Romanulu, ianuarie 1867 (Anul 11)

1867-01-15

42 DEPEȘSE TELEGRAFICE. (Corespondința privată a Monitor­ulu). Parier 26 ianuarie. — Se confirmă în Paris că guvernul­ Francesă, după ce a sondată dis­­posițiunile celorl­alte Curți, refuză propunerea făcută de Austria, de a convoca uă Conferință asupra cestiunii Orientului. Viena. 26. — Grafulă Andrassy primește pre­­ședința ministerului ungurescu, și garanteza ac­­ceptarea elaborațiunei a comisiunei de 4­5, daca guvernul­ retrage patenta în privința reorganiserei armatei. Madrid, 26.— Scimbarea parțiale a ministeru­lui era asceptată. Narvaez rămîne, generalulu Peznela din partida reacțiunei extremă întră in ministeră. Ducele de Montpensier a primită po­runca de a merge în Englitera. ROMANULU 15 IANUARIE. Luerea acei Adunări respinge acesta. Arată că chiar­ din discuțiunea urmată la Aduna­re s’a convinsă că n’a dată Constituanta a­­celu drepții și se baseza pe cuvintele d-lui Ion Brătianu care a z isit că va veni se ceru de la Adunare mnu bilă de indemnitate și așia Camera a votată. Guvernul­ actuale veni­­tu-a se ceru acelă bilă? Nu. A treia cepțiune. Imprumutulă înșine este bună sau nu? Merită sau nu bilă de indem­nitate? N’are pretențiunea a fi financiară, dară suntă lucruri cari ca dă suptă bunură grmță ală omului. Argumentându p’acestă serăină Începe prin a areta că’n cestiunea împrumutului presinte este ună capitală de 18 milione 500 de mii franci și că daca acelă capitală se va vărsa d’uă dată în tesaură este învederată că atunci dobânda va fi de 13 și ceva, însă ne fiindă așta și trebuindă se se deducă tóte cheltuie­lile dobânda diferă. Arată că luăndă țifrele cumă se a­rată Ministru și calculândă cu d. Mehedințianu dobânda cu amortismentulă vine 18 și ceva. Arată că samsarlîculă dată d-lui Cohen nu intră aci și că Camera o pate a­­proba sau desaproba; că trebue, pe lângă su­­mele cari se deducă și banii ce se perdă prin emisiune, cu că nu se scade din capita­­ulă nominale cu atătă dobânda e mai grea. Care este omisiunea acestui împrumută? Cu loC­ o mai susă de cătu renta danubiană în ziua în care s’a contractată împrumutului, cee­a ce produce uă pagubă de 3 milione de franci. Combate argumentele aduse în a­­castă privin­ă de d. Ministru de Finance și susține că, dumnólui n’admite aceste justifi­cări ș’arată și pentru ce, dară chiară admi­­tendu-le íntreba cumă, d. Ministru care scia acele argumente a oprită espresă și pe d. Bălăcianu și pe d. Winterhalder d’a contracta p’uă emisiune mai onerasc de cătă valorea tentei Danubiane? Vine apoi Is art. 18, adică la îndatorirea ce ia guvernulă ca ’n termenii de trei ani se nu mai potă contracta cu altă casă, de cătă dacă d- Oppenheim va refusa d’a face a­­celă Împrumută. Guvernulă dară, N­ice d-lă Grădiștianu, se dă cu mânele legate d-lui Op­penheim, că cî nici ună capitalistă nu va­­ trata cu guvernulă cândă scie că ca condi­iuni egale d-lui Oppenheim ii se contractulă.­mprumutulă dată fiindă atătă de ruinătoriă crede că Adunarea nu póte face de­câtă a admite conclusiunile raportului. Discusiunea a urmată pînă la 9 ore luăndă încă și alți deputați cuvîntul ă pentru și contra­­­vomă publica în no. viitoriu urmarea desbateri­­lor­. Pentru astă­ Șî se dămă aci resultatulă. S’a pusă apoi la votă propunerea d-lui N. Io­­nescu, ca cea mai depărtată de conclusiunile ra­portului, și a fost­ respinsă cu 68 voturi contra 29. S’a pusă apoi la votă uă propunere­a d-lui Botărescu concepută în termenii următori: „Considerindă că prin legea votată de Con­­t­ituante care a dată guvernului autoritarea d’a «ontracta u­ă împrumută nu se vede vr’uă are­­tare de condițiuni, nici vr’uă reservă a ratificării Adunărilor­ viitorie. „Considerăndă că ’n consecință acestă îm­prumuta fistft sfignir* d­ ♦»•dbn © cifra lui p»?o vedută în bugetul­ anului curinte. „Adunarea decide a se înscrie acesta cifră în bugetă, înlăturăndă conclusiunile comisiu­­nii bugetarie “ Acesta propunere se priimesce cu 58 vo­turi contra 40. D. I. Brătianu se abține de la votă (din causa ultimelor­ cuvinte ale Președintelui Consiliu­lui pe cari le vomă reproduce. Câte­va cuvinte asupra padu­­riloru. In 1865 guvernul­ franceau voindu a vinde definitivă că partea din pădu­rile Statului, pentru suma de­uă sută milione franci, opiniunea publică, ca unu singurii, omü, prin­­ stare, prin cor­purile legiuitore, a combătută acesta propunere a guvernului, și—fu­sili­a’și retrage proiectul­ de lege pentru în­străinarea pădurilore. Consiliile de de­partamente, că fostă cele d’ántein cari aă redicată vocal, în contra acestei măsuri, contribuindă astă­felă la men­ținerea acestei avuții arătă de utile. La noi nu e vorba de a scăpa uă porțiune, ci de a scăpa tóte pădurile de ruina în care le-a adusă uă esploa­­tațiune nesocotită și uă neglijență ne­­ertată. Fie­care recunosce, precumă și guvernul, că pădurile se află în prostă stare, nu vedemă însă că se ia nici una din acele tunsuri salutarii, cai­­de repare atâtea viții și se pedepsescu mulțimile de abusuri. Dăcă dola 1852 (căndă s’aă chiemată cățî­ va silvicul­tori francesi) pînă acuma s’ar fi luată multe măsuri bune cari lipsescu, nu amu fi avută ocasiunea se vede că pri­cini­ca acea a codrilor», mulțime de delicte, din cari unulă singură se sue la mai multă de 55,000 lei, altulă ca celă de la Nemțu la suma de 35,600 etc., uă administrațiune bine organi­­sată le ar fi prevenită, conservăndă ast­­felă Statului Român mai bine de doue milione, luate de unii și alții și din cari abia a încasată mica sumă de 150.000 lei. Devastarea pădurilor­, arătată pe totu­l 1Om prin mulțimele de reporturi, trimise Ministerului de către advocații publici și de forestieri, a­­duce dupe sine un t ren și mai mare, adică: schimbarea climei. In tote țe­­rele Europei, afară de Turcia și Ru­sia, pădurile sunt­ ocrotite de legi speciale, fiindă­că se scie că dispari­­­țiunea lor, pe lângă cele­lalte calami­tăți, aduce inundațiuni ca cea de la 1856 în Francia, și secete mari ca cele din Italia de Sud, Grecia și Ispania. Pe căndă în Egipelu și în insula Mal­ta, plantarea de păduri au începută se aducă ploiele cari mai nainte cădeau la um­­ană uă dată sau la dour ca în Malta, la noi devastarea păduriloru is­­vore de umedele și ploi, a schimbată ernele cele grele arătă de bune agri­culture­, mărindă secetele din timpul­­verei. Pe lângă acestea, inundațiunile de cari suferiau de cățî­va ani, com­pletă tabloulu de desolațiune, în tóte asemeni, celui descrisă de Blanqui cu ocasiunea voiagiului seu în munții Alpi. Cată dată se oprimă reală căci con­secințele lui teribile începu a se simpți prin ruina agriculturei și a femetei ce se sim­te în mai multe județe. Se in fimă siliți ca în Francia și Italia se creamu păduri, căci acesta ne va cos­ta cu multă mai multă de ce ne ară ține întreținerea raționabile a celora ce mai avemă. Incă cățî­va ani de ne­păsare sau indiferință și România va deveni una vastă Bărăgană care, și va da mâna cu frumósele stepe Ruseșci. Suntemu fericiți că în România unu consiliu județeană a redicată vocea în favorulu păduriloru; de aceea publi­­căm fi urmatórea dorință esprimată de onor. consiliu județiană din Gorjiă sub președința d. C. Frumușianu, etc, acea dorință : „Pădurile prin nă nesciință condem­­„nabile devină prada obștescă prin „tăeri cu totulă necalculate și neso­cotite, în­cătă suntemű amenințați a ,,le vede dispărândă cu desăvârșire. „Simținm mare necesitate de a se ins­titui unu regulamente cătu mai de ur­­,,gențiă prin care se se reguleze tăc­­e­rea lorü, privitóre chiară și pe par­ticulari.“ Credemu că acesta dorință va avea eco în cele­lalte consilii județene și la corpurile legiuitóre, cari vom­ pune guvernul­ în posițiune de a lua alte măsuri mai eficace de cătă cele ac­tuali cari lasă pădurile in măna celora ce nu sciu de cătă a devasta. Ca simplu particulară, mulțămescu onor, consiliu din Gorj să de frumósa sea inițiativă și speră că în carenda va da resultatele dorite. C. F. Robescu, Ingineră forestieră din Francia licențiată în seanțele naturale. Absenți: D. Gregoriă Lahovari consi­­liaru, motivată: — Iancu Ștefănescu idee mo­tivată. Ședința se deschide la 9­0­% ore de dimi­nju. Se citesce procesul- verbale ală șe­dinței precedinte și se adoptă. D. Primară pune în vederea consi­liului: 1. epistola d-lui L. Manessis, prin care arăta condițiunile principale cu cari o jice că pate procura comunei una împrumută de 15 milione franci prin­­tr’uă casă de bancă din Paris; 2. epi­stola d-lui de Herz, directorele gene­rale ale bancei române pe lăngă care a remisă d-lui primară în traducțiune, nota ce­a priimită din Londra în pri­vința împrumutului ce comuna voesoe a contracta. Consiliul, după ce asculta lectura a­­cestoră d­oue proposițiuni, chipzuiesce a se ruga doi. Ion Brătianu, Winter­halder, Ion Fălcoianu, Theodor Mehe­dințianu, Pană Buescu, C. Panaiotă și B. Hernia a se constitui în comisiune că nu se va pute mai curând», spre a examina propuneri și a areta consiliului dacă condițiunile cu cari a­­cele două case de bancă voiescă fie­­care în parte a procura orașiului îm­prumutul« de care are nevoie, suntă avantagiase pentru comună, ce diferin­­ță este între dînsele, și care este mai favorabilă. Se pune în vederea consiliului su­plica d-lui Atanase Basarabescu, prin care se rugă a fi mentinută în postură de registrator, din care consiliul ă a decisă în ședința de la 18 ale coren­­tei a’lu destitui. Consiliulă, revenindă asupra deci­­siunii sale din menționata ședință, chip­­zuesce ca d. Basarabescu se fie numai suspendată éra nn destituită din pos­tură ce­a ocupată în cancelaria Pri­mării, pănă ce se va face uă cerce­tare prin ministerială publică asupra sustragerii din dulapulă registraturei a celoru trei procese verbali ce lipsescu. D. Primară comunică consiliului a­­dresa d-lui ministru de Interne No. 26.812, prin care arătă că suprindă consiliului mîniștriioră votulă consi­liului comunale, d’a se împrumuta Co­muna cu doue milióne lei spre întîm­­pinarea scumpete­ pânei, acelă consiliu prin diurnalur­ inchiăiatu In 13 cuvinte, veftöndu urgența acestei mesuri, h­otă­­rîtă a se înlesni comunei suma de doue milióne cu împrumutare din casa de Deposite și Consemnațiuni dacă va dis­pune de acesta sumă și în condițiunile prescrise de lege, care decisiune s’a și aprobată de Măria Sa Domnulă. Consiliulă desbătăndă asupra împre­­giurării aă decisă ca pe de­u-ă parte se se ie înțelegere cu d. directori ală casei de Deposits și Consomnațiuni, spre a se încredința că expus« sumă este disponibile pentru a se pose­da comune?, era pe d’alta architectură co­munei împreună cu unul­ din consi­­lieri va revisui magazia de la Colin­­sins, și după devisură ce se va face, se va și pune în lucrare reparația ei. Se pune în vederea consiliului peti­­țiu­ne și enoriașilor» biserica­ Oltenii, prin care arătă că doi. Epitropi al ace­lei biserici nici după termenulă ce li s’a acordată de­­ zece dile, și care a expirat» la 17 ale curentei, n’aă de­pusă socotelii«, și ceru a se lua me­­suje pentru acésta, cătă și de a se des­chide biserica de sântele Sărbători. Se citesce și adresa epitropilor și a­­celei sânte biserici, prin care expunu cuvintele d-soră asupra cheltuieleloră construcțiunei sântului locașin­. Consiliul a discutăndu asupra cestiu­­neî, iea urmatórele resoluțiane: 1. Se voru invita dd. epitropi a des­chide biserica, fără mai multă amâ­nare. 2. DD. enoriași vor fi contribui pen­tru cheltuiala ce va cere trebuința a se face pentru inaugurarea bisericei. 3. DD. epitropi se voru invita a pre­da socotelile bisericei câtă mai în grabă și pentru cheltuielele ce se voru vede că s’aă făcută mai multă de d-loru, se voru pofti dd. enoriași a plăti acele cheltuieli cu analogiă spre despăgubi­rea d-loru In temeială declarații ver­bali ce au făcută d d. enoriași. Se pune în vederea consiliului ra­­portul­ d-lui architectu­al comunei în alăturare de condițiunele ce­a formată pentru darea prin contractă a cultivă­rii și întreținerii grădinei sântului Geor­­ge­ Noă. Se citescă aceste condițiuni articolu cu articolă și se incuviin­ezá de con­siliu cu adăugire de uă nouă disposi­­țiă la sine adecă­ la casă ca întreprin­­(jetorulu se nu’și índeplinescu obliga­țiunea privitóre la plantarea floriloră, Primăria va cumpera florile coprin­se în aceste condițiuni de la ori­care gră­dinară cu plata în comptulu sei. Asupra petițiunii d-lui Al. Nicolescu prin care cere a fi scăzută de taxa du 5 galbeni ce i se cere pentru bi­­liardulu din cafeneua sea, suburbia Bro­­sceni, fiindu-i imposibilă a plăti din cau­sa puoinului devenit ce face, și după care d. revisoră generale ală comunei cercetândă plângerea arătă că: peti­­ționarulu nu trage nici unu profită de l­a cafenoua sea, precumă se încredin­­țăză și prin osebite dovedi ale pro­­prietarilor­ acelei suburbii. Consiliulă aprobă a se exclude din recensimentulă unde este trecută. Se pune în vederea consiliului rela­­țiunea d-lui architectu­ală comunei dată în urmarea chibzuirii consiliului din­­tr’una din ședințele trecute, precum­ și cinci liste formate de numirea stra­­delor­ din fie­care colare pentru ta­blele mari de nomenclatură și tăblițele de numerotare ce s’au așezată pănă a­­cumă pe stradele In cestiune de către antreprenorulă respectivă, și cere a se face punere la cale pentru înființa­rea încă a 3300 tăblițe și 630 table mari, ce mai suntă de trebuință în co­­lorile Verde și Albastru, spre com­­ple­tarea definitivă a nomenclaturii stra­delor­. Se observă fisele cinci liste și se vede pe unde s’a așezată cele d’ântei table. Consiliulă delibereza asupra relații d-lui Arhitectă și aprobă a se plăti suma de lei 9254 par. 5 ce se mai cu­vine întreprinzătorului pentru table și tăblițele înființate mai nainte. Banii în­să chibzueștie se nu se respund­ă de cătă după un din nouă inspecțiune ce se va face din partea Primării, déca Zisele table există după cumă se arată în listele d-lui Arhitectă. Totă­ de-nă­­dată avîndă în vedere necesitatea, ce este d’a se complecta nomenclatura stradeloră în tóta Capitala, Consiliulu chibzuesce a se înființa și cele alte table și tăblițe însemnate de d. Arhi­tectă spre a se pune pe stradele pe unde nu e, dăndu-se acésta lucrare prin licitațiune. Se comunică Consiliului relațiunea d-lui Arhitectă ală Capitalei dată a­­supra petițiuniloru d-lui Lazarus Fils, optică și alții prin care se oferă a pro­cura Municipalității instrumentele de Inginerie trebuitore la nivelămentală stradeloră. Se vede din acdstă rela­­țiune, că patru Ingineri ai Comunei, suntă pentru instrumentele propuse de d. Lazarus Fils, era d. Arhitectă pen­tru acelea ale d-lui Stettinger’s et comp. Se discută asupra acestor» opiniunî și a motivelor» puse și avéndu în ve­dere că nu este uă mare diferință în­tre aceste opinion­; consiliulă aprobă a se trata cu D. Lazarus­ Fils, pentru care s’a pronunțată și majoritatea in­­gineriloră. Asupra petiții d-lui Barbu Ionescu statorestele de sacagii prin care cere a li se plăti dreptulu pentru 14 z^e pînă la trei Octombre expirata pentru udatulu șoselelor» și stradelor ă. Consiliul­ avîndu în vedere că în acelă timpu serviciul« curățirii strade­lor» era dată antreprenoriloră, nume­­sce uă comisiune compusă de D. ar­chitectu­ală comunei și D. Dertman re­­visorulă generale, care se cerceteze dacă acea lucrare s’a făcută de sacagii, și dacă dînsa a fostă făcută și cu sci­­rea foștiloru antreprenori, și resulta­tulă se-l­i refere consiliului. Se pune în vederea consiliului re­­feratulă d-lui șefă ală secțiunei admi­nistrative a cancelariei comunei, prin care relateza asupra petiției d-lui Să­niel Marcus, unul­ din foștii antrepre­nori ai iluminării orașului, prin care cere uă sumă de bani pentru lampele ce s’aă­spartă în trecută din causă de forță majoră. Se citesce referatură în cestiune în întregul­ seu. Se citescă și lucrările de mai nainte făcute intr’acesta. Consiliul­, veZéndu că constatările făcute i dovedite presintate în cestiu­­nea spargerii aceloră lampe sunt­ fă­cute cu multă mai în urmă casurilor­ de forță majoră pretinse de reclamantă, chibzuesce că daca reclamentulă se va socoti că are vrem­ă dreptă se recurgă la instanțele judiciare. Se supune consiliului că pentru cu­rățirea latrinelor­ din piața Ghica și alte piețe, precum­ și pentru plata me­dicamentelor» date pe la bolnavii de h­oleră în vara trecută, cum și plata coșarilor, înființați de comună de la începerea ernii, s’au făcută chieltueli din casa comunale, care nu erau pre­­vezute prin budgetur­ comunei pe a­­nulă curinte și pentru tote acestea se cere de primăria a se acorda credite extraordinare, conformă votului consi­liului dintr’una din ședințele trecute. Consiliul­ aprobă creditele extraordi­nare cerute pentru chieltuelile aretate, și pentru acea a coșarilor, chibzuesce a se cere și aprobarea ministerialui de interne ca pentru că chieltuiala ne­ prevăzută. Asupra petițiunii d-lui Neagu Nico­­lae d’a fi scadutu cu taxa a 2 cai din 9 ce figureza în recensimîntulu gene­rală, căci acei d lul ’s aă murită. Consiliulă avéndu In vedere relația d-luî revisoră generală ală comunei în­sărcinată a cerceta, prin care arată că după constarea făcută, in timpulă căndă s’a făcută recensimîntul a avea în ființă 9 cai, a refusat» cererea numitului. Se pune în vederea consiliului rela­­țiunea dată de D. architectu­ală co­munei asupra petiției mai multor­ pro­prietari ai suburbiei sf. Eleftheriu, prin care arată efi ată că lucrarea pavării stradei băiloră din acea suburbiă cătă și facerea șoseluții spre biserica sf. E­­lefteriu aă încetată și cere a se face punere la cale pentru reînceperea lu­crării. Consiliulă chipzuieșce ca din fonduri ce se va aloca în budgetur­ anului vii­torii pentru paragră se se destine uă sumă și pentru lucrarea reclamată. Se comunică consiliului petiția d-lui architectu G. Burelli, prin care cere a fi aperatu de plata dobăndiel a unei su­me de bani ce datora municipalității și pe care a plătit’o. Consiliulă avându in vedere că în ces­­tiunea de mai susă este pronunțată sen­tința tribunalului, chibzuiesce a se res­­punde d-lui Burelli ca se se conforme disposițiilor­ acelei sentințe. Se pune în vederea consiliului adresa No. 1921 a consiliului de recensimintu ală g­ardei, pe lingă care trimite copii legalisate dupe petițiile și lucrările ce s’a făcută în privința d-lui Petrache Șerbănescu, dupe cererea sea d’a fi exclusă din serviciulă gardei. Se citesce tóte aceste hărții cum și deslușirile ce se mai dau într’acesta. Consiliulă aprobă hotăinirea consiliu­lui de recensimîntu și respinge recur­­sulu d-lui Șerbănescu, dupe care se va comunica și­­ ju­u­lui consiliu de re­­censimîntu spre ședință. Se pune în vederea consiliului peti­ția d-lui A. Laithner prin care cerea PARTEA COMUNALE. CONSILIULU COMUNEI BUCURESCI. Ședința XCVII, Marți 20 Decembre 1866. Preșențî: D. Dumitru Brătianu, primar­— Corneliu Lapati, cons. adj. — Simion Michălescu, idem. — Anton I. Arion, idem. — Costache Panaiotă, idem. — Beniamin Hernia, idem. — Gregorie Cantacuzin idem. — Grigorie Serzurie, consil. — N. Pancu, idem. — Vasiliă Toncovici eni idem . — Pană Bn­escu, idemu. — Dumitru Culoglu, idemu. — Barbu Protopopescu, idem. — Doctorul- latropolu idem.

Next