Romanulu, aprilie 1866 (Anul 10)

1866-04-08

166 Reproducemii de peșta din Berlin de est, din causa că s’au strecurată pre­cari greșele tipo­grafice. Berlin, 18 Aprilie. Gazetta naționale publică respunsuru prusiana cu data de 15 Aprile, la nota Austriei din 7 ale corinții, prin care se cerea desființarea urmărilor făcute în Prusia. Prin acesta respuns și Prusia refusă d’a suspende armarea, și cere ca Austria care cea d’ăntâiu a armată se încapă a-și pune armata în stare de pace. lați. Luni 4 Aprile 1866. 1 Domnule Redactare, g A trebuită se fiți insciințați despre o revolta d’aici și daca ve șerifi și efi, j nu o făcu de cătfi numai pentru a ve da ore­ care amănunțimi, cari, credfi, că ve sunt fi necunoscute. * Noi amu intrată in Iași tocmai in­­ momentul ei cfindfi străinii și vagabonzii,­­ plătiți de inemicii veci i, eșiseră în ulițe armați de ciomege. Ne-am fi urcată în- ( dată într’uă birje, care ne-a dusă la Primărie și acolo d. Davila, încălecăndă­­ calului Maiorului de Pompieri, a luată căți-va din soldații de Cavalerie, cari­­ erafi așezați pe piață și s’a Îndreptată ] spre paiață, unde se afla și concentrate cele*I­alte trupe. Puținii soldați cari i se trimisese pentru a potoli mișcarea fuseseră unii răniți și nuii soldată a și murită. Numeralá răsculătorilor­ crescea necontenită și posițiunea ce alesese era forte favorabilă pentru resistență. A­­părați de grilele de ferit ale curții Mi­tropoliei in care se închiseseră, arunca cu putere și slobozia făcuți în armată, din casa Rosnovanului unde revoltații dispuneau de mai multe focuri, glonnțele ploua asupra Cavaleriei, și după care se arunca petre în soldați care nu ave încă ordinul­ de a da, fiindu că se aș­tepta anterui să se respândesca rescula prin d. Pro­cura­re. Trupele neputând fi să lucrese fusese silite să se retragă și in timpulfi acesta revoltații au putut­ forma trei baricade. 1 Acțiunea procurorului nu putea avea nici unei resultate și rescula lua pro­­porțiuni, fiindu că resvrătitorii era în­­curagiați chiară de Mitropolitulu, care de diminăță eșise in mitlogulö loru în odăjdii cu ctrja într'o mănă și cu crucea într’alta. Atunci, venându că nici uă somațiune nu este ascultată, d. Colo­nelă Cornescu, a datu ordine armatei să restabilescă lipișcea cu ori­ ce precizi și că parte din trupă s’a îndreptat spre Mitropoliă, pe cândă cea­l­altă înainta spre casa Rosnovanului. Trupa se re­­pezise asupra baricadelor și, cându d-nu Davila, s’a pusă înaintea ei și a îm­­pedicat’o de a lucra înainte de a mai face încă o somațiune, și singură cu chipiulă în mănă s’a îndreptată spre baricade și s’a oprită la zece pași pen­tru a parlamenta, dar miserabilii i-a res­­punsu prin numeróse aruncături de petre și o carabine a fostă îndreptată către densula, dară din norocire glonțală i-a trecută pe la ureche, încă două focuri nă­urmată după acesta. D. Davila, a­­tunci s’a retrasă, și d. Maioră Gher­­ghel, insocită de d. Maioră Gramont, a comandat si ântâi si se tragă in vîntă, însă venénda că resvrătitorii se încurajasă și esă din baricade, a ordonată trupei să-și facă datoria. Baricadele a fost­ luate cu asaltfi, revoltații prinși în casa Rosnovănu și aceia din curtea Mitropolii s’a­ adusă Ia Paiață, unde stă împărțită în diferite edai. D. Maioră Gherghel, după ce a trimisă o ștafetă se încunosciințese pe Locotenenția Domnescu, că ordinea s’a restabilită cu uă parte din Cavalerie s’a dusă la Primărie și a designată pom­­pieriloră ce se afla suptă arme, pos­turile ce trebuia să ocupe pentru ca să se evite ori­ce altă conflictă. D’aci d. Davila, însoțită de d. Maioră Gherghel și d. Maioră Gramont, a mers­ la con­­sulului prusiană unde se afla adunați toți cei­l­alți representanți ai­­ celorfi alte puteri. Ajungăndă la cinci­zeci de pași de locuința consulului, escadronulă care­ să însoția s’a oprită și d. Davila s’a presîntată singură pentru a anunța din partea Locoteninței Domnesci și a d-lui Prefectu, represintanțiloră pute­­riloră, că liniștea domnesce în totă o­­rașiului înaltei locoteninți domnesci. Apelulfi făcută de Guvernă cătră Na­țiune spre a vota alegerea de Domnfi ală României pre Principele Carol Ii I, s’a priimită de cetățianii Ploiesciani și paternă afirma de întregă județială Pra­hova, cu să vină mulțiumire. Acesta act fi fiind fi uă consecvențiă a voinției țerei espresă înaintea Euro­pei prin Adunările ad-hoc și prin a­­legerea din n/„ Februarie priimită cu entusiasmii de Națiune. Guvernul­ va bine merita de la Patriă pentru silinția ce­a pusă în buna alegere a înaltei persone chiamatâ la cărma Statului Ro­mână, medijlocă prin care se parali­­seze mișcarea unora reacțiuni streine și culpabile, care se încercaă a pro­paga separatismulă preste Milcova. — fapte contra cărora Națiunea protestă și le blasfem­ă! — Trăiască dera România una și nedespărțită ! Trăiască Domnului ei Ca­­rol I I. — Trăiască membri înaltei Locote­­nenți Domnesci ! — Trăiască Ministerială! — Trăiască Comisarii Guvernului, cari aă lucrată atât­ de bine în stră­­inătate pentru realisarea dorințielor­ Romăniei­ Unite și susțiunerea dreptu­­rilor­ ei I Cetățenii din Ploesct. (Trimită sub-scrieri in No. de 240.) Ploescu 6—18 Aprilie. 1866. Domun­ul Primarului brbei Iași. Vĕ rugămfi comunicați concetățeni­­lor a d-vostra mulțumirea și recunos­­cința cetățenilor. Ploeșteni pentru a­­titudinea demnă și patriotică ce aă ți­nută în facia mișcării streine de la 3/1& Aprilie. Trăiască Romănia­ Unită! Trăiască viitorulă Domnulă Carol I! Trăiască Armata Română ! Trăiască Prefectură Ștefan Golescu ! Trăiască Cuvernulă naționalei Primarulu Urbei, 1 Marinescu, Ar­­himandritulă Genadie Poenarulă, C. T. Gregorescu, D. G. Teisonul, St. Șoi­­mescu, D. Costescu, G. Ionescu, Pan­­tazi, V. Mehedințănu, N. Apostolescu Mutache Nicolau. ROMANULU­I APRILIÜ. Pucin fi în urmă o proclamațiune către orâșiămi și alta către armată, s’ai­ ci­tită în mi­iloculă aclamațiunii generali. Cei răniți a fi fostă transportați cu cea mai mare îngrijire, s’a formată uă ambulanță chiară la Palatu unde s’afi transportată unu din răniții civili și cei-l-alțî la spitalului centrale unde d. doctoră Rusu, atătu de cunoscută și d. doctoră Ciurea, aă petrecută totă noptea pentru a le da tóte ajutorele solinței. D. Davila însărcinată de Lo­cotenenția Domnăscă, a visitat și de mai multe ori pe toți cei răniți. Ordinea domnesce acumă pretutindine și toți n’aă de­câtă să laude linișcea cu care autoritatea a sciutu să nimi­­cască pre resvrătitori. In casa Rosnovanului s’a găsită bu­cate gata pentru unu banchetă de trei sute persone. Sara d. Prefectă, a adresată circu­lare la toți consulii dândă detaliuri des­pre acesta serios și evenimentă. Proclamațiunile separatiștilor­ erau imprimate; ei alcătuise și uă Găimăcămie. Priimiți, etc. Vultur escu, nu erau aleși de țară, ci făcuți cu po­runca ispravniciloru și zapciiloru­sei,­­ dupe cumă se scrieaă pentru acesta Miniștrii d-lui Cuza. — Aceloră ómeni numiți deputați de­și póte nu le plă­cea unora faptele guvernului căzută,­­ dar fiindu că nu se scrau aleși într’a- i deveră dupe voia țetei, el nu avea în­ B­­rásnéia să lovescá pentru acele fapte ( rele pre acei care-i făcuse pre dîn- i și­ a fi deputați. j Acumă dar, căndă guvernulă revo- t luției nóstre de­la 11 Februarie, gu­­­­vernulă naționale de astăzi ne chiamă ( se alegemă deputați pentru altă adu­­­­nare obștască; trebuia ore se nu ară­­t tăură celă mai mare interesă , și cea mai mare băgare de sumă la alegerea­­ deputațiloru ? Noi credemă că astăzi căndu avemu libertate se cugetămă și se vorbimă de sorta țerei nóstre, tre­­bue neapărată ca cea mai mare îngri­jire a nóstra a romanilor, pentru Z*“ lele acestea se fiă aceia a alegerii de­­­­putațilorfi viitori; căci acești m­oi de­putați să se așeze temelia, dupe care se va întocmi puterea, legile și drep­tatea în țara nóstru. Temelia acea va fi constituția pe care va avea se jure credință și pază noului Domn și streină, ce ieraŭ lu voté da astăzi și care nu va întărâi a se se arate între noi. Așa déjá ca se ajungemă la acesta bine pentru țara nóstra trebue se ne găndimu cu tărie la ce avemă de fă­cută și ce nu ne camă lenii și oste­nelii, ci din potrivă să ajutame căte-va zile pre ómenii ce voră se lucreze pen­­tru fericirea tuturoru. Când scețî, că de la 9 ale acestei luni Aprile au se se alăgă prin tote comu­nele sau satele, aceia carii să se vo­­teze pe deputații adunării obștesc!, de care ve vorbirămii pănă aci. Pentru acestă sfirșită orășenii Ploies­­ceni urmăndă după pilda celorf1 din Bu­­curescî­nă înființată unei comitetă care are de datori să se pregătască pre cei care după lege se alegă pre delegați și să-i recomande loru pe acei ómeni, cari sunt si vrednici de a li se da în­crederea de ai alege deputați. Noi membri comitetului implinindune acesta săntă datorie către țara nóstrá, amu chibzuitu a însărcina pe distra cu misiunea de a merge prin comunele ju­dețului, ca se faceți pre alegători se cunoscu mai bine dreptului și respun­­derea ce au înaintea lui Dumnezeu și a ómenilor și pentru gândirea cea bătră­­născă cu care trebue se merg și la ale­gerea delegațiloră. Așa déré, d-le, facendu a se aduna pe lângă d-stră câtă mai mulți locui­tori din comuna unde veți merge, veți spune că din Ziua de 9 până la 12 ale acestei luni Aprile să se alegă la 50 de contribuabili căte vn fi delegată sau alege soru directă, care are se mârgă in Zilelle de 17 și 19 ale acestei luni, se alegă în orașele unde afi se se facă alegeri pentru acei deputați, care au se lucrede cu adăvărată iubire pentru acesta pănă acumă nefericita țară. Le veți arăta dară că datoria loru este a alege pre acei ómeni cinstiți, care le vom­ fi dată și le voru da dovezi tari că nu voră vota la alegerea deputați­­lor, nici din frică, nici pentru hărții, nici pentru interesă , ci numai pentru iubirea de țară și care se voru arăta , neperatfi la comitetele înființate prin o­­rașele unde vor fi si se voteze ca se se înțelegă cu toți despre acei omeni vred­nici de a fi deputați și pre care-i vor fi desbate în adunarea pregătitorre. Le veți spune că aă a se feri de povețele altor fi omeni cari se vor­ a­­răta înaintea loru cu asemenea propa­gande, privindu-i ca străini de cunos­­i­­ința comitetului electorale, pe câtă­­ vreme nu se vor­ înfățișa cu o hîrtie 3 , ca acesta din partea comitetului. Pe câtă veți putea, veți lua însem­nare de acei ómeni, cari vi se vor­ însemna de locuitori că au să-i alegă de delegați. & Primiți d-le încredințarea deosebitei i nostre stime și considerațiune. Preotu N. Iochimescu, F. T. Gregorescu, M. L Georgescu, I. Romanescu, D. Costin, T. loan, N. Homorăcianu, M. Cereșianu, D. F. Naciovici, G. G. Radovici MINISTERIULU DE INTERNE. Ordine circulare adresate prin telegrame tutulor­ Prefecților­­ de districte. Domnule Prefectu, Faceți cunoscută în tóte comunele rurale că pământulă ce s’a­rată foști­­lor­ clăcași este proprietate a loră, de nimeni nu se potă atinge, și că acei cari ar căuta a respandi bariela asu­pra drepturilorfi dobîndite de locuitori pe pământurile ce li s’aă dată, suntă nisce zavistioșî, vrășmași ai țerei și al sătenilor ei. Faceți-le cunoscută că de acumă dreptatea va domni între dîn­­șii, jafurile se voră curma și se va pune capăt dăjdiilor și celora numeróse. Priimiți, domnule Prefectă, încredin­țarea osebitei mele considerații. Ministru: Dimitrie Ghica. No. 8401, Aprilie 5. Domnule Prefect, Mai mulți cetățieni reclamă în con­tra acțiunii comitetelor­ electorale de prin județe, și nu contra comitetului e­­lectorale centrală din Bucuresci, Z*“ condu­că în edrcă a esersa influințe a­­supra alegătorilor”. Guvernul­ face cu­noscută că, pe cită timpă cetățenii, individuală saö in comitete electorale, nu vor i­eși din marginele prescrise de legi, Guvernul­ nu se crede în drept a lua nici o măsură directă sau indi­rectă în contra aceloră acțiuni, lăsândă alegătorilor, a-și da votului în tote li­bertatea și consciința. Guvernul­ a­rată ordinele cele mai positive tutu­­roru autorităților și administrative, ca să nu ia altă parte în alegeri de­câtă a­­cea de a se pâzi prescrierile legii și instrucțiunilor­ date pentru esecuta­­rea Iorfi. Ministru de Interne, Dimitrie Chica. No. 3410, Aprilie 5. Adresa Domnului directorii generalii a­lț archive­­lorii Statului, No. 142, din 4 Aprilie 1866 că­tre D. Ministru al­ Instrucțiunei Publice și alu Culteloru. In anulă trecută’mi ați acordată voiă de a merge la Iași, spre a regula ar­­h­ivele de acolo, fiind și trimisă a în­soți pe D. Baudry Boissiere, în cer­cetările sale arh­elogice în România de peste altă, și pentru că D. secre­tară ală archivelor­ se afla trimisă în misiune la Costantinopole, sarcina fu amânată. Acumă cându D. secretară al archivelor­ s’a întorsu din misiunea sa putând fi dispune de timpă, ve roga se bine­voiți a’mi permite se așeză de voia acordată, spre a regula arhivele de acolo, conformă celorfi d’aci, a cerceta documentele istorice aflatore și a aduce aci pe cele mai importante. Directoră generală, Bolliac. Adresa Ministerului Instrucțiunei Publice și ale Cultelor­, către direcțiunea generală a Archivelor­ Statului sub No. 2097. Amă­­nare­a respune la adresa d­r. No. 142, că a regula arhivele din Uși este una din cele mai bune idei și o datoriă. A se lua însă documentele is­torice, după opiniunea mea, ară fi uă nedreptate, căci centralizarea chiară in acesta privință o credfi vă tamătfire. Se potú însă a se trage copii după ori­ce acte însemnate ca să se depună la ar­hiva din Bucuresci, precumă se pare treptată trage copii după cele de aici și depune la arhiva din Iași. Cu acestă mijlocii, domnule director, vomă respecta averea fie­câreia loca­lități și vomă înlesni toră o dată și studiele sefi lucrările istorice, făcîndu asta­fel și ca în fie­care centru mare se se pótu găsi totă ce posedămă în acte istorice. In asemenea condițiuni voi­ fi no­rocită , a aproba propunerile ce­ mî veți face, și a va înlesni lucrarea, în totă ce va depinde de mine, vei bine voi însă, domnule directoră, a amâna pentru luna viitóre mergerea d-vóstră la Iași, pînă ce spiritele aprinse acumă se voră potoli și voră putea atunci aprecia cu interesă acésta frumósa lu­crare în adeveratulu scopu cu care se va face. Ministru, C. A. Rosetti, Altalia, Ziarist din Torino, în numerul seu de la 10 Martiri, vorbesce în ân­­oiulü articlu asupra cestiriii romăne. „Cu un adevărată satisfacere, Z‘ce­­ama vezutu astăzi cíte­va Z>are mo­­derate renunțănd și la asociarea cu ne­dreptele proiecte ale altor fi foie de culorea loru, cari propune a fi ven­­zarea României în schimbului Veneției, și declarăndfi că este că datoriă pen­tru puterile ce se adună la Paris d’a sancționa Unirea celor două Principate și d’a le declara independinți de Tur­cia. ț­i serăr a fi ziarele moderate, căci deja cele liberali, precum și PUinta I­­taliana, II Dovere și P Italia del Popolo, s’au fertt și totfi demna d’a predica ne­drepte schimburi și venzări de po­­pare și de națiuni, ce atăl fi surîdfi folclorfi dinastice. „Noi, de­și nu avem fi vre­­ă cre­dință în talentul ei diplomatică și poli­tică ale onorabilelui Lamarmora, cre­­dem fi că consiliarii sei îi vor fi areta necesitatea d’a lucra pentru menținerea unirii Principatelorfi și prin urmare d’a da ordini în consecință ambasadorelui Italiană din Paris. Dar și spre a înve­dera cititorilor si noștri căt fi ne intere­sezi esistinția unui Statfi romănfi au­tonomii și compacții ne vom fi cerca a da ore­cari explicațiuni: „Românii se tragfi din legionarii și din colonii ce Traianfi conduse în Da­cia, în primii ani ai seclului ar fi douile ale erei moderne, după ce s termină, alungă seu risipi pe vechii locuitori. „Pentru Turinesi­e un fi titlu de glo­­riă amintirea că unulti din cei mai mari căpitani supt fi Traian si, în acesta ce­lebre spedițiune, fu­turinesul si Attilio Gneo Agricola, care avea aici multe monumente, din cari nesce petre o­­norarie, din nefericire jum­etate sparte, s’au pus si supt si arcurile universității nóstre. Genovesi trebue la răndulfi­loru, a se mindri la aducerea aminte că cetatea Giurgiu din Romănia a fostu fundații de celebra lorfi bancă de San Giorgio. „Urmașii acelor fi legionari și coloni se recunosc fi de sănge italiană, afi uă limbă care semănă mult si cu italiana, a fi deprinderi și obiceiuri identice for­te cu ale nóstre. Și vomfi vede că nu­mele de italianfi este pentru individul și ce merge în acele tere­nufi bilet și de intrare în cele mai bune societăți, a­­tăt și de mare este simpatia ce descop­­tă acolo calitatea de italianfi. „Românii aplauseră și se bucurară de constituirea unui regat și italian și pentru ei Roma este, ca și pentru noi, metropolea istorică, focariului naționa­lității lorfi, și d’acea­a de la uă Italiă mare și tare ei sperii asistință, ami­­cia și ajutori­i. ..Dacă Italiană ved fi patria lor fi încă în parte supusă Franciei, Austriei și lui Papa. Românii nu sunt și în stare mai bună, căci unii mare numerii sunt supuși Austriei și alții Russiei, lăsănd și la­să parte oservarea că în Macedo­nia, Tesalia, Tracia și Epir si 700 și mai bine de mii de români stau in tristă con­­dițiune de raia, adică supuși ai Sul­tanului.“ După ce arată numerulfi Romăni­­lor fi din­ diferite părți, și puterea ce ar fi are ei, autoriul îi adauge: „Intinzîndu-le măna noi vom fi pute­a procura, de nu mai mult fi­ uă au­­tonomiă regionale romănilor fi din Tur­cia. Dacă în Dalmația 4­0 de mii de italiani trăiesc fi­ră vieță italiană într’uă țeră slavă, vor fi putea, în Macedonia, Tracia, Tesalia, Epirulfi și regatulfi gre­­cescfi, și Romănii se trăiescă la răn­dulfi lorfi, uă vieță romănescă și a participa astfi­felfi la desvoltarea și la civilisarea naționalității lor și ca în Prin­cipate, și a do­uă putere mai mare fiilor si Romei pe Mediterana ca și pe marea negră. „Italia nu are colonie, pe cănd și alte State mai mice ale Europei afi; astfi­fel fi Olanda, Belgia, Suedia, Da­nemarca și Portugalia, ca remediu la COMITETULU ELECTORALE ALE DISTRIC­TULUI PRAHOVA. Ploiescu 5 Aprile 1866. Domnule I Cund scerî că Domnulă Cuza căzendă cu guvernul ă seă, urma se caZă și n­­adunarea care primia se se sevîrșiască sub numele unor legi, tóte relele de care suferi țara în acești din urmă ani, a­­ducêndu însăși sărăcia nu numai la u­­șile nóstre ale locuitoriloră țerei arătă de bogată altă dată, ci chiar până și în casa visteriei. Cunosceți, că în acea adunare se a­­flă ameni sub nume de deputați, care

Next