiască a grăbi reabonarea d-loru, ca se nu fie nevoită acésta Administrațiune. In observarea reguleloru sale, a le înceta darea fetei pe cându voiescu a oarfe. Gr. P. Serurie. ......."depeșe telegrafice. (Serviciu particulară ale Romanului), Berlin 18. Adi diminăță prussianii au luații cu asaltu câte <oce r<ndute ale cetăți Düppel și capulu poduliT, ș’au făcut a prisonierî doue mii de Danes și 40 de oficiări. Podulu ce conduce la Sonderburg a fostă ruptă. New-York. Congresul se pronunță contra oricărei recunosceri a Mexicului. Paris. Uă epistolă a Imperatului invită pe ministrulii de financie Fould a suprime a doua decize a înregistrărilor. Acestă mesură și speranțiele de pace vor fi contribui oice, la desvoltarea prosperității publice. ADMINISTRAȚISMA, PASAGIULU ROMANE J No. 48. Redacțîunea, Strada Fortunei (Caimata) No. 16. — Arderele trimise și nepublicate ce vor fi arde. — Gerante respumgetoriu ANGHELA IONESCU. REVISTA POLITICĂ. HlcCU HK Siîle Picaru. Aretarame alaltă erî, în acesta parte a diariului și ori în buletinuul parlamentariu, ciudata și nenorocita procedere a guvernului și a Camerei in privința concedării căilorii ferate. Vedurămă că în ședința de Sămbătă Adunarea făcu greșie a anteia d’a intra ea în rolul puterii esecutive, a transforma sala Adunării în sală de utezată ș a da, — cumu a disti-o d. Costaforu, voind a susține ceea ce a facutu și dumneauî și majoritatea Adunării și fără a * a vede că sî dă si sie—sî și Adunării uă lovire cu arătă mai rea cu cătu este uă lovire car? lasă venătaie și care turtesce — a da Adunărei palmă în palma cu concesionarii;“ ș’alîi douilea a da concesiunea fără ca guvernulü se fi făcută cunoscută Adunării ce soliditate că casele cari se presintă, ce intereseză în juru-ne, ce chezește morali ne dau, și fără ca Adunarea se lă silescu a-și împlini acesta neaperată datoriă, bancă a mărturi, totă prin gura d-lui Costa-Foru,, că nu cunosce pe concesionari» de cătu e’a venită d’a dreptulu în Adunare cu teșila de gâtu plină de bani.“ în ședința de ori, umilă din concurenți detemă adresă și guvernului și Adunării pe lângă care ceru uă nouă concurință prin oferte sigilate și depuse ofertarea. Comisiunea Adunării și majoritatea refușa propunerea dicându că Adunarea a tocmită aă dată. .,a dată palmă în palmă cu unu concurinte și nu mai póte se strice tocmaia.“ D. Ion Bratianu, d. Manolaki Costaki, d. Moruzi deschiseră uă noua ușiă Adunării spre a pute eși din înfundătura în care intrase aialtă eri; trebue se mărturimă îndată că eri însușî d. ministru de Finance a pusă mâna ș’a deschisă Adunării ușia cea mare, s’Adunarea n’a nțelesă, n’a voită, atâta este adeverata că unu cârpă politică a și unu individă cându alunecă penă povernișiu cu greă mai pote găsi putere spre a se opri la timpă ș’a se re’ntorce la înălțimea de unde a fostă alunecată. Spre a areta în scurtă dată limpede ușia ce s’a fostă deschisă Adunării, ne este d’ajunsă pentru astăisi se punemă aci propunerea făcută de d. Ion Bratianu. „Camera va vota proiectul de „concesiune ce s’a luații în conside,,rire fresândă macsimum acela propusă de d-lăWard, și guvernul« este „autorizată se tratesc cu compania a,,cea a care, plecândă de la acestă „macsimum, va oferi mai multe avans,tagic și garanția, și acela proiectă îlă „va supune la votură definitivă arăta„mereu.“ Ion Bratianu. Acesta propunere cădu, și astăfelă Adunarea închise din nou, și ea însași, ușia de scăpare ce i se deschisese și care, cumă mai fiserămă, a fostă deschisă și de insasi d. Ministru de Financie. Pe câtă putemu afla, sunt» mulți in Adunare carită pornită și cu legea rurală spre acelu nenorocită povernișiu de care vorbirăm mai sus. Unii susțin împroprietărirea pe cinci pogane, alții susțin ceea ce înstărea presintă am susținut, susținemă și vomă susține și noi, adică împroprietărirea întemeiată pe legea în ființă, însă dănduse proprietariloră chezășie de despăgubire reale, és* nu ea cele conținute în proiectul guvernului. Acele chezește, am u țlisit-o și repetimă că d. Ion Bratianu le a propusă; acele chezășie avemă dovadă că suntă bune, fiindă că nimine nu le a combătută pe faclă și cu ceva argumente care, nă chiaru în aparință, se aibă orecare valore, mai multă ăncă, ele au fostă recunoscute de bune de bărbații cei mai competing prin solința loru financiară, cu fiu doi. Ion Ghica, Man. Kosták, și alții; ele au fost recunoscute de bune și de alți barbați competinți prin cunoșcințele fară practice de proprietari, cumu spre esemplu d. Ion Marghiloman, Gherman și alții; și cu tote acestea nu vedeam păn’acum și majoritatea, ș’ar trebui se dhema unanimitatea Adunării, întrunită spre a resolve acesta mare cestiune ca adeverați și inteliginți oinerii politici, economiști și proprietari. Nu seimă încă bine ce face majoritatea Adunării, și mai pucină încă ce face comisiunea seî; daru scima că strigă Adunării stă neclintită pe terămură propusă de d. Ion Bratianu, semnă celă mai puțină că noi amu susținută și vom susține împroprietărirea pe legea în ființă, vise prin cea mai sigură și reale despăgubire. Care este adesă mîdlocit și cumă póte fi era astfelü încâtă toți proprietarii se lă priimesea' cu mulțumire, cu fericire chiaru ? Acesta vomă areta-o în curîndă, îndată ce ne va fi ertată s’o facemă, adică îndată ce comisunea Adunării va depune raportul iei, ceaa ce pe câtă se șioptesce se va face pótemane, mercuri, sau celă mai tărâiă soul sĕu vineri. Ș’acumu, spre închinerea celoră relatate adi, și eri, ș’alaltă eri, în privința tutorii cestiunilor politice și sociali, din întru și din afară, repetimă durerosa nóstra mărturire, că nu vedemă de câtă negură și peire, ceea ce revine la renumitele cuvinte ale anticiloru romani. „Carthago delenc’a est.“ C. A. R Lotăria Poloniiloru pentru 11 seturi și unu tapetă cusută.. Acesta loteria se va trage Duminica viitorie, la 12 Aprile, la amiază. Ea se va trage la Redacțiunea Românului calea Fortunei No. 15 (Caimata.) Suntă rugați ace! cari aă bileturi și do. poloni ce suntă în Bucuresci a bine voi a veni Duminică spre a asista la tragerea rotăriei. Se face cunoscută că la administrațiunea Romănului (pasagiul Română) mai suntă ăncă 38 bilete. Sunte vină șicum că cei cari n’au putută lua bireturi le vor lua până Duminică, Paris, 13 Aprile. Diabiulü „Pays“ dice. Scopul călătoriei lordului Clarendon este restabilirea unei complecte înțelegeri între Francia și Englitera in cestiunea danese. — Garibaldi va merge la Brusselă. — Breslau 11 Aprilie Se citesce în gaseta de Breslau: „Una corpă de voluntari poloni, formată încercuit de Neldemburg (Prusia orientale), și compusă de mai multe sute de fantasimî, de unu óre care numeră de cavaleri și și de mai multe care, a trecută prin apa girls Weiler, care formeza în acestă ioc o fruntaria proto-pomoriă și a pătrunsă în regată fără se ’ntă/npune nici uă pedică. — Wanderer dă urmatorie scrii despre Polonia: „Boisak a arută căteva lupte fericite în palatina tulii de Sandomir: „In cetă de Podlachia, Krysinski este în capul a patru mii detașamente compuse numai de țerani. In Palatinatului de Sandomir, tot si printre țerani sa recrute sa mai cu sema însurecțiunea. „Cu tóte că fruntaria este bine păzită, căte-va detașamente, dintre cari mulți coprimea 150 cavaleri, au petrunsu în palatinatață de Lublină, viîndfi din Galicia. ..Sava a înlocuită pe Kruk candidată în palatinatele de Lublină și Podlachia. —Triest, 13 April». Fregată „Novare“ a priimită ordinea a reviănea două camă dată la Veracruz. Toneilo va transporta voluntarii înrolați în Austria, la Veracruz. Maiestatea sa Imperatulu Mesicului a sevărșită mai multe numiri de mari demnitări, de ambasadori și Consuli generali, asemenea mai multe distincțiuni prin acordare de ordine. MERCURI 8 APRILIU 1864 LUMINEZĂ-TE ȘI VEI VI. Abonamentulu în Bucureștii, Pasagi- Romăuți No. 48. — In districte la Corespondenții farului și prin Poștă. —La Paria, la D. Ilalitgrcdn, rue de l’ancienne Comédie, Nr. 5. — Administratorele farului IX dhr. Servire, UMC 1 01 IXLE, linia de 30 litere — 1 — lefi. Inserțiuni și reclame, linia 3 — „ BULETINULU PARLAMENTARUL Ședința de la 6 Aprilie 1864. La petîțiunea ce aă dată Adunării locuitorii din ulița Herestreu, d. loan Bratianu n espusă nedreptatea ce li se face prin punerea de îndatoriri care trecu peste trebuințele lorii. Ulița Herestreu, paralela cu podula Mogoșcei, a devenită una din cele mai decantate căi ale comunicațiunii generale a Bucuresciloru , și cu tote aceste, podulă Mogoșcei este cuprinsă în cele patru ulițe principali ale capitalei, căndu ulița Herestreu pe care circulă tóte poverele cele mai mari a remasă în întreținerea locuitoriloru ei. Este dreptă, dise d. Ion Bratianu, ca se li se dea și loru unu concurs« din partea statului și că pentru aceea cere ca Adunarea se recomande pozițiunea la ministeră care a recunoscută necesitatea de a face se înceteze asuprirea ce se face. Adunarea a trimisu petațiunea în cercetarea comisiunii respective însoțită de sprijinirea d. Ion Bratianu ca deputată al Bucurescilorü. Drumulu de ferit din România dincóle de Milcova. Continuarea discuțiunii asupra proiectului de lege pentru concesiunea d. Ward, luată în considerare în ședință trecută, s’a începută prin citirea unei adrese din partea d. de Simencourt. Acestă concurinte, ale cărui propuneri au căduturi, preferinduii-se acele făcute de d. Ward, revine, critica procedarea pripită de ori și propune unuală modă, pe care să crede mai avantagiosu, sistema ofertelor sigilate, cerîndă indirect aminte ca Adunarea se revin asupra votului și se dea cursă ofertei sigilate cu care a însoțită petițiunea sa. D. Ministru al lucrărilor publice face cunoscută Adunării că și ministerulă a primită din partea d-lui de Simencourt asemine propuneri. D. Ion Ghica recunosce că sistema de oferte sigilate este cea mai raționabile; inse pentru ca se fie admisă se cere, dese, ca se se otăraseă mai ăritată una tipă de concesiune și se se ficieze cnetu de însărcinâri, căci cu concesiuni deosebite și cucaete de însărcinări variate ca acele ce s’aă presintatu Adunării, nu se póte statornici puncturile de comparațiune și nici se potu judeca de Adunare propunerile din ofertele sigilate ce i s’ară presintă. D. Ion Ghica aréta cumu chiaru și ca oferte deschise a fostă eri indusă în erore însușî d. de Limencourt propuindă ceea ce crede că este mai de folosă țereî, înse care dupe calcule făcute mai cu băgare de semă s’a dovedită că era mai puțină folositóre de câtă ofertele de Ward. Ofertele sigilate în sisteme deosebite de concesiuni nu pot se dea folose mai mari decâtă propunerile cele deschise admise în acesta împrejurare și asupra cărora Adunarea, ne mai avându concurența nimică de propusă, s’a pronunțată preferindu pe cele mai avantagiose și otărîndă a intra în cercetare amănuntă asupra acelora făcute de către d. Ward, care s’a și luată în considerare. D.. Vernescu, în calitate de raportatore, esprime opiniunea comitetului delegaților, care nu suntă de ideiă a reveni asupra votului de ori și arâtă tristele consecințe ce aru resulta cări dă Adunarea ar reveni asupra votului, mai alesă dupe declararea concurențiloru că s’aă dată cell mai de pe urmă cuvântă și că au ajunsă adice cu francesulă: c’est â prendre ou à laîsser. D. M. C. Epurianu combate argumentarea d. Vernescu da a vorbi despre lucruri necunoscute cu lucruri cunoscute, și susține cu exemplu celule de la Adunarea din Viena că póte șî Adunarea nóstra a reveni asupra votului seu , căudii propunerile ară fi mai avantagiose țereî. Inse cine póte sei de suntu séu nu aceste propuneri ale d. de Simencourt mai avantagiose țereî căndu ele suntă sigilate, necunoscute. In facia necunoscutului nu este lucru cu minte de a lăsa cunoscutulă dovedită folositorii țerei și celă mai avantagiosu din căre i s’a presintatu. De acolo înainte discuțiunea s’a întinsă asupra midulaceloru ce avemă de a [nu sacrifica propunerile ce se voru dovedi mai avantagiose țetei pina la ce legea de concesiunea ce se face de Adunare se va investi cu tóte formalitățile spre a putea fi dată concesionarului. Domnu Alessandru Moruzi a propusă ca se se trimită concurenții la ministeru; d. Costaforu a aretatu cura ministerulu pate, urmându formele constituționale, se înterne în folosul ățerei tóte propunerile cele mai avantagoase; d. ministru de financie recunosce astă posibilitate și a areta ca uă regulă de conduită a ministeriului; d. prim-ministru declară că n’are alta cale de urmată de cătă acesta care-i permite, pană la supunerea legii la sancționarea domanesca, se tragă în foto subiiierei tóte propunerile cele mia avantagiose; d. Ion Bratianu sprijină drepturile și datoriele puteriloru publice și arătă cumu Adunarea pate lucra fără ca se compromită interesele țezei; în fine, Adunarea primeșce propunerea d. Vernescu de a se respinge oferta sigilată a d. de Semencourtu și de a păși la cercetarea articelor din concesiunea d. Ward, luată în considerare, remăindă ca și ministerulu se sî facă datoria și, cuină adisă d. ministra primară, se inzestre țera romănască cu un oră mai nainte cu drumuri de fară. Artierele cercetate și priimite în ședința de aslădi suntu urmatórele : Proiectă de lege de concesiune pentru drumule de fera ale României din partea de dincoce de Milcova. Art. 1. Se autorisă guvernulu a concedii domnilor W. H. Ward, Th. Bartlett și societăței care este a se forma, uă concesiune de construcțiunea și de splontațiunea drumurilor de feru împreună cu dependințele loru, luptă clausele și condițiunile într’easa cuprinse. Domnii W. H. Ward, Th. Bartlett și a societății loru priimescu acesta concesiune șî se angagiazâ a construi esploata suptă a Ioră risică și pericole drumurile de feruasă aretate cu dependințele soră, conformă tutiloră causeloru și condițiuniloru acestei convențiuni. Art. 2- Lit. A. Linia drumurilor de ferü concentrate se va începe la Giurgiu, va trece prin Bucuresci, Pipesci, Butea, Brăila și se va termina la Bărboși (paniură de uniri cu linia Siretului), și cu ua ramură din Bucuresci la Focșani. Lit. B. Linia de la Bucuresci la Vărciorova prin Craiova și Slatina. Art. 3. Aceste linii de drumuri de ferü voru fi obligătorie pentru compania concesiuna. La indicarea linieloru drumului de feru, mai mulți deputați au cerută se se cuprindă și Piteștii, și au propusă unu amandamentu, asemine și di. Ion Ghica a propusă amandamentulă ca, linia de la Bucuresci la Slatina se mergă pe la șanțuri. Comitetul delegațiloră, dupe ce s’a consultată cu d. Ward, a propusă Adunărei ca seamăne pe mane fișarea linieloru ca așa d. Ward se aibă timpii a studia amandamentele și a se pronunția asupra țoră. Mâne ședință publică. I. I. de MUNICIPALITATEA ȘI POLICIA. Ama promisă a reveni asupra cestiunii municipalității care a devenită una scandală publică, cu atătă mai tristă și mai revoltătoriă totă de uă dată, cu câtă șeiințele ce dobândimă pe fie-care zui ne încredințeză și mai multă că abuzurile constatate sunt nu numai tolerate, dară putemă țlice chiaru protegiate. Acesta se va înțelege din faptele ce mai avemă a face cunoscute astăzii, lâsândă apoi pe top se judece în deplină cunoscință de lucru și în totă libertatea, conduita urmată de guvernă în acestă cestiune.