Romanulu, octombrie 1866 (Anul 10)
1866-10-14
AbliV AW QELELE voiEsc:: și ve! pute Cap. Dist. Pe anu — — lei 128 — 152. Pe șase luni — „ fi 4 — 76. Pe trei luni — ,, 32 — 38. Pe uă lună — 11 — — Unu esemplaru 24 par. Pentru Pariau pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria „ fior. 10-v.a. VINERI, VOCTOBRE 1866. LUMIN 122 JLTE șî ttsí vr -----»frg fr----- ^ ___ Abonamentul în Bucuresci, Pasagiulu Română No. 1. — In districte la corespondinții siariului și prin poștă. La Paris, la D. Darras-Hallegrain, rue de l’ancienne Comedie,Nr. 5. A se adresa pentru administrațiune la D. E. Carada ANUNOIREI LE linia de 30 litere — 1 — leu. Inserțiuni și reclame, sin. 5 — Din causa serbătorii de astă iji, tipografia fiindă închisă,siariulă nu va eșimăne. ADMINISTRATIUNEA ROMANULUI. Domnii abonați alu raruru abonamentu «Miira la IO Octobre di la 1 Aoembre nuntii rugați,le voma mal ]ni*m>l foia nostra, nej Wiie-iolasca airenoiii alinnamentele mai «le tind»ui*iu apre a nu intîmiiina intrerupere. Totu «i’nâ ilatâ riiscamu pe D-nii ahonali «lin itueureaci, rari nu vor primi Ibin ptim la 11 ore, relu mai tar«liu, «ii ni inta h«‘u caroru nu li ne va «la foile refinlatu In tote «lilele Me Iiine-voia Mea a inrunoMriinta adnii■1 intra li unea. D-nii alionati «linii«vinrta Muntui »«ennenen minti n wiire noui abiona* nntuitele, ni totu «l’ua «lata a ne viemno Mei intailara este nerigularitate In primiria Mieloru, ea se intemu reclama la «lirectiunea posteloru. Din eróre de tipariu 1. Vasilie Popp nu este supscrisu în apelurui comitatului electorale din Capitală. D. Dimitrie Brătianu nu este supscrisu fiindu că lipsesce. SER VITIU TELEGRAFICU A 1.1 SI ÎMI AVII,II. Constantinopole 24 sera. Principele României a sosită aici. S’a coborítu la palatulă imperiate de la Apele dulci ș’a fostă 1NDATA priimită de Sultanulă care i-a dată eu însăși mana sa actulă de recunoscere. Din Candia scirile suntu nemulțămitorie pentru Turcia, d’acea a Sultanulă voiesce a da comandamentulă lui Omer Pașia. Constantinopole, 24 Octobre. Toți agiații diplomatici francesi din Oriinte au primită instrucțiuni d’a preveni cu energiă tendințele revoluționarie. Petersburg, 24 Octobre. piariulu de Petersburg (zice că rechimarea generaliului Kaufmann nu implică nici uă schimbare în politică, la rovințiele ocidentale (Polonia, Lituania, etc) trebue se redeviă esențialmente rusesc și, in Polonia, trebue a scăpa societatea de înfluinția anarhică revoluționari. Viena, 25 Octobre. Gazeta oficiale publică convocarea Dietei Croației pnetru 19 Noembre. Trieste. 16 Octobre sera. Gazetta de Trieste anunță că nu s-a produsă nici uă schimbare în starea sănătății Imperătesei Mexicului. Cu tote acestea M. Scaié őre care nutrimentă și dorine. London, 17 Octobre. Era seră a fostă la Glaseow un mare demonstrațiune în favorea reformei electorale. Procesiuni de urrieri, la cari asistau deputațiunî trimise de orașiele vecine, se întindeau pe uă lungime de mai multü de patru mile (stînjinT). Că adresă a fostă presintată d-lui Bright. DD. Graham, Bright, G. Potter și alți deputați au pronunțată discursuri. DEPEȘE PRIVATA. Constantinopole, Therapia, 25 Octobre. Sosită, Marți la 11 ore demineța, Măria Soa a fost primită pe la 2 ore de Sultanulă care i-a dată locu de ședere alături cu dînsulă. Apoi Sultanulă a cerută se i se presinte fiecare persona din suita Măriei Sale Domnitoriului. Primire strălucitoriâ pretutindine. Dumitru Brătianu. ADMINISX MIWNEA, PASAGEILb ROMANII No. 1. Redacțiunea, Strada Academiei No. 20. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respins cloru EUGENIU CANADA. Bucuresci Brumărelu. Mii ’nainte d’a lua noi cuvénturu în privința celora emise de d. N. Cretzulescu In contra Revoluțiunii de la 11 Fevruarie, și’n favorea lovirii de Statu de la 2 Masă, arau crezutu că este bine se lăsâmă altora ănteietatea d’a esprime opiniunea lorü. D. Nicolae Ionescu, Redactarele Tribunei Române, a luatu cuvéntulu. Incepemu și noi astăzi reproducerea, după lisula Jiariu, a întimpinării ce face Broșturei d-lui N. Cretzulescu, sicari Hindu că publicul ă va citi cu interesu respunsulu ce dă Tribuna Româna din Iași, primului Ministru alu fostului domnă A. Cuza. In luna trecută s’a publicată în acestă fóiádă protestare din Mehedinți, în privința unei esecuturi ce se spunea că s’ar fi făcutu acolo în unele sate și’n care se spunea fapte de mare gravitate. Unu bărbată onorabile, străină acelui judegiu, daru care s’a visitatu în mare parte și din satu în satu, ne spune că s’ar fi făcutu acolo asemeni abuzurî multe, mari și forte seriose. Bugaviu daru pe d. Ministru din întru a ordina facerea unei cercetări seriose în acelu judegiu, ș’a da îndată justiției pe cei culpabili. Tăcerea guvernului, căndă i se denunță asemeni acte este totüdeuna vetematorie; în acelü judegiu, dacă cele ce se spună voru fi, chiaru în parte, adeverare, tăcerea guvernului póte aduce rele mari în acelu judegiu, și, prin exemplu ce s’ar dacă abuzurile cele mai seriose semănă ș’acumu nepedepsite, vetemarea s’ar face generale. Ne face că datoria a denunția cea a ce aflămO, ne vomă împlini datoria, reclamaăndu din căndă în căndă, și rostulű remăne, în bine ca și în reă în respunderea guvernului. Avemă acumă se facemă d-lui Preferită alu Poliției uă denunțiare, mică în aparință, dară care conține într’onsa uă p'arte seriosă. Este un ordinanțiă, alți carii a articlulice: „Poliția, ca se potă autoriza deschiderea unoră asemeni stabilimente (cărciume ș. c. I.) va cere mai ănterîs de la întreprindetoriă pe lénga dovada Stărostiei corporațiuniî sele, și osebită dovadă din partea veciniloră, s. c. 1.“ Este lesne de înțelesă înțelepciunea acestui arbolu. Dovada stărostiei dă uă chezeșia poliției și societății că celă care a deschisă cârciumă nu va fi vă gasdă de hoți; stărostia, corporațiunea, această—feliivă respundere morale, și prin urmare forte bună pentru societate, pentru Poliția. Aflăm, și nu numai aflămă dară scimă, avemă acte autentice în măria nostru că Poliția, luptă subscrierea d-lui Vardalah, după încredințarea d-lui Comisară de galbenă, a dată mai multe breveturi pentru deschidere de cârciumă fără a cere încredințarea stărostiei conformă artiolului 4 mai susă citată. Ceva și mai multă. Brevetulă în partea tipărită (ide), după „încredințarea stărostiei corporației.“ In brevetele ce se dau acuma în comisiunea de galbenă, aceste cuvinte tipărite și conforme ordinanței d-lui Ministru din întru, suntă steme. A se șterge ună asemene articlu de cătră aginți ai poliției ne pare că se face uă ilegalitate și mnă rea. Denunțiă fifiă dată faptulu d-lui Prefectă al Poliției, de la care, suntemă și cumi, vomă dobândi totodeuna respectulă legii și respectulă drepturiloră stărostieloră ce suntă în favorea comerciului și a societății. Corespondinția nostră telegrafică de agii ne face cunoscută ună faptă însemnată. Guvernul Austriei convocă Dieta Croației dară nu ăucă și p’a Transilvaniei. Deci, Croația este deja prin acesta recunoscută ca deslipită de Ungaria a căriia dietă se va convoca, precum o scimă, căndă guvernulă austriacă se va asigura că Ungaria s’a însănetoșită. Transilvania însă pîn’acumă se pare destinată de guvernulă Austriei a remâne totă fără dreptă de dietă, totă fără esistență propriă, totă în sfârșită ceaa ce erau sclavii, adică fără ființă, fără sufletă, ca uă simplu obiectu ala proprietariului ce l’a cumperată, l’a robită, séu l’a dobênditu ca hară, ca zestre, séu ceva camă așia. Constatămă acestă faptă cu întreită părere de reă, suferimă pentru rușinea, pentru lovirea, pentru uciderea ce se ’ncercă a da Transilvaniei, dară ne pare reă și pentru Unguri și pentru guvernulu austriacă, căci acestă mare nedreptate va aduce de sigura, mai curându sau mai tânjiu, precumü aducű tóte nedreptățile, una mare rea și Ungariei și guvernului austriacă. Exemplu, Venezzia, Polonia, Grecia; esemplu staturile Sudului cari aă voită se mărită sclavia. Căndă ore guvernele vor înțelege la timpă, eră nu pre târâtă, că numai prin dreptate vom fi lari, chiară căndă prin ea ar ramâne mai mici! DEPEȘIA TELEGRAFICA. lusciuk ,2/24 Octobre. înălțimea Sea Principele a sosită la Varna aseră la 8 ore în deplină sănătate, totă în acela timpă sosia și bastimentulă destinată I. S. Măria Sea s’a îmbarcată îndată și la 12 ore din noptea plecată. înălțimea Sea va ajunge astășii la Constantinopole. Domnule Redactare, l’espunsură ce dă Reî sadea Dimitrie Ghica, asupra celoră lise de mine în hariulă Romănuță din 6 Octobre, îlă adresezâ d-vestru, și lasă pe publică se judece între mine și d-sea. Îmi pare forte bine; publiculă judecase de multă despre cele ce cunoscea în faptă. Ceea ce nu cunoșcea este depeșia d-lui George Știrbei, și adunarea urmată după acesta la d-na Gr. Șuțu; așia dată facându cunoscută și acesta publicului, acumă se judice. Priimiți, ș. c. I. C. G. Cantacuzino. BROSZURI ANTI-FEVRUARISTE. in Fevr. 1866, de N. Kretzulescu. D. Nicolae Cretzulescu, fostă ministru-președinte în cele din urmă cabinetű ală fostului Domnu, vine astăzi prim uă cărticică, concepută cu simțiu rece, a face apologia guvernului căzută la 11 Fevruarie, și prin urmare a acusa faptele și lucrările barbaților, cari aă urnită și ordinată însemnătorea resturnare. Interesatulű apologistű alü regimelui căzută merită a fi ascultată cu ingăduinția, și judecată fără patimă de opiniunea publică, la care face acumă recursă; și despre partea nostră, nu pregetamă, încătă atârnă de la noi, de a pune, dupe cuviințiă, causa în stare de faintea județlui supremă ală opiniunei. D. N. Cretzulescu nu este omulă vre-unei facțiuni; simplu omă de curie, invalidulă primă-ministru nu tinde nici pretinde la restaurarea regimenui trecută; tată ce vrea în aparință este de a se justifica pe sine, și a rechiâma opiniunea sa uă mai justă apreciare a faptelor. Pentru acesta face astă-ș i apelă la decisiunea liberă, și sub scutură libertății opiniunilor, spune și espune opiniunea sa despre lucruri și despre omeni, în voia cea bună. însuși face asta-feră, și chiară se nu vrei, ună omgiu meritată regimeim actuale. Fericire țhle pentru toți, unde este iertată celoră învinși ca se arate, decâ s’ar pute, că n’am fostă asia de réí pe cătă îi judecă învingătorii lorü! Lauda timpului de fagiă, în care însuși factorii tyraniei trecute potă, în totă libertatea, se facă apologia actelor și faptelor sale condamnate. Insă autorul pamfletului întitulată: „1823 Februariu 1866,a merge mai departe de cătă a se spusa, elă se face acusatoriă, la rândul ă seă. „Este „(țlice pag. 2) de cea mai absolută necesitate, sub tóte privințele, a căuta se ne surainămă, și se ne dămă semn, „despre căte-va fapte petrecute atâta „la 11 Fevruană, câtă și de aci’ncea.“ nérá, pîn’ a nu intra cu analiza nostră în merintaile acusăriloră dlui N. Crețulescu, se înșirămă aici nainte cuvântarea sa, din care se vede apriată care este principalulă capă de acusațiune aruncată asupra făptuitoriloră resturnăriei dela 11 Februarie. „Sunturice șapte lunî de căndu căți-va din fostii miniștri aî lui Vodă-Cuza, în tovărășie cu vre-o trei patru comandirî aî garnisonei din Bucuresci, asigurându-se de garda Palatului domnescu, trimiseră se calce înoaptea de 10 spre 11 Februarie, apartamentulu unde dormia domnulu s forțară ușile, ’la siliră se subscrie uă abdicațiune [în termenii ce le conveni, ’lu rădicară din paiață, și să ascunseră la uă casă privată. Ei puseră îndată mâna pe telebiurourile ministerielor și ală poliției, se numiră între denșii, unii locotenenți ai domniei, alții miniștri,—cu doar mai multă de cătă sub domniă, și acesta într’ună spirită de economia negreșită,— și adunăndă despre diuă la palatu mulțimea eșită pe ulițe de curiositate, calificată adusă de revoluțiune naționale și începură a guverna țera. ,,Se presentară în acea zi înaintea Adunării, întrunită cu uă numără de senatori convocați în același locale, în contra legiloră; se impuseră puterii legiuitóre, și ea semnă de abnegațiune, și de patriotismă din parte-le, propuseră de domnă pe Contele de Flandra, care într’uă clipă de ochiă fu și proclamată: „Defăimândă pe tote tonurile și prin tóte mijlacele, prin circularie diplomatice, ruesagiurî ș. c. 1. pe ómenii ce fuseseră pină atuncî la putere, destituiră în drepta și în stânga funcționarii administrativi și judiciari și’I înlocuiră cu partisan d’ai lorü. „Acesta este sumariulă lidarc ală celoră petrecute la 11 Februarie. „Acumă căndă uă intervală destulă de lungă a trecută peste acestă evenimentă, căndă țera a fostă pusă într’uă ordine de lucruri cu totulii nouă, și căndă este de crezută că pasiunile autorilor, în urma unui succesă complectă, se se fi potolită, este de cea mai absolută necesitate, sub tóte privințele, a căuta se ne luminămă și se ne dămă semn despre căteva fapte din cele petrecute arătă la 11 Februarie cătă și de aici încoa. „Este în natura lucruriloră ca ómenii, în îndeletnicirile lor speciali, se nu potă judeca și aprecia faptele ce se petrecă (zilnică de cătă dupe cumă li se espună; și fiindă că, în urma lui Î1 Februariu, iată ce s’aă scrisă în privința actelor) guvernului trecută, din partea celoră cu puterea în mănă, ni se pare dictată de patimă și de intențiune de a defăima, este bine, este dreptă, și pentru istoria și pentru acei cari potă deveni victime unoră defăimări atătă de îndrăzneție, a desveli adeverulă și a lumina pe cei cari se voră fi putută amăgi. „Circularia ministrului Trebilor din Afară, de la 20 Februarie, către agenții puterilor garanți, și mesagiulă prin care s’aă deschisă Ia 28 Aprile Adunarea,lisa Constituantă, suntă duue acte prin care autorii lui 11 Februariü e spunii, sub colorile cele mai spăimîntătore, situațiunea țerii înainte de 11 Februarie, o seau de protesta spre a-tji justifica călcarea de la paiață, și fără celu mai mică scrupulă, aruncă novoiă asupra omenilorü guvernului trecută. Aceste două acte le vomă examina, și vomă vedea decâ cele espuse printr’casele suntă adevărate.“ Se băgămă semn de aprope la cuvintele aceste: că autorii resturnărei de la 11 Fevruarie iéu situațiunea țierei înainte de acesta dată numai ca pretextă spre ași justifica călcarea de la paiață.... Vrea se fică d-lui N. Cretzulescu nu i se pare situațiunea țirei înainte de 11 fevruariu așia de stristă precumu aă vă^iut’o căbcătărie palatului! Domnialui explică însăși desordinea lîncerară și inglobarea Visteriei în datorii prin cause care mai i se pară bine cuvântate. Totuși adaoge (pag. 31) următorele însemnătore cuvinte : „Dacă acumă, pe lângă aceste cause evidenți ca enumerații, vorü mal fi și alte oculte, dilapidări și sustrageri de sume, sub diferite pretexte, cari se voră fi făcută în timpulă de șapte anii de domnie a lui Vodă Cuza, și care voră fi contribuită asemene la crescerea nevoilor financiare în care ne aflămă, eu mulți nu voiu lua asupra mi se afirmă nici că au esistată asemene dilapidări, nici că nu au esistată. E de datoria omeniloru de la 1B februariu, care au și astâ-li puterea în mănă, și cari afirma esistenția unor asemenea dilapidări, și prin urmare trebue se le cunoscă care suntă, și cine suntă autorii lorüelică, de datoria lora, ca se da totă pe facie. Acesta ară fi cu atătă mai multă datorită, căci cine nu scio ca aici c rana care ne râde pe noi de timpi imemoriali, și că, deși ea a servită totudeuna de protestă în difierite epoce la resturnarea guverneloru și Domnilor, cu toti acestea partitele care combătâămă regimu, devenindă apărătorele cele mai călduróse a dreptății și moralității, și întrebuințăndă toto raillócele pentru resturnarea acelui regime, îndată ce ajungeau la scopulu loru și resturnau acelă regimă, uitau tóte principiele în numele cărora se luptaseră până în ajunulu venirea loru la putere și începea a păși cu mai multă turbare pe aceașî cale pe care o condamnaseră cu puțină liniă mai nainte ? „Acésta este trista esperiinția a trecutului. Și ca se ne mărgimă numai în cei vre-u 130 de anii din urmă ai istoriei nóstre, nu vedemu altă decâtă acesta nenorocire reproducendu-se precumü într’ună modă peridîcă Asia este, în adevără , rana care ne râde de timpuri imemoriali, bóla necăutată de care pătimesce demultă lume nostru politică este că învingătorii și puternicii belei uita principiele în numele cărora aă învinsă și s’aă înălțiată la putere! Dérá are numai singură d. N. Cretzulescu se nu fi fostă atinsă de acesta bolă? Oro domnialui însușî n’aăjutată tote principiele în numele cărora aă luptată pănă în ajunulă venirei sale la putere? doctore vindecă-te pe sine, cea ce se putélice și d-lui N. Cretzulescu, căndă însuși ajunsese a fi instrumentală servilă ală unei domniri inepte și tiranice Guvernulă răsturnată la 11 fevruarie 1866 era în faptă condamnată, și condamnată cu totă dreptură, din tilioa ce M. S. domnitorul Cuza, prin mesagialăstă la deschiderea sesiunei legislative din dechemvre 1865, declarase că este gata a se retrage la vizită privată pentru a face locă regimului dorită de adunările consultative din 1858. Primul ministru al acelui guvern trebuia se prevala de atunci efectură morală ală unei asemene declarațiuni. Faptulü călcării palatului în dimineța de 11 fevruarie, faptula materială în sine este de pre puțină însemnătate. Sistema era moralmente derîmata din fundamentă de însăși mâna ce o edificase. Furtuna n’a făcută alta decătă a o spulbera. Totuși d. N. Cretzulescu vorbeșce de lovirea de Stată și de Statutură din 2 Maiă 1864 ca de ună edificiă solidă și durabilă, fiindu-să într’énsulți și prin demsulți vede însăși adevărata unire ! “Lovirea de stază(lice d. Cretzulescu, pag. 11-12) a înlăturată partitele și a realisată reformele .... Oră care va fi fostă dhspulă, adauge, cu care s’aă condusă multe din afacerile publice după lovirea de stată, și despre care 11’am nici datoria nici vr’ună interesă a le justifica, nu remăne mai puțină adevărată ca după 2 Mai, prin unificarea legiloră a ambelor Principate, sa făcută adevărata unire a erei 1 .... Și apoi d. Cretzulescu pare a fi logică căndu, în mișcarea separatistă din Iași, de la 5 aprilie, nu vede alta de cătănă contra-lovire a călcărei palatului la 11 fevruarie. „Ceaa ce se pute lice întru acesta ((lice ) Cretzulescu, pagin 16) este ca călcarea de la paiață, dacă la începută a provocată vreună simțimentă, a fostă acela ală definireî, tradusă în faptă prin revolta, de la Iași unde s’a versată atâta sânge“ . . . iiNe oprimă puțină aici pentru a observa ca ministrulă președinte, căzută la 11 fevruarie, atribue cu nedreptură tulburătoriloră iașie oună simțiementă care nu o lă aă avută : acela adică ală restunărei pentru resturnarea Cuzei, Nu ! nu este asta ! Separatiștii cei mai înfocați aici în diua de 3 aprilie an