Romanulu, octombrie 1866 (Anul 10)

1866-10-14

AbliV AW QELELE voiEsc:: și ve! pute Cap. Dist. Pe anu — — lei 128 — 152. Pe șase luni — „ fi 4 — 76. Pe trei luni — ,, 32 — 38. Pe uă lună —­­ 11 — — Unu esemplaru 24 par. Pentru Pariau pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria „ fior. 10-v.a. VINERI, V­OCTOBRE 1866. LUMIN 122 JL­­TE șî ttsí vr -----»frg fr----- ^ ___ Abonamentul­ în Bucuresci, Pasagiulu Română No. 1. — In districte la cores­­pondinții­­ siariului și prin poștă. La Paris, la D. Darras-Hallegrain, rue de l’ancienne Comedie,Nr. 5. A se adresa pentru admi­­nistrațiune la D. E. Carada ANUNOIREI LE linia de 30 litere — 1 — leu. Inserțiuni și reclame, sin. 5 —­­ Din causa serbătorii de astă­ iji, tipografia fi­­indă înch­isă,­­siariulă nu va eși­măne. ADMINISTRATIUNEA ROMANULUI. Domnii abonați alu raruru ab­ona­­m­entu «M­iira la IO Octobre di la 1 Aoembre nuntii rugați,­­le voma mal ]ni*m­>l foia nostra, nej Wiie-iolasca a­­irenoiii alinnam­entele mai «le tind­­­»ui*iu apre a nu intîmiiina intreru­­pere. Totu «i’nâ ilatâ riiscamu pe D-nii ahonali «lin itueureaci, rari nu vor primi Ibin ptim la 11 ore, relu mai tar«liu, «ii ni in­­­ta­ h«‘u caroru nu li ne va «la foile refinlatu In tote «lilele Me Iiine-voia Mea a inrunoMriinta ad­nii­­■1 intra li unea. D-nii alionati «lin­­ii«­vinrta Muntui »«ennenen m­inti n wi­­ire noui abiona* nntuitele, ni totu «l’ua «lata a ne viem­­no Mei intailara este n­eri­gu­laritate In primiri­a M­­ieloru, ea se­­ intemu re­clama la «lirectiunea posteloru. Din eróre de tipariu 1­. Vasilie Popp nu este supscrisu în apelurui comitatu­lui electorale din Capitală. D. Dimitrie Brătianu nu este sup­scrisu fiindu că lipsesce. SER VITIU TELEGRAFICU A 1.1 SI ÎMI AVII,II. Constantinopole 24 sera. Principele României a sosită aici. S’a coborítu la palatulă imperiate de la Apele­ dulci ș’a fostă 1NDATA priimită de­ Sulta­­nulă care i-a dată eu însă­și mana sa actulă de recunoscere. Din Candia scirile suntu nemulțămitorie pentru Turcia, d’acea­ a Sultanulă voiesce a da coman­­damentulă lui Omer Pașia. Constantinopole, 24 Octobre. Toți agiații diplomatici francesi din Oriinte au primită instrucțiuni d’a preveni cu energiă ten­dințele revoluționarie. Petersburg, 24 Octobre. piariulu de Petersburg (zice că rechi­marea generaliului Kaufmann nu implică nici uă schim­bare în politică, la rovințiele ocidentale (Polonia, Lituania, etc) trebue se redeviă esențialmente ru­sesc­ și, in Polonia, trebue a scăpa societatea de înfluinția anarh­ică revoluționari. Viena, 25 Octobre. Gazeta oficiale publică convocarea Dietei Croa­ției pnetru 19 Noembre. Trieste. 16 Octobre sera. Gazetta de Trieste anunță că nu s-a produsă nici uă schimbare în starea sănătății Imperătesei Mexicului. Cu tote acestea M. Sca­ié őre care nutrimentă și dorine. London, 17 Octobre. Era seră a fostă la Glaseow un mare demon­­strațiune în favorea reformei electorale. Procesiuni de urrieri, la cari asistau deputațiunî trimise de orașiele vecine, se întindeau pe uă lungime de mai m­ultü de patru mile (stînjinT). Că adresă a fostă presintată d-lui Bright. DD. Graham, Bright, G. Potter și alți deputați au pronunțată dis­cursuri. DEPEȘE PRIVATA. Constantinopole, Therapia, 25 Octobre. Sosită, Marți la 11 ore demineța, Măria Soa a fost­ primită pe la 2 ore de Sultanulă care i-a dată locu de ședere alături cu dînsulă. Apoi Sul­tanulă a cerută se i se presinte fie­care persona din suita Măriei Sale Domnitoriului. Primire str­ă­­lucitoriâ pretutindine. Dumitru Brătianu. ADMINISX MIWNEA, PASAGEILb ROMANII No. 1. R­edacțiunea, Strada Academiei No. 20. Articlele trimise și nepublicate se vor­ arde. — Redactorii respins cloru EUGENIU CANADA. Bucuresci Brumărelu. Mii ’nainte d’a lua noi cuvénturu în privința celora emise de d. N. Cretzulescu In contra Revoluțiunii de la 11 Fevruarie, și’n favorea lovirii de Statu de la 2 Masă, arau crezutu că este bine se lăsâmă altora ănteie­­tatea d’a esprime opiniunea lorü. D. Nicolae Ionescu, Redactarele Tri­bunei Române, a luatu cuvéntulu. In­­cepemu și noi astă­­zi reproducerea, după­­ lisula­­ Jiariu, a întimpinării ce face Broșturei d-lui N. Cretzulescu, sicari Hindu că publicul ă va citi cu interesu respunsulu ce dă Tribuna Româna din Iași, primului Ministru alu fostului domnă A. Cuza. In luna trecută s’a publicată în a­­cestă fóiá­dă protestare din Mehedinți, în privința unei esecuturi ce se spu­nea că s’ar fi făcutu acolo în unele sate și’n care se spunea fapte de ma­re gravitate. Unu bărbată onorabile, străină ace­lui judegiu, daru care s’a visitatu în mare parte și din satu în satu, ne spune că s’ar fi făcutu acolo asemeni abuzurî multe, mari și forte seriose. Bugaviu daru pe d. Ministru din întru a ordina facerea unei cercetări seriose în acelu judegiu, ș’a da îndată justi­ției pe cei culpabili. Tăcerea guvernului, căndă i se de­­nunț­ă asemeni acte este totü­deuna vetematorie; în acelü judegiu, dacă ce­le ce se spună voru fi, chiaru în par­te, adeverare, tăcerea guvernului póte aduce rele mari în acelu judegiu, și, prin exemplu ce s’ar da­că abuzurile cele mai seriose semănă ș’acumu ne­pedepsite, vetemarea s’ar face gene­rale. Ne face că datoria a denunția cea­ a ce aflămO, ne vomă împlini da­toria, reclamaăndu din căndă în căndă, și rostulű remăne, în bine ca și în reă în respunderea guvernului. Avemă acumă se facemă d-lui Pre­ferită alu Poliției uă denunțiare, mică în aparință, dară care conține într’on­­sa uă p'arte seriosă. Este un ordinanțiă, alți carii a ar­­ticlu­­­­lice: „Poliția, ca se potă autoriza des­chiderea unoră asemeni stabilimente (cărciume ș. c. I.) va cere mai ănterîs de la întreprind­etoriă pe lénga dovada Stărostiei corporațiuniî sele, și osebită dovadă din partea veciniloră, s. c. 1.“ Este lesne de înțelesă înțelepciu­nea acestui arb­olu. Dovada stărostiei dă uă chezeșia poliției și societății că celă care a deschisă cârciumă nu va fi vă gasdă de hoți; stărostia, corpo­­rațiunea, ace­astă—felii­vă respundere morale, și prin urmare forte bună pen­tru societate, pentru Poliția. Aflăm­, și nu numai aflămă dară scimă, avemă acte autentice în măria nostru că Po­liția, luptă subscrierea d-lui Varda­­lah, după încredințarea d-lui Co­­misară de galbenă, a dată mai multe breveturi pentru deschidere de câr­ciumă fără a cere încredințarea stăros­tiei conformă artiolului 4 mai susă citată. Ceva și mai multă. Brevetulă în partea tipărită (ide), după „încre­dințarea stărostiei corporației.“ In bre­vetele ce se dau acuma în comisiu­­nea de galbenă, aceste cuvinte tipări­te și conforme ordinanței d-lui Mi­nistru din întru, suntă steme. A se șterge ună asemene articlu de cătră aginți ai poliției ne pare că se face uă ilegalitate și mnă rea. Denunțiă fifiă dată faptulu d-lui Prefectă al­ Poli­ției, de la care, suntemă și cumi, vomă dobândi toto­deuna respectulă legii și respectulă drepturiloră stărostieloră ce suntă în favorea comerciului și a so­cietății. Corespondinția nostră telegrafică de agii ne face cunoscută ună faptă în­semnată. Guvernul­ Austriei convocă Dieta Croației dară nu ăucă și p’a Transilvaniei. Deci, Croația este deja prin acesta recunoscută ca deslipită de Ungaria a cării­a dietă se va con­voca, precum o scimă, căndă guver­nulă austriacă se va asigura că Un­garia s’a însănetoșită. Transilvania însă pîn’acumă se pare destinată de guvernulă Austriei a re­­mâne totă fără dreptă de dietă, totă fără esistență propriă, totă în sfârșită cea­a ce erau sclavii, adică fără ființă, fără sufletă, ca u­ă simplu obiectu ala proprietariului ce l’a cumperată, l’a robită, séu l’a dobênditu ca hară, ca zestre, séu ceva camă așia. Consta­­tămă acestă faptă cu întreită părere de reă, suferimă pentru rușinea, pen­tru lovirea, pentru uciderea ce se ’n­­cercă a da Transilvaniei, dară ne pare reă și pentru Unguri și pentru gu­vernulu austriacă, căci acestă mare ne­dreptate va aduce de sigura, mai cu­­rându sau mai tânjiu, precumü aducű tóte nedreptățile, una mare rea și Un­gariei și guvernului austriacă. Exem­plu, Venezzia, Polonia, Grecia; esem­plu staturile Sudului cari aă voită se mărită sclavia. Căndă ore guvernele vor­ înțelege la tim­pă, eră nu pre târâtă, că numai prin dreptate vom­ fi lari, ch­iară căndă prin ea ar ra­mâne mai mici! DEPEȘIA TELEGRAFICA. l­usciuk ,2/24 Octobre. înălțimea Sea Principele a sosită la Varna a­­seră la 8 ore în deplină sănătate, totă în acela timpă sosia și bastimentulă destinată I. S. Măria Sea s’a îmbarcată îndată și la 12 ore din nopte­a plecată. înălțimea Sea va ajunge astă­șii la Constan­­tinopole. Domnule Redactare, l’­espunsură ce dă Reî­ sadea Dimi­trie Ghica, asupra celoră­­ lise de mine în­­ hariulă Romănuță din 6 Octobre, îlă adresezâ d-vestru, și lasă pe pu­blică se judece între mine și d-sea. Îmi pare forte bine; publiculă ju­decase de multă despre cele ce cu­­noscea în faptă. Cee­a ce nu cunoșcea este depeșia d-lui George Știrbei, și adunarea urmată după acesta la d-na Gr. Șuțu; așia dată facându cunoscută și acesta publicului, acumă se judice. Priimiți, ș. c. I. C. G. Cantacuzino. BROSZURI ANTI-FEVRUARISTE. in Fevr. 1866, de N. Kretzulescu. D. Nicolae Cretzulescu, fostă mini­­stru-președinte în cele din urmă ca­­binetű ală fostului Domnu, vine astă­­zi prim uă cărticică, concepută cu simțiu rece, a face apologia guvernului căzută la 11 Fevruarie, și prin urmare a a­­cusa faptele și lucrările barbaților, cari aă urnită și ordinată însemnătorea res­turnare. Interesatulű apologistű alü re­gimelui căzută merită a fi ascultată cu ingăduinția, și judecată fără patimă de opiniunea publică, la care face acumă recursă; și despre partea nostră, nu pregetamă, în­cătă atârnă de la noi, de a pune, dupe cuviințiă, causa în stare de faintea județ­lui supremă ală o­­piniunei. D. N. Cretzulescu nu este o­­mulă vre-unei facțiuni; simplu omă de curie, invalidulă prim­ă-ministru nu tinde nici pretinde la restaurarea re­gimenui trecută; tată ce vrea în apa­­rință este de a se justifica pe sine, și a rechiâma opiniunea sa uă mai justă apreciare a faptelor­. Pentru acesta face astă-ș i apelă la decisiunea liberă, și sub scutură libertății opiniunilor­, spune și espune opiniunea sa despre lucruri și despre omeni, în voia cea bună. însuși face asta-feră, și chiară se nu vrei, ună om­giu meritată re­gimeim actuale. Fericire țhle pentru toți, unde este iertată celoră învinși ca se arate, decâ s’ar pute, că n’am fostă asia de réí pe cătă îi judecă învingătorii lorü! Lauda timpului de fagiă, în care însuși factorii tyraniei trecute potă, în totă libertatea, se facă apologia actelor­ și faptelor­ sale con­damnate. Insă autorul­ pamfletului întitulată: „182­3 Februariu 1866,a merge mai departe de cătă a se spusa, elă se face acusatoriă, la rândul ă seă. „Este „(țlice pag. 2) de cea mai absolută ne­cesitate, sub tóte privințele, a căuta se ne surainămă, și se ne dămă semn, „despre căte-va fapte petrecute atâta „la 11 Fevruan­ă, câtă și de aci’ncea.“ nérá, pîn’ a nu intra cu analiza nostră în merintaile acusăriloră d­lui N. Crețulescu, se înșirămă aici nainte cuvântarea sa, din care se vede apriată care este principalulă capă de acusa­­țiune aruncată asupra făptuitoriloră res­­turnăriei de­la 11 Februarie. „Suntu­­rice șapte lunî de căndu căți-va din fostii miniștri aî lui Vodă-Cuza, în tovă­rășie cu vre-o trei patru comandirî aî garni­­sonei din Bucuresci, asigurându-se de garda Palatului domnescu, trimiseră se calce în­oaptea de 10 spre 11 Februarie, apartamen­­tulu unde dormia domnulu­ s forțară uși­le, ’la siliră se subscrie uă abdicațiune [în termenii ce le conveni, ’lu rădicară din paiață, și­­ să ascunseră la uă casă privată. Ei puseră în­dată mâna pe tele­biurourile ministerielor­ și ală poliției, se numiră între denșii, unii lo­cotenenți ai domniei, alții miniștri,—cu doar mai multă de cătă sub domniă, și acesta în­­tr’ună spirită de economia negreșită,— și a­­dunăndă despre diuă la palatu mulțimea e­­șită pe ulițe de curiositate, calificată ad­usă de revoluțiune naționale și începură a gu­­­vern­a țera. ,,Se presentară în acea­­ zi înaintea Adu­nării, întrunită cu u­ă numără de senatori convocați în același locale, în contra legiloră; se impuseră puterii legiuitóre, și ea semnă de abnegațiune, și de patriotismă din parte-le, propuseră de domnă pe Contele de Flandra, care într’uă clipă de ochiă fu și proclamată: „Defăimândă pe tote tonurile și prin tóte m­i­jlacele, prin circularie diplomatice, rue­­sagiurî ș. c. 1. pe ómenii ce fuseseră pină a­­tuncî la putere, destituiră în drepta și în stânga funcționarii administrativi și judiciari și’I în­­locuiră cu partisan­ d’ai lorü. „Acesta este sum­ariulă lidarc ală celoră petrecute la 11 Februarie. „Acumă căndă u­ă intervală destulă de lungă a trecută peste acestă evenimentă, căndă țera a fostă pusă într’uă ordine de lucruri cu totulii nouă, și căndă este de crezută că pasiunile autorilor­, în urma unui succesă complectă, se se fi potolită, este de cea mai absolută necesitate, sub tóte privințele, a căuta se ne luminămă și se ne dămă semn despre căte­va fapte din cele petrecute arătă la 11 Februarie cătă și de aici încoa. „Este în natura lucruriloră ca ómenii, în îndeletnicirile lor­ speciali, se nu potă judeca și aprecia faptele ce se petrecă (zilnică de cătă dupe cumă li se espună; și fiindă că, în urma lui Î1 Februariu, iată ce s’aă scrisă în privința actelor) guvernului trecută, din partea celoră cu puterea în mănă, ni se pare dictată de patimă și de intențiune de a de­făima, este bine, este dreptă, și pentru is­toria și pentru acei cari potă deveni victime unoră defăimări atătă de îndrăzneție, a des­­veli adeverulă și a lumina pe cei cari se voră fi putută amăgi. „Circularia ministrului Trebilor­ din Afară, de la 20 Februarie, către agenții puterilor­ garanți, și mesagiulă prin care s’aă deschisă Ia 28 Aprile Adunarea,­­lisa Constituantă, suntă duue acte prin care autorii lui 11 Fe­bruariü e spunii, sub colorile cele mai spăimîntă­­tore, situațiunea țerii înainte de 11 Februarie, o seau de protesta spre a-tji justifica călcarea de la paiață, și fără celu mai mică scrupulă, aruncă novoiă asupra omenilorü guvernului trecută. Aceste două acte le vomă examina, și vomă vedea decâ cele espuse printr’casele suntă adevărate.“ Se băgămă semn de aprope la cu­vintele aceste: că autorii resturnărei de la 11 Fevruarie iéu situațiunea ție­­­rei înainte de acesta dată numai ca pretextă spre ași justifica călcarea de la paiață.... Vrea se­­ fică d-lui N. Cretzulescu nu i se pare situațiunea țirei înainte de 11 fevruariu așia de stristă precumu aă vă^iut’o căbcătărie palatului! Domnialui explică însăși de­­sordinea lîncerară și inglobarea Viste­­riei în datorii prin cause care mai i se pară bine cuvântate. Totuși adaoge (pag. 31) următorele însemnătore cu­vinte : „Dacă acumă, pe lângă aceste cause evi­denți ca enumerații, vorü mal fi și alte o­­culte, dilapidări și sustrageri de sume, sub­ diferite pretexte, cari se voră fi făcută în timpulă de șapte anii de domnie a lui Vodă­ Cuza, și care voră fi contribuită asemene la crescerea nevoilor­ financiare în care ne a­­flămă, eu m­ulți nu voiu lua asupra­ mi se afirmă nici că au esistată asemene dilapidări, nici că nu au esistată. E de datoria omeniloru de la 1B februariu, care au și astâ-­li puterea în mănă, și cari afirma esistenția unor­ asemenea di­­lapidări, și prin urmare trebue se le cunoscă care suntă, și cine suntă autorii lorü­­e­­lică, de datoria lora, ca se da totă pe facie. A­­cesta ară fi cu atătă mai multă da­torită,­­ căci cine nu scio ca aici c rana care ne râde pe noi de timpi imemoriali, și că, de­și ea a servită totu­deuna de protestă în difierite epoce la resturnarea guverneloru și Domnilor­, cu toti acestea partitele care combătâă­m­ă regimu, devenindă apărătorele cele mai căl­­duróse a dreptății și moralității, și întrebuin­­țăndă toto rai­llócele pentru resturnarea ace­lui regime, îndată ce ajungeau la scopulu loru și resturnau acelă regimă, uitau tóte princi­­piele în numele cărora se luptaseră până în aju­­nulu venirea loru la putere și începea a păși cu mai multă turbare pe aceașî cale pe care o con­damnaseră cu puțină liniă mai nainte ? „Acésta este trista esperiinția a trecutului. Și ca se ne mărgimă numai în cei vre-u 130 de anii din urmă ai istoriei nóstre, nu ve­­demu altă de­câtă acesta nenorocire repro­­ducendu-se pre­cumü într’ună modă pe­rid­îcă Asia este, în adevără , rana care ne râde de timpuri imemoriali, bóla necăutată de care pătimesce demultă lume nostru politică este că învingă­torii și puternicii­­ b­elei uita princi­­piele în numele cărora aă învinsă și s’aă înălțiată la putere! Dérá are nu­mai singură d. N. Cretzulescu se nu fi fostă atinsă de acesta bolă? Oro do­mnialui însu­șî n’aă­jutată tote princi­­piele în numele cărora aă luptată pănă în ajunulă venirei sale la putere? doctore vindecă-te pe sine, cea ce se puté­­lice și d-lui N. Cretzulescu, căndă însuși ajunsese a fi instrumentală ser­vilă ală unei domniri inepte și tiranice Guvernulă răsturnată la 11 fevru­arie 1866 era în faptă condamnată, și condamnată cu totă dreptură, din tilioa ce M. S. domnitorul­ Cuza, prin mesagială­stă la deschiderea sesiunei legislative din dechemvre 1865, de­clarase că este gata a se retrage la vizită privată pentru a face locă re­­gimului dorită de adunările consulta­tive din 1858. Primul­ ministru al­ acelui guvern­ trebuia se prevala de atunci efectură morală ală unei ase­mene declarațiuni. Faptulü călcării pa­latului în dimineța de 11 fevruarie, faptula materială în sine este de pre puțină însemnătate. Sistema era mo­ralmente derîmata din fundamentă de însăși mâna ce o edificase. Furtuna n’a făcută alta decătă a o spulbera. Totuși d. N. Cretzulescu vorbeșce de lovirea de Stată și de Statutură din 2 Maiă 1864 ca de ună edificiă so­lidă și durabilă, fiindu-să într’énsulți și prin demsulți vede însăși adevărata unire ! “Lovirea de stază­­(lice d. Cretzu­lescu­, pag. 11-12) a înlătur­ată par­titele și a realisată reformele .... Oră­ care va fi fostă dhspulă, adauge, cu care s’aă condusă multe din afa­cerile publice după lovirea de stată, și despre care 11’am­ nici datoria nici vr’ună interesă a le justifica, nu re­­măne mai puțină adevărată ca după 2 Mai, prin unificarea legiloră a ambe­­lor­ Principate, sa făcută adevărata unire a­­ erei­ 1 .... Și apoi d. Cre­tzulescu pare a fi logică căndu, în miș­carea separatistă din I­ași, de la 5 a­­prilie, nu vede alta de cătă­nă con­­tra-lovire a călcărei palatului la 11 fevruarie. „Cea­a ce se pute­­ lice întru acesta ((lice ) Cretzulescu, pagin­­ 16) este ca călcarea de la paiață, dacă la în­cepută a provocată vre­ună simțimentă, a fostă acela ală definireî, tradusă în faptă prin revolta, de la Iași unde s’a versată atâta sânge“ . . . iiNe oprimă puțină aici pentru a ob­serva ca ministrulă președinte, căzută la 11 fevruarie, atribue cu nedreptură tulburătoriloră iașie o­­ună simțiementă care nu o lă aă avută : acela adică ală restunărei pentru resturnarea Cuzei, Nu ! nu este asta ! Separatiștii cei mai înfocați aici în diua de 3 aprilie an

Next