Romanulu, ianuarie 1867 (Anul 11)
1867-01-15
42 DEPEȘSE TELEGRAFICE. (Corespondința privată a Monitorulu). Parier 26 ianuarie. — Se confirmă în Paris că guvernul Francesă, după ce a sondată disposițiunile celorlalte Curți, refuză propunerea făcută de Austria, de a convoca uă Conferință asupra cestiunii Orientului. Viena. 26. — Grafulă Andrassy primește președința ministerului ungurescu, și garanteza acceptarea elaborațiunei a comisiunei de 45, daca guvernul retrage patenta în privința reorganiserei armatei. Madrid, 26.— Scimbarea parțiale a ministerului era asceptată. Narvaez rămîne, generalulu Peznela din partida reacțiunei extremă întră in ministeră. Ducele de Montpensier a primită porunca de a merge în Englitera. ROMANULU 15 IANUARIE. Luerea acei Adunări respinge acesta. Arată că chiar din discuțiunea urmată la Adunare s’a convinsă că n’a dată Constituanta acelu drepții și se baseza pe cuvintele d-lui Ion Brătianu care a z isit că va veni se ceru de la Adunare mnu bilă de indemnitate și așia Camera a votată. Guvernul actuale venitu-a se ceru acelă bilă? Nu. A treia cepțiune. Imprumutulă înșine este bună sau nu? Merită sau nu bilă de indemnitate? N’are pretențiunea a fi financiară, dară suntă lucruri cari ca dă suptă bunură grmță ală omului. Argumentându p’acestă serăină Începe prin a areta că’n cestiunea împrumutului presinte este ună capitală de 18 milione 500 de mii franci și că daca acelă capitală se va vărsa d’uă dată în tesaură este învederată că atunci dobânda va fi de 13 și ceva, însă ne fiindă așta și trebuindă se se deducă tóte cheltuielile dobânda diferă. Arată că luăndă țifrele cumă se arată Ministru și calculândă cu d. Mehedințianu dobânda cu amortismentulă vine 18 și ceva. Arată că samsarlîculă dată d-lui Cohen nu intră aci și că Camera o pate aproba sau desaproba; că trebue, pe lângă sumele cari se deducă și banii ce se perdă prin emisiune, cu că nu se scade din capitaulă nominale cu atătă dobânda e mai grea. Care este omisiunea acestui împrumută? Cu loC o mai susă de cătu renta danubiană în ziua în care s’a contractată împrumutului, ceea ce produce uă pagubă de 3 milione de franci. Combate argumentele aduse în acastă privină de d. Ministru de Finance și susține că, dumnólui n’admite aceste justificări ș’arată și pentru ce, dară chiară admitendu-le íntreba cumă, d. Ministru care scia acele argumente a oprită espresă și pe d. Bălăcianu și pe d. Winterhalder d’a contracta p’uă emisiune mai onerasc de cătă valorea tentei Danubiane? Vine apoi Is art. 18, adică la îndatorirea ce ia guvernulă ca ’n termenii de trei ani se nu mai potă contracta cu altă casă, de cătă dacă d- Oppenheim va refusa d’a face acelă Împrumută. Guvernulă dară, Nice d-lă Grădiștianu, se dă cu mânele legate d-lui Oppenheim, că cî nici ună capitalistă nu va trata cu guvernulă cândă scie că ca condiiuni egale d-lui Oppenheim ii se contractulă.mprumutulă dată fiindă atătă de ruinătoriă crede că Adunarea nu póte face decâtă a admite conclusiunile raportului. Discusiunea a urmată pînă la 9 ore luăndă încă și alți deputați cuvîntul ă pentru și contravomă publica în no. viitoriu urmarea desbaterilor. Pentru astă Șî se dămă aci resultatulă. S’a pusă apoi la votă propunerea d-lui N. Ionescu, ca cea mai depărtată de conclusiunile raportului, și a fost respinsă cu 68 voturi contra 29. S’a pusă apoi la votă uă propunerea d-lui Botărescu concepută în termenii următori: „Considerindă că prin legea votată de Contituante care a dată guvernului autoritarea d’a «ontracta uă împrumută nu se vede vr’uă aretare de condițiuni, nici vr’uă reservă a ratificării Adunărilor viitorie. „Considerăndă că ’n consecință acestă împrumuta fistft sfignir* d ♦»•dbn © cifra lui p»?o vedută în bugetul anului curinte. „Adunarea decide a se înscrie acesta cifră în bugetă, înlăturăndă conclusiunile comisiunii bugetarie “ Acesta propunere se priimesce cu 58 voturi contra 40. D. I. Brătianu se abține de la votă (din causa ultimelor cuvinte ale Președintelui Consiliului pe cari le vomă reproduce. Câteva cuvinte asupra paduriloru. In 1865 guvernul franceau voindu a vinde definitivă că partea din pădurile Statului, pentru suma deuă sută milione franci, opiniunea publică, ca unu singurii, omü, prin stare, prin corpurile legiuitore, a combătută acesta propunere a guvernului, și—fusilia’și retrage proiectul de lege pentru înstrăinarea pădurilore. Consiliile de departamente, că fostă cele d’ántein cari aă redicată vocal, în contra acestei măsuri, contribuindă astăfelă la menținerea acestei avuții arătă de utile. La noi nu e vorba de a scăpa uă porțiune, ci de a scăpa tóte pădurile de ruina în care le-a adusă uă esploatațiune nesocotită și uă neglijență neertată. Fiecare recunosce, precumă și guvernul, că pădurile se află în prostă stare, nu vedemă însă că se ia nici una din acele tunsuri salutarii, caide repare atâtea viții și se pedepsescu mulțimile de abusuri. Dăcă dola 1852 (căndă s’aă chiemată cățî va silvicultori francesi) pînă acuma s’ar fi luată multe măsuri bune cari lipsescu, nu amu fi avută ocasiunea se vede că pricinica acea a codrilor», mulțime de delicte, din cari unulă singură se sue la mai multă de 55,000 lei, altulă ca celă de la Nemțu la suma de 35,600 etc., uă administrațiune bine organisată le ar fi prevenită, conservăndă astfelă Statului Român mai bine de doue milione, luate de unii și alții și din cari abia a încasată mica sumă de 150.000 lei. Devastarea pădurilor, arătată pe totul 1Om prin mulțimele de reporturi, trimise Ministerului de către advocații publici și de forestieri, aduce dupe sine un t ren și mai mare, adică: schimbarea climei. In tote țerele Europei, afară de Turcia și Rusia, pădurile sunt ocrotite de legi speciale, fiindăcă se scie că disparițiunea lor, pe lângă celelalte calamități, aduce inundațiuni ca cea de la 1856 în Francia, și secete mari ca cele din Italia de Sud, Grecia și Ispania. Pe căndă în Egipelu și în insula Malta, plantarea de păduri au începută se aducă ploiele cari mai nainte cădeau la umană uă dată sau la dour ca în Malta, la noi devastarea păduriloru isvore de umedele și ploi, a schimbată ernele cele grele arătă de bune agriculture, mărindă secetele din timpulverei. Pe lângă acestea, inundațiunile de cari suferiau de cățîva ani, completă tabloulu de desolațiune, în tóte asemeni, celui descrisă de Blanqui cu ocasiunea voiagiului seu în munții Alpi. Cată dată se oprimă reală căci consecințele lui teribile începu a se simpți prin ruina agriculturei și a femetei ce se simte în mai multe județe. Se in fimă siliți ca în Francia și Italia se creamu păduri, căci acesta ne va costa cu multă mai multă de ce ne ară ține întreținerea raționabile a celora ce mai avemă. Incă cățîva ani de nepăsare sau indiferință și România va deveni una vastă Bărăgană care, și va da mâna cu frumósele stepe Ruseșci. Suntemu fericiți că în România unu consiliu județeană a redicată vocea în favorulu păduriloru; de aceea publicăm fi urmatórea dorință esprimată de onor. consiliu județiană din Gorjiă sub președința d. C. Frumușianu, etc, acea dorință : „Pădurile prin nă nesciință condem„nabile devină prada obștescă prin „tăeri cu totulă necalculate și nesocotite, încătă suntemű amenințați a ,,le vede dispărândă cu desăvârșire. „Simținm mare necesitate de a se institui unu regulamente cătu mai de ur,,gențiă prin care se se reguleze tăcerea lorü, privitóre chiară și pe particulari.“ Credemu că acesta dorință va avea eco în celelalte consilii județene și la corpurile legiuitóre, cari vom pune guvernul în posițiune de a lua alte măsuri mai eficace de cătă cele actuali cari lasă pădurile in măna celora ce nu sciu de cătă a devasta. Ca simplu particulară, mulțămescu onor, consiliu din Gorj să de frumósa sea inițiativă și speră că în carenda va da resultatele dorite. C. F. Robescu, Ingineră forestieră din Francia licențiată în seanțele naturale. Absenți: D. Gregoriă Lahovari consiliaru, motivată: — Iancu Ștefănescu idee motivată. Ședința se deschide la 90% ore de diminju. Se citesce procesul- verbale ală ședinței precedinte și se adoptă. D. Primară pune în vederea consiliului: 1. epistola d-lui L. Manessis, prin care arăta condițiunile principale cu cari o jice că pate procura comunei una împrumută de 15 milione franci printr’uă casă de bancă din Paris; 2. epistola d-lui de Herz, directorele generale ale bancei române pe lăngă care a remisă d-lui primară în traducțiune, nota cea priimită din Londra în privința împrumutului ce comuna voesoe a contracta. Consiliul, după ce asculta lectura acestoră doue proposițiuni, chipzuiesce a se ruga doi. Ion Brătianu, Winterhalder, Ion Fălcoianu, Theodor Mehedințianu, Pană Buescu, C. Panaiotă și B. Hernia a se constitui în comisiune că nu se va pute mai curând», spre a examina propuneri și a areta consiliului dacă condițiunile cu cari acele două case de bancă voiescă fiecare în parte a procura orașiului împrumutul« de care are nevoie, suntă avantagiase pentru comună, ce diferință este între dînsele, și care este mai favorabilă. Se pune în vederea consiliului suplica d-lui Atanase Basarabescu, prin care se rugă a fi mentinută în postură de registrator, din care consiliul ă a decisă în ședința de la 18 ale corentei a’lu destitui. Consiliulă, revenindă asupra decisiunii sale din menționata ședință, chipzuesce ca d. Basarabescu se fie numai suspendată éra nn destituită din postură cea ocupată în cancelaria Primării, pănă ce se va face uă cercetare prin ministerială publică asupra sustragerii din dulapulă registraturei a celoru trei procese verbali ce lipsescu. D. Primară comunică consiliului adresa d-lui ministru de Interne No. 26.812, prin care arătă că suprindă consiliului mîniștriioră votulă consiliului comunale, d’a se împrumuta Comuna cu doue milióne lei spre întîmpinarea scumpete pânei, acelă consiliu prin diurnalur inchiăiatu In 13 cuvinte, veftöndu urgența acestei mesuri, hotărîtă a se înlesni comunei suma de doue milióne cu împrumutare din casa de Deposite și Consemnațiuni dacă va dispune de acesta sumă și în condițiunile prescrise de lege, care decisiune s’a și aprobată de Măria Sa Domnulă. Consiliulă desbătăndă asupra împregiurării aă decisă ca pe deu-ă parte se se ie înțelegere cu d. directori ală casei de Deposits și Consomnațiuni, spre a se încredința că expus« sumă este disponibile pentru a se poseda comune?, era pe d’alta architectură comunei împreună cu unul din consilieri va revisui magazia de la Colinsins, și după devisură ce se va face, se va și pune în lucrare reparația ei. Se pune în vederea consiliului petițiune și enoriașilor» biserica Oltenii, prin care arătă că doi. Epitropi al acelei biserici nici după termenulă ce li s’a acordată de zece dile, și care a expirat» la 17 ale curentei, n’aă depusă socotelii«, și ceru a se lua mesuje pentru acésta, cătă și de a se deschide biserica de sântele Sărbători. Se citesce și adresa epitropilor și acelei sânte biserici, prin care expunu cuvintele d-soră asupra cheltuieleloră construcțiunei sântului locașin. Consiliul a discutăndu asupra cestiuneî, iea urmatórele resoluțiane: 1. Se voru invita dd. epitropi a deschide biserica, fără mai multă amânare. 2. DD. enoriași vor fi contribui pentru cheltuiala ce va cere trebuința a se face pentru inaugurarea bisericei. 3. DD. epitropi se voru invita a preda socotelile bisericei câtă mai în grabă și pentru cheltuielele ce se voru vede că s’aă făcută mai multă de d-loru, se voru pofti dd. enoriași a plăti acele cheltuieli cu analogiă spre despăgubirea d-loru In temeială declarații verbali ce au făcută d d. enoriași. Se pune în vederea consiliului raportul d-lui architectual comunei în alăturare de condițiunele cea formată pentru darea prin contractă a cultivării și întreținerii grădinei sântului George Noă. Se citescă aceste condițiuni articolu cu articolă și se incuviinezá de consiliu cu adăugire de uă nouă disposițiă la sine adecă la casă ca întreprin(jetorulu se nu’și índeplinescu obligațiunea privitóre la plantarea floriloră, Primăria va cumpera florile coprinse în aceste condițiuni de la oricare grădinară cu plata în comptulu sei. Asupra petițiunii d-lui Al. Nicolescu prin care cere a fi scăzută de taxa du 5 galbeni ce i se cere pentru biliardulu din cafeneua sea, suburbia Brosceni, fiindu-i imposibilă a plăti din causa puoinului devenit ce face, și după care d. revisoră generale ală comunei cercetândă plângerea arătă că: petiționarulu nu trage nici unu profită de la cafenoua sea, precumă se încredințăză și prin osebite dovedi ale proprietarilor acelei suburbii. Consiliulă aprobă a se exclude din recensimentulă unde este trecută. Se pune în vederea consiliului relațiunea d-lui architectuală comunei dată în urmarea chibzuirii consiliului dintr’una din ședințele trecute, precum și cinci liste formate de numirea stradelor din fiecare colare pentru tablele mari de nomenclatură și tăblițele de numerotare ce s’au așezată pănă acumă pe stradele In cestiune de către antreprenorulă respectivă, și cere a se face punere la cale pentru înființarea încă a 3300 tăblițe și 630 table mari, ce mai suntă de trebuință în colorile Verde și Albastru, spre completarea definitivă a nomenclaturii stradelor. Se observă fisele cinci liste și se vede pe unde s’a așezată cele d’ântei table. Consiliulă delibereza asupra relații d-lui Arhitectă și aprobă a se plăti suma de lei 9254 par. 5 ce se mai cuvine întreprinzătorului pentru table și tăblițele înființate mai nainte. Banii însă chibzueștie se nu se respundă de cătă după un din nouă inspecțiune ce se va face din partea Primării, déca Zisele table există după cumă se arată în listele d-lui Arhitectă. Totă de-nădată avîndă în vedere necesitatea, ce este d’a se complecta nomenclatura stradeloră în tóta Capitala, Consiliulu chibzuesce a se înființa și cele alte table și tăblițe însemnate de d. Arhitectă spre a se pune pe stradele pe unde nu e, dăndu-se acésta lucrare prin licitațiune. Se comunică Consiliului relațiunea d-lui Arhitectă ală Capitalei dată asupra petițiuniloru d-lui Lazarus Fils, optică și alții prin care se oferă a procura Municipalității instrumentele de Inginerie trebuitore la nivelămentală stradeloră. Se vede din acdstă relațiune, că patru Ingineri ai Comunei, suntă pentru instrumentele propuse de d. Lazarus Fils, era d. Arhitectă pentru acelea ale d-lui Stettinger’s et comp. Se discută asupra acestor» opiniunî și a motivelor» puse și avéndu în vedere că nu este uă mare diferință între aceste opinion; consiliulă aprobă a se trata cu D. Lazarus Fils, pentru care s’a pronunțată și majoritatea ingineriloră. Asupra petiții d-lui Barbu Ionescu statorestele de sacagii prin care cere a li se plăti dreptulu pentru 14 z^e pînă la trei Octombre expirata pentru udatulu șoselelor» și stradelor ă. Consiliul avîndu în vedere că în acelă timpu serviciul« curățirii stradelor» era dată antreprenoriloră, numesce uă comisiune compusă de D. architectuală comunei și D. Dertman revisorulă generale, care se cerceteze dacă acea lucrare s’a făcută de sacagii, și dacă dînsa a fostă făcută și cu scirea foștiloru antreprenori, și resultatulă se-li refere consiliului. Se pune în vederea consiliului referatulă d-lui șefă ală secțiunei administrative a cancelariei comunei, prin care relateza asupra petiției d-lui Săniel Marcus, unul din foștii antreprenori ai iluminării orașului, prin care cere uă sumă de bani pentru lampele ce s’aăspartă în trecută din causă de forță majoră. Se citesce referatură în cestiune în întregul seu. Se citescă și lucrările de mai nainte făcute intr’acesta. Consiliul, veZéndu că constatările făcute i dovedite presintate în cestiunea spargerii aceloră lampe sunt făcute cu multă mai în urmă casurilor de forță majoră pretinse de reclamantă, chibzuesce că daca reclamentulă se va socoti că are vremă dreptă se recurgă la instanțele judiciare. Se supune consiliului că pentru curățirea latrinelor din piața Ghica și alte piețe, precum și pentru plata medicamentelor» date pe la bolnavii de holeră în vara trecută, cum și plata coșarilor, înființați de comună de la începerea ernii, s’au făcută chieltueli din casa comunale, care nu erau prevezute prin budgetur comunei pe anulă curinte și pentru tote acestea se cere de primăria a se acorda credite extraordinare, conformă votului consiliului dintr’una din ședințele trecute. Consiliul aprobă creditele extraordinare cerute pentru chieltuelile aretate, și pentru acea a coșarilor, chibzuesce a se cere și aprobarea ministerialui de interne ca pentru că chieltuiala ne prevăzută. Asupra petițiunii d-lui Neagu Nicolae d’a fi scadutu cu taxa a 2 cai din 9 ce figureza în recensimîntulu generală, căci acei d lul ’s aă murită. Consiliulă avéndu In vedere relația d-luî revisoră generală ală comunei însărcinată a cerceta, prin care arată că după constarea făcută, in timpulă căndă s’a făcută recensimîntul a avea în ființă 9 cai, a refusat» cererea numitului. Se pune în vederea consiliului relațiunea dată de D. architectuală comunei asupra petiției mai multor proprietari ai suburbiei sf. Eleftheriu, prin care arată efi ată că lucrarea pavării stradei băiloră din acea suburbiă cătă și facerea șoseluții spre biserica sf. Elefteriu aă încetată și cere a se face punere la cale pentru reînceperea lucrării. Consiliulă chipzuieșce ca din fonduri ce se va aloca în budgetur anului viitorii pentru paragră se se destine uă sumă și pentru lucrarea reclamată. Se comunică consiliului petiția d-lui architectu G. Burelli, prin care cere a fi aperatu de plata dobăndiel a unei sume de bani ce datora municipalității și pe care a plătit’o. Consiliulă avându in vedere că în cestiunea de mai susă este pronunțată sentința tribunalului, chibzuiesce a se respunde d-lui Burelli ca se se conforme disposițiilor acelei sentințe. Se pune în vederea consiliului adresa No. 1921 a consiliului de recensimintu ală gardei, pe lingă care trimite copii legalisate dupe petițiile și lucrările ce s’a făcută în privința d-lui Petrache Șerbănescu, dupe cererea sea d’a fi exclusă din serviciulă gardei. Se citesce tóte aceste hărții cum și deslușirile ce se mai dau într’acesta. Consiliulă aprobă hotăinirea consiliului de recensimîntu și respinge recursulu d-lui Șerbănescu, dupe care se va comunica și juului consiliu de recensimîntu spre ședință. Se pune în vederea consiliului petiția d-lui A. Laithner prin care cerea PARTEA COMUNALE. CONSILIULU COMUNEI BUCURESCI. Ședința XCVII, Marți 20 Decembre 1866. Preșențî: D. Dumitru Brătianu, primar— Corneliu Lapati, cons. adj. — Simion Michălescu, idem. — Anton I. Arion, idem. — Costache Panaiotă, idem. — Beniamin Hernia, idem. — Gregorie Cantacuzin idem. — Grigorie Serzurie, consil. — N. Pancu, idem. — Vasiliă Toncovici eni idem . — Pană Bnescu, idemu. — Dumitru Culoglu, idemu. — Barbu Protopopescu, idem. — Doctorul- latropolu idem.