Romanulu, aprilie 1866 (Anul 10)
1866-04-08
166 Reproducemii de peșta din Berlin de est, din causa că s’au strecurată precari greșele tipografice. Berlin, 18 Aprilie. Gazetta naționale publică respunsuru prusiana cu data de 15 Aprile, la nota Austriei din 7 ale corinții, prin care se cerea desființarea urmărilor făcute în Prusia. Prin acesta respuns și Prusia refusă d’a suspende armarea, și cere ca Austria care cea d’ăntâiu a armată se încapă a-și pune armata în stare de pace. lați. Luni 4 Aprile 1866. 1 Domnule Redactare, g A trebuită se fiți insciințați despre o revolta d’aici și daca ve șerifi și efi, j nu o făcu de cătfi numai pentru a ve da ore care amănunțimi, cari, credfi, că ve sunt fi necunoscute. * Noi amu intrată in Iași tocmai in momentul ei cfindfi străinii și vagabonzii, plătiți de inemicii veci i, eșiseră în ulițe armați de ciomege. Ne-am fi urcată în- ( dată într’uă birje, care ne-a dusă la Primărie și acolo d. Davila, încălecăndă calului Maiorului de Pompieri, a luată căți-va din soldații de Cavalerie, cari erafi așezați pe piață și s’a Îndreptată ] spre paiață, unde se afla și concentrate cele*Ialte trupe. Puținii soldați cari i se trimisese pentru a potoli mișcarea fuseseră unii răniți și nuii soldată a și murită. Numeralá răsculătorilor crescea necontenită și posițiunea ce alesese era forte favorabilă pentru resistență. Apărați de grilele de ferit ale curții Mitropoliei in care se închiseseră, arunca cu putere și slobozia făcuți în armată, din casa Rosnovanului unde revoltații dispuneau de mai multe focuri, glonnțele ploua asupra Cavaleriei, și după care se arunca petre în soldați care nu ave încă ordinul de a da, fiindu că se aștepta anterui să se respândesca rescula prin d. Procurare. Trupele neputând fi să lucrese fusese silite să se retragă și in timpulfi acesta revoltații au putut forma trei baricade. 1 Acțiunea procurorului nu putea avea nici unei resultate și rescula lua proporțiuni, fiindu că resvrătitorii era încuragiați chiară de Mitropolitulu, care de diminăță eșise in mitlogulö loru în odăjdii cu ctrja într'o mănă și cu crucea într’alta. Atunci, venându că nici uă somațiune nu este ascultată, d. Colonelă Cornescu, a datu ordine armatei să restabilescă lipișcea cu ori ce precizi și că parte din trupă s’a îndreptat spre Mitropoliă, pe cândă cealaltă înainta spre casa Rosnovanului. Trupa se repezise asupra baricadelor și, cându d-nu Davila, s’a pusă înaintea ei și a împedicat’o de a lucra înainte de a mai face încă o somațiune, și singură cu chipiulă în mănă s’a îndreptată spre baricade și s’a oprită la zece pași pentru a parlamenta, dar miserabilii i-a respunsu prin numeróse aruncături de petre și o carabine a fostă îndreptată către densula, dară din norocire glonțală i-a trecută pe la ureche, încă două focuri năurmată după acesta. D. Davila, atunci s’a retrasă, și d. Maioră Gherghel, insocită de d. Maioră Gramont, a comandat si ântâi si se tragă in vîntă, însă venénda că resvrătitorii se încurajasă și esă din baricade, a ordonată trupei să-și facă datoria. Baricadele a fost luate cu asaltfi, revoltații prinși în casa Rosnovănu și aceia din curtea Mitropolii s’a adusă Ia Paiață, unde stă împărțită în diferite edai. D. Maioră Gherghel, după ce a trimisă o ștafetă se încunosciințese pe Locotenenția Domnescu, că ordinea s’a restabilită cu uă parte din Cavalerie s’a dusă la Primărie și a designată pompieriloră ce se afla suptă arme, posturile ce trebuia să ocupe pentru ca să se evite orice altă conflictă. D’aci d. Davila, însoțită de d. Maioră Gherghel și d. Maioră Gramont, a mers la consulului prusiană unde se afla adunați toți ceilalți representanți ai celorfi alte puteri. Ajungăndă la cincizeci de pași de locuința consulului, escadronulă care să însoția s’a oprită și d. Davila s’a presîntată singură pentru a anunța din partea Locoteninței Domnesci și a d-lui Prefectu, represintanțiloră puteriloră, că liniștea domnesce în totă orașiului înaltei locoteninți domnesci. Apelulfi făcută de Guvernă cătră Națiune spre a vota alegerea de Domnfi ală României pre Principele Carol Ii I, s’a priimită de cetățianii Ploiesciani și paternă afirma de întregă județială Prahova, cu să vină mulțiumire. Acesta act fi fiind fi uă consecvențiă a voinției țerei espresă înaintea Europei prin Adunările ad-hoc și prin alegerea din n/„ Februarie priimită cu entusiasmii de Națiune. Guvernul va bine merita de la Patriă pentru silinția cea pusă în buna alegere a înaltei persone chiamatâ la cărma Statului Română, medijlocă prin care se paraliseze mișcarea unora reacțiuni streine și culpabile, care se încercaă a propaga separatismulă preste Milcova. — fapte contra cărora Națiunea protestă și le blasfemă! — Trăiască dera România una și nedespărțită ! Trăiască Domnului ei Carol I I. — Trăiască membri înaltei Locotenenți Domnesci ! — Trăiască Ministerială! — Trăiască Comisarii Guvernului, cari aă lucrată atât de bine în străinătate pentru realisarea dorințielor Romăniei Unite și susțiunerea drepturilor ei I Cetățenii din Ploesct. (Trimită sub-scrieri in No. de 240.) Ploescu 6—18 Aprilie. 1866. Domunul Primarului brbei Iași. Vĕ rugămfi comunicați concetățenilor a d-vostra mulțumirea și recunoscința cetățenilor. Ploeșteni pentru atitudinea demnă și patriotică ce aă ținută în facia mișcării streine de la 3/1& Aprilie. Trăiască Romănia Unită! Trăiască viitorulă Domnulă Carol I! Trăiască Armata Română ! Trăiască Prefectură Ștefan Golescu ! Trăiască Cuvernulă naționalei Primarulu Urbei, 1 Marinescu, Arhimandritulă Genadie Poenarulă, C. T. Gregorescu, D. G. Teisonul, St. Șoimescu, D. Costescu, G. Ionescu, Pantazi, V. Mehedințănu, N. Apostolescu Mutache Nicolau. ROMANULUI APRILIÜ. Pucin fi în urmă o proclamațiune către orâșiămi și alta către armată, s’ai citită în miiloculă aclamațiunii generali. Cei răniți a fi fostă transportați cu cea mai mare îngrijire, s’a formată uă ambulanță chiară la Palatu unde s’afi transportată unu din răniții civili și cei-l-alțî la spitalului centrale unde d. doctoră Rusu, atătu de cunoscută și d. doctoră Ciurea, aă petrecută totă noptea pentru a le da tóte ajutorele solinței. D. Davila însărcinată de Locotenenția Domnăscă, a visitat și de mai multe ori pe toți cei răniți. Ordinea domnesce acumă pretutindine și toți n’aă decâtă să laude linișcea cu care autoritatea a sciutu să nimicască pre resvrătitori. In casa Rosnovanului s’a găsită bucate gata pentru unu banchetă de trei sute persone. Sara d. Prefectă, a adresată circulare la toți consulii dândă detaliuri despre acesta serios și evenimentă. Proclamațiunile separatiștilor erau imprimate; ei alcătuise și uă Găimăcămie. Priimiți, etc. Vultur escu, nu erau aleși de țară, ci făcuți cu porunca ispravniciloru și zapciilorusei, dupe cumă se scrieaă pentru acesta Miniștrii d-lui Cuza. — Aceloră ómeni numiți deputați deși póte nu le plăcea unora faptele guvernului căzută, dar fiindu că nu se scrau aleși într’a- i deveră dupe voia țetei, el nu avea în Brásnéia să lovescá pentru acele fapte ( rele pre acei care-i făcuse pre dîn- i și a fi deputați. j Acumă dar, căndă guvernulă revo- t luției nóstre dela 11 Februarie, guvernulă naționale de astăzi ne chiamă ( se alegemă deputați pentru altă adunare obștască; trebuia ore se nu arăt tăură celă mai mare interesă , și cea mai mare băgare de sumă la alegerea deputațiloru ? Noi credemă că astăzi căndu avemu libertate se cugetămă și se vorbimă de sorta țerei nóstre, trebue neapărată ca cea mai mare îngrijire a nóstra a romanilor, pentru Z*“ lele acestea se fiă aceia a alegerii deputațilorfi viitori; căci acești moi deputați să se așeze temelia, dupe care se va întocmi puterea, legile și dreptatea în țara nóstru. Temelia acea va fi constituția pe care va avea se jure credință și pază noului Domn și streină, ce ieraŭ lu voté da astăzi și care nu va întărâi a se se arate între noi. Așa déjá ca se ajungemă la acesta bine pentru țara nóstra trebue se ne găndimu cu tărie la ce avemă de făcută și ce nu ne camă lenii și ostenelii, ci din potrivă să ajutame căte-va zile pre ómenii ce voră se lucreze pentru fericirea tuturoru. Când scețî, că de la 9 ale acestei luni Aprile au se se alăgă prin tote comunele sau satele, aceia carii să se voteze pe deputații adunării obștesc!, de care ve vorbirămii pănă aci. Pentru acestă sfirșită orășenii Ploiesceni urmăndă după pilda celorf1 din Bucurescînă înființată unei comitetă care are de datori să se pregătască pre cei care după lege se alegă pre delegați și să-i recomande loru pe acei ómeni, cari sunt si vrednici de a li se da încrederea de ai alege deputați. Noi membri comitetului implinindune acesta săntă datorie către țara nóstrá, amu chibzuitu a însărcina pe distra cu misiunea de a merge prin comunele județului, ca se faceți pre alegători se cunoscu mai bine dreptului și respunderea ce au înaintea lui Dumnezeu și a ómenilor și pentru gândirea cea bătrănăscă cu care trebue se merg și la alegerea delegațiloră. Așa déré, d-le, facendu a se aduna pe lângă d-stră câtă mai mulți locuitori din comuna unde veți merge, veți spune că din Ziua de 9 până la 12 ale acestei luni Aprile să se alegă la 50 de contribuabili căte vn fi delegată sau alege soru directă, care are se mârgă in Zilelle de 17 și 19 ale acestei luni, se alegă în orașele unde afi se se facă alegeri pentru acei deputați, care au se lucrede cu adăvărată iubire pentru acesta pănă acumă nefericita țară. Le veți arăta dară că datoria loru este a alege pre acei ómeni cinstiți, care le vom fi dată și le voru da dovezi tari că nu voră vota la alegerea deputaților, nici din frică, nici pentru hărții, nici pentru interesă , ci numai pentru iubirea de țară și care se voru arăta , neperatfi la comitetele înființate prin orașele unde vor fi si se voteze ca se se înțelegă cu toți despre acei omeni vrednici de a fi deputați și pre care-i vor fi desbate în adunarea pregătitorre. Le veți spune că aă a se feri de povețele altor fi omeni cari se vor arăta înaintea loru cu asemenea propagande, privindu-i ca străini de cunosiința comitetului electorale, pe câtă vreme nu se vor înfățișa cu o hîrtie 3 , ca acesta din partea comitetului. Pe câtă veți putea, veți lua însemnare de acei ómeni, cari vi se vor însemna de locuitori că au să-i alegă de delegați. & Primiți d-le încredințarea deosebitei i nostre stime și considerațiune. Preotu N. Iochimescu, F. T. Gregorescu, M. L Georgescu, I. Romanescu, D. Costin, T. loan, N. Homorăcianu, M. Cereșianu, D. F. Naciovici, G. G. Radovici MINISTERIULU DE INTERNE. Ordine circulare adresate prin telegrame tutulor Prefecților de districte. Domnule Prefectu, Faceți cunoscută în tóte comunele rurale că pământulă ce s’arată foștilor clăcași este proprietate a loră, de nimeni nu se potă atinge, și că acei cari ar căuta a respandi bariela asupra drepturilorfi dobîndite de locuitori pe pământurile ce li s’aă dată, suntă nisce zavistioșî, vrășmași ai țerei și al sătenilor ei. Faceți-le cunoscută că de acumă dreptatea va domni între dînșii, jafurile se voră curma și se va pune capăt dăjdiilor și celora numeróse. Priimiți, domnule Prefectă, încredințarea osebitei mele considerații. Ministru: Dimitrie Ghica. No. 8401, Aprilie 5. Domnule Prefect, Mai mulți cetățieni reclamă în contra acțiunii comitetelor electorale de prin județe, și nu contra comitetului electorale centrală din Bucuresci, Z*“ conducă în edrcă a esersa influințe asupra alegătorilor”. Guvernul face cunoscută că, pe cită timpă cetățenii, individuală saö in comitete electorale, nu vor ieși din marginele prescrise de legi, Guvernul nu se crede în drept a lua nici o măsură directă sau indirectă în contra aceloră acțiuni, lăsândă alegătorilor, a-și da votului în tote libertatea și consciința. Guvernul arată ordinele cele mai positive tuturoru autorităților și administrative, ca să nu ia altă parte în alegeri decâtă acea de a se pâzi prescrierile legii și instrucțiunilor date pentru esecutarea Iorfi. Ministru de Interne, Dimitrie Chica. No. 3410, Aprilie 5. Adresa Domnului directorii generalii alț archivelorii Statului, No. 142, din 4 Aprilie 1866 către D. Ministru al Instrucțiunei Publice și alu Culteloru. In anulă trecută’mi ați acordată voiă de a merge la Iași, spre a regula arhivele de acolo, fiind și trimisă a însoți pe D. Baudry Boissiere, în cercetările sale arhelogice în România de peste altă, și pentru că D. secretară ală archivelor se afla trimisă în misiune la Costantinopole, sarcina fu amânată. Acumă cându D. secretară al archivelor s’a întorsu din misiunea sa putând fi dispune de timpă, ve roga se binevoiți a’mi permite se așeză de voia acordată, spre a regula arhivele de acolo, conformă celorfi d’aci, a cerceta documentele istorice aflatore și a aduce aci pe cele mai importante. Directoră generală, Bolliac. Adresa Ministerului Instrucțiunei Publice și ale Cultelor, către direcțiunea generală a Archivelor Statului sub No. 2097. Amănarea respune la adresa dr. No. 142, că a regula arhivele din Uși este una din cele mai bune idei și o datoriă. A se lua însă documentele istorice, după opiniunea mea, ară fi uă nedreptate, căci centralizarea chiară in acesta privință o credfi vă tamătfire. Se potú însă a se trage copii după orice acte însemnate ca să se depună la arhiva din Bucuresci, precumă se pare treptată trage copii după cele de aici și depune la arhiva din Iași. Cu acestă mijlocii, domnule director, vomă respecta averea fiecâreia localități și vomă înlesni toră o dată și studiele sefi lucrările istorice, făcîndu astafel și ca în fiecare centru mare se se pótu găsi totă ce posedămă în acte istorice. In asemenea condițiuni voi fi norocită , a aproba propunerile ce mî veți face, și a va înlesni lucrarea, în totă ce va depinde de mine, vei bine voi însă, domnule directoră, a amâna pentru luna viitóre mergerea d-vóstră la Iași, pînă ce spiritele aprinse acumă se voră potoli și voră putea atunci aprecia cu interesă acésta frumósa lucrare în adeveratulu scopu cu care se va face. Ministru, C. A. Rosetti, Altalia, Ziarist din Torino, în numerul seu de la 10 Martiri, vorbesce în ânoiulü articlu asupra cestiriii romăne. „Cu un adevărată satisfacere, Z‘ceama vezutu astăzi cíteva Z>are moderate renunțănd și la asociarea cu nedreptele proiecte ale altor fi foie de culorea loru, cari propune a fi venzarea României în schimbului Veneției, și declarăndfi că este că datoriă pentru puterile ce se adună la Paris d’a sancționa Unirea celor două Principate și d’a le declara independinți de Turcia. ți serăr a fi ziarele moderate, căci deja cele liberali, precum și PUinta Italiana, II Dovere și P Italia del Popolo, s’au fertt și totfi demna d’a predica nedrepte schimburi și venzări de popare și de națiuni, ce atăl fi surîdfi folclorfi dinastice. „Noi, deși nu avem fi vreă credință în talentul ei diplomatică și politică ale onorabilelui Lamarmora, credem fi că consiliarii sei îi vor fi areta necesitatea d’a lucra pentru menținerea unirii Principatelorfi și prin urmare d’a da ordini în consecință ambasadorelui Italiană din Paris. Dar și spre a învedera cititorilor si noștri căt fi ne interesezi esistinția unui Statfi romănfi autonomii și compacții ne vom fi cerca a da orecari explicațiuni: „Românii se tragfi din legionarii și din colonii ce Traianfi conduse în Dacia, în primii ani ai seclului ar fi douile ale erei moderne, după ce s termină, alungă seu risipi pe vechii locuitori. „Pentru Turinesie un fi titlu de gloriă amintirea că unulti din cei mai mari căpitani supt fi Traian si, în acesta celebre spedițiune, futurinesul si Attilio Gneo Agricola, care avea aici multe monumente, din cari nesce petre onorarie, din nefericire jumetate sparte, s’au pus si supt si arcurile universității nóstre. Genovesi trebue la răndulfiloru, a se mindri la aducerea aminte că cetatea Giurgiu din Romănia a fostu fundații de celebra lorfi bancă de San Giorgio. „Urmașii acelor fi legionari și coloni se recunosc fi de sănge italiană, afi uă limbă care semănă mult si cu italiana, a fi deprinderi și obiceiuri identice forte cu ale nóstre. Și vomfi vede că numele de italianfi este pentru individul și ce merge în acele terenufi bilet și de intrare în cele mai bune societăți, atăt și de mare este simpatia ce descoptă acolo calitatea de italianfi. „Românii aplauseră și se bucurară de constituirea unui regat și italian și pentru ei Roma este, ca și pentru noi, metropolea istorică, focariului naționalității lorfi, și d’aceaa de la uă Italiă mare și tare ei sperii asistință, amicia și ajutorii. ..Dacă Italiană ved fi patria lor fi încă în parte supusă Franciei, Austriei și lui Papa. Românii nu sunt și în stare mai bună, căci unii mare numerii sunt supuși Austriei și alții Russiei, lăsănd și lasă parte oservarea că în Macedonia, Tesalia, Tracia și Epir si 700 și mai bine de mii de români stau in tristă condițiune de raia, adică supuși ai Sultanului.“ După ce arată numerulfi Romănilor fi din diferite părți, și puterea ce ar fi are ei, autoriul îi adauge: „Intinzîndu-le măna noi vom fi putea procura, de nu mai mult fi uă autonomiă regionale romănilor fi din Turcia. Dacă în Dalmația 40 de mii de italiani trăiesc firă vieță italiană într’uă țeră slavă, vor fi putea, în Macedonia, Tracia, Tesalia, Epirulfi și regatulfi grecescfi, și Romănii se trăiescă la răndulfi lorfi, uă vieță romănescă și a participa astfifelfi la desvoltarea și la civilisarea naționalității lor și ca în Principate, și a două putere mai mare fiilor si Romei pe Mediterana ca și pe marea negră. „Italia nu are colonie, pe cănd și alte State mai mice ale Europei afi; astfifel fi Olanda, Belgia, Suedia, Danemarca și Portugalia, ca remediu la COMITETULU ELECTORALE ALE DISTRICTULUI PRAHOVA. Ploiescu 5 Aprile 1866. Domnule I Cund scerî că Domnulă Cuza căzendă cu guvernul ă seă, urma se caZă și nadunarea care primia se se sevîrșiască sub numele unor legi, tóte relele de care suferi țara în acești din urmă ani, aducêndu însăși sărăcia nu numai la ușile nóstre ale locuitoriloră țerei arătă de bogată altă dată, ci chiar până și în casa visteriei. Cunosceți, că în acea adunare se află ameni sub nume de deputați, care