Romanulu, august 1867 (Anul 11)
1867-08-14
AKULÜ ALU UNSPRE țE CELE WIJ3SCE ȘI VSI PUTI Cap. Dist. Te apü..............................leî 128 — 152 Pe sofunî.................... » 64 — 76 Pe trei luni.................... » 32 — 3S Peuă lună........................ » 11 — — Unu exemplarii 24 par. Pentru Parisű pe trimestru fr. 20 Pentru Austria.... fior. 10 v. a. Din causa serbătorii de av JT, tipografia fiindii închișii, (Jiariul) nu va oșimăne. SERVITIU TELEGRAFICU AKIU »OMANUIUI. BERLIN, 24 (autentică). Guvernul Montenegrin a descoperită la Dcttinge, uă conspirațiune ce avea de scopă a sili pe Principe a uni Montenegrulă cu Serbia. Mai multe notabilități, între cari Piliipopovici, au fostă osîodiți la spînzurătore. Conspirațiunea a fostă învinsă prin putere, în luptă aperită și ună adiotante ală Principelui. ATENE, 23. Arcadion a fostă atacată alaltăieri de corabia turcă Progresului echipagiului corăbiei Arcadian a dată focă corăbiei și s’a afundată. (*) PETRESBURG, 24. Invalidulu, vorbindă de negocierile cu Turcia, blamdsă reformele actuale ale Turciei propuse de Fuad și Șico că soluțiunea prin putință a cestiunii Omittului nu se póte ascepta de cată prin concedere de instituțiuni cari se dea independința deplină și separată a crestiniloră. Capulă suadrei rusesci din Mediteranea raportă că uă vapore turcă s’a încercată a opri batelulă rusescă d’a lua pe refugiui Candidî. Ambele batele erau se ’ncepă lupta căndăcelă turcescă a cedată lăsăndu asupra amiralului rusescă toată respunderea pentru sprijinul ce dă Insuresțiunii. Ciarulă se va ’ntorce din Crimea la 25 Septembre. BERLIN, 23. Gazeta Crucea sțlice că scie din sorginți bune că conferințele dela Salzburg aveau de scopă stabilirea confederațiunii Alemaniei Sudului luptă Austria, și înțelegere austrofrancă în privința cestiunii Schleswigului. Consiliul federale ală Prusiei a propusă a autoriza pe Prusia și pe Bavaria a intra în negocieri cu Austria spre a stabili tratatule comerciale. VIENA. Abend-Post,Țariă oficiosă, <zice că întrevederea de la Salzburg s’a sfîrșită, lăsăndă lucrurile întocmai precumă erau și la’ncepută, cu pace și cu bine. MUNSCH. 24. Maiestățile loră francese trecu salutate de Hohenlohe, trimisu prin ordinulă regelui Bavariei. PARIS. 25. Imperatură și imperăte’sa au sosită aci eri sera. LIVADIA 24. Fuad-Pașia, aducendăuă epistolă autografă a Sultanului a fostă primită de Czarulă. (*) Depeșia este încurcată în acesta punctă, în , că tu nu se pete bine soi care corabie s’a afundată; înțelesulu însă este mai multă că Arcadiona arsă și afundată corabia turcesca. ĂÎ KÎRÎSTRAȚi ULEA, PASAGIULU ROMALU Ro. _ SED ACȚIUNEA 3TRADA ACADEMIEI 32. Articlele trimise și nepublicate se vor si arde. — Redactorii respundetorii Eugeniu Caraila. PRIMAEULU Comunei Bucuresci. Ministeriului de interne, o casații alegerea făcută Duminică la 16 Iuliu tre cuti pentru șase membri consiliari ce lipsescă din consiliulii comunalu, și basatu pe art. 47 din legea comunale, a cerutu a se procede la o nouă alegere. Noi, Primarului comunei Bucuresci, în urma adresei cu No. 15,716 ce am primitu de la d. ministru de Interne, și In temeiulu art. 47 combinată cu art. 32 din legea comunale, invită printr’acesta pe toți do. alegetori comunali, înscriși în listele remase definitive ale anului curentă 1867, ca in ziua de Duminică la 20 Augustă curentă, la 10 ore de diminețe, se se adune flecare în localele însemnate mai josă, spre a procede la alegerea celoră șase consiliari cu cari se se complectele numerală de 17 membri hotărîți pentru Municipalitatea capitalei. 1. DD. Alegători din colorea ROȘIA, voră vota în sala Ospețului Comunalu, unde va fi și biuioulă principală ală alegerii. 2. Gel din colorea GALBENA, voră vota în localulu ministeriului Financelorii de pe strada Mogoroiel. 3. Gel din colorea VERDE voră vota în sala Atheneului de lângă antreulu grădinei Cișmegiu. 4. Gel din colorea ALBASTRA voră vota în localulu scotei publice de băefi din curtea bisericei Radu-Vodă. 5. Cei din colorea NEAGRA voră vota în localulu sculei de Fete No. 4, casa d'lui Ștefan Pancu, de pe strada Moșii sau Târgu d’afară. Totă de nădală se face cunoscută că pentru acesta alegere Primăria a făcută și osebite invitat’uni prin hitniA tipărite la fiecire din do. alegători, cari bilete s’au și înaintată la do. comisari de colori, spre a le distribui după adresă. Spre înlesnirea lucrării însă, Primăria ruga pe do. alegători a merge și înșile la comisiunile din colorile în cari locuiescă ca se-și primesca singuri biletele de invitațiune pentru a fisa alegere. p. Primară ANT. I. ARION. No. 8207, 1867 Augustă 2. MADRID, 24. Insurgenții din Catalonia și Aragon au fost abătuți în mai multe întâlniri. Armata este intusiastă, încrederea se restabilesce. SARAGOSSA. 24. Regimentul de Navara a fostă pe deplină bătută de către insurgenți; în Aragónia a fostă ucisă unii generale, se trimită în Aragónsa oscilă noul din Madrid. MADRID, 25. Guvernul a decretată că pentru patru luni intrarea grănelară prin Mediteranea va fi liberă, avândă a plăti, cele importate luptă pavilionu străină, una francă pentru ectolitră, și cele suptă pavilionu spaniolă 20 de centime. PARIS, 25 Augustă, țfiariulă „Francia“ (licee: Austria, Francia, Anglia și pute și alte guvernămente sunt unite în politica resemnată în termeni de respectă pentru tratatul de pace de la Praga. Acesta politică n’are nimică ambițioși, de care Prusia și Rusia se se potă emoționa sau plănge, dacă mai cu sema după cumă o sperămă, ele au otărîtă cu lealitate a nu se depărta de stipulările supsemnate. PERPIGNAN, 25 Augustă. Insurecțiunea în Spania iovesce proporțiuni importanți. Insurginți î aăbătută în 23 Augustă pe regimentul de Alcantara și unii escadronă de Cavaleriă. Catalonia numera 8000 de insurginți. Genoraliula Manzo a fost ucisă. Bucuresci H Augustu. Gazorta de Iași publică unu articlu supta titlu „Polemica Românului.“ Acestu articlu cuprinde noue colone ale Gazetei și vorbesce numai de afacerea baniloru d-lui Adamachi, perduți la biurouri poștale din Iași. Respunsulü fiindu prelungü ș’afacerea Hindu înaintea justiției, eredemu,că séu nud, sau Gazeta de Iași, avându informări greșite în acestă afacere, nu se va putea cunoHce acesta de cătu după publicarea acteloru oficiale și de aceaa nu ne mai este permis si a mai desbate acesta afacere pe presupuneri numai. In acesta articlu Gazeta de Iași zicce că noiamă combătută aserțiunile sale, ș’am u ’isit că se vede că pentru dînsa „ținta scuză mijjlocele“ fiindu c’a „atacată sacra persónă a idolului /r omănului, persóna d-lui Ion Brătianu.“ Și dup’acesta adaogă: „Dar culpa nu e a nóstra, ci a domnului Brătianu însuși, carele ne a datu pe totu diua ocasiunea de a-i proba cu legea în mână că violeză sau nu cunosce legile, misiune pe care n’amu putut’o încă îndeplini în totulu, reservăndu-ne a esamina astăfi la mai multe acte ale ministeriului căzută de care nu amu avută ăncă timpulii de a vorbi. Nu ne asceptama insă ca Romănulu, tocmai la ocasiunea domnului Brătianu, se vre a ne arunca uă acuzatiune ca acesta, nu ne aseptamu ca se ia astaferi în mănă uă armă care nu ne póte lovi de felii pe noi și pe care amu putea atâta de bsne se o intorcemü contra Romanuluî și idoliloru sei Credemu câte mănulă ne va înțelege fórte bine fără ca se avemű a spune mai multu, și nu va mai provoca unu respunsu mai precisu din partea nostră asupra acestui punte.“ Cuvintele de personă sacră, sunt luate din limba giula masonică de la Iași și prin urmare nu ceru respunsu. Violarea legilorQ căndu se va ajîta, ne vomu sili se respunderou. Dechiarămu însă, nobililoru nostrii adversari de la Gazeta de Iași, că nu 'nțelegemu nici de cumă ceaa ce ascunde suptu acelu velü misteriose ș’amenintătoriu, ș’o rugamu se vorbéscu limpede, astüfeiű precumu vorbescu toți ómenii onorabilĭ, astű-felu precumu negreșit el vorbesce Gazeta de lași. Nu este in interesulu publicu a se tăinui adeverulu, și-lu cereme de la toți și mai cu osebire de la nisee junt onorabili iși eu merite ca cei de la Gazeta de lași. Publicămumai la vale uă epistolă și uă protestare a d-lui Fleșa. Prin acestă protestare, acesta inteliginte Israelitu, dăuă leziune din cele mai mari și mai bine-facétórie Israelitiloru din Romănia. .,Se ne ’ncredemu în acestu poporu, care a sustinutu toleranta religiósa, chiarü în timpu căndu ea lipsia națiuniloru celoru mai civilisate, se ne ’ncredemu în acestă națiune, ce nici vădatu n’a persecutatu religiunile, se ne ’ncredemu în națiune și se nu ceremu proteciuni și dreptate de cătu de la dânsa și legile iei, se ne ’ntrupămu cu simțimântele iei, cu credințele iei politice, cu ea ensa-șî și asta-felu și numai asta-feiű putemu fi bine în tóte, éru au alergăndui la protecțiuni străine și mai pucina încă la intrigi străine.“ Eră sensulu protestărei d-lui Fleșu. Soirile telegrafice de aur sunt variate și fórte seriose. Incepemü mai ânteia prin a deplânge purtarea principelui de Montenegro. Neama deprinsu a iubi fórte acela pumnu de ómeni, totu deuna patrioti, totu dauna eroi, și.................marturimü c’ama fi crezutu că princepele Nicolae va fi mai faultu Montenegrino, mai multu patriota de catu principe, și că n’ar fi íunecatu in săngeră conspiratiune ce tindea la mărirea națiunii, era nu la scăderea și micșiorarea iei. Cu tóte aceste s’asceptamu soiii mai amenunte, mai nainte d’a ne pronunția pe deplina. Cata despre cele petrecute la Salzburg, scrrile totogmpa.. j.ra că lucrurile au remasa în urma conferintelorü, asia precumü eraö și nainte. Și dacă telegrafia nu ne ar da a f i acestă scrie, dacă mâne chiarü ne ar da una contrariă, noi amn tfile și vomü zice că Austria nu va pute se ’rapartă pe Germania în două; acea mare națiune cere se fiă una, și numai cela care va lua în mână stindariulu unității va pute fi Invingétoriu; amüisit apoi și dicemQ că Austria, pe câtü timpu va fi nedrepta cu Slavii și cu Românii, ea va fi slabă, fórte slabă, și nu va pute începe unii resbelű, căci suflarea vieței fiind călcată suptu piciëre, se ridică și............ cum o țuce poetulu Alessandri: „In prăpastia adâncă „A picații stepănu și cali.“ Í Bucuresci, 14 Augustă 1867. Domnule redactare, Cunoscendi realitatea d-vostră ca ziaristü, vina a ve ruga se bine-voiți a publica in interesulu unei națiuni în trage liniele de mai roșii. Primiți d-le redactare etc. Fleșu, Atătu în Romănulu cătu și în îndependința romană de la 13 Augustu corentu, amu vedjută unu anunciu aici unul domnu S. Carmolin, redactorele ziarului l'Echo Danubien din Galați, în care încunoșcințază pe onorabilele publică că este a perfiloru alu causei Israelițîloru, și că ori cine ar avea ceva de comunicată în acesta cestiune se [se adreseze la d-lum. Ga israelită, faeü, apelă în toți coreligionarii mei se protestămu în contra unei asemenea aserțiuni, cu cea mai mare energie, fiind« că aici in țară n’a însărcinată nimeni pe domnii Garmalin cu apărarea causei Israelițiloru, și se declarămă în facia lumei și în numele ospitalității ce amu avutu, și avemu, în acésta țară,, cumă că cel mai viu aperator al nostru sunt legile eri oari ne au apĕrutu secule întregi, și ne voru apara și de acumu înainte, acesta spre sciința d-lui S. Carmelin. Fleșu. LUNI—MARȚI, 14 — 15 AUGUSTU 1867. LUMINEZA TE ȘI VEI FI Abonamentele în Bucuresci Pasagiu lu Homănu No. 1. — In districte la corespondiripi Jiariului și prin poștă. La Paris la D. Caras-Halfegrain, rue de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d .T. Paleologu IHISCIDSILE Linia de 30 litere........................ 1 leu. Inserțiunî și reclame, linia........5 TRANSILVANIA SI AUSTRIA. Io parlo per verdire, Non per odio d'altruino per disprezzo (Eii vorbescu pentru a spune adeverul), dar nu din ură séu din desprețui), Petrarca, A'grandi d'Italia. Nici o dată cărțile n’au fostu intr’o contradicțiune mai diametrală cu realitatea, ca in privința Transilvaniei. Citindu numerósele scrieri istorice, juridice și geografice assupra acestei interesante porțiuni a anticei Dacie, și intimpinându ineile la totu passulu felíurite numiri locale și personale maghiare sau germane, pintre cari numai din cându in cându ne mai măngăe urechia câte unu sunetu romănescu, amu puté crede cineva, că Transilvania presintă unu oceanu homo-gotica, unde românismulu este atata de rara, in catu d’abia. Illu poți găsi din intamplare, precumu se găsesce margenulu in fundulu mării! Ei bine, realitatea este cu totul si altu-feliu. In recintea nóstra căllătoriă prin Ardelà, ne incredințarăm, cu o satisfacțiune cu atâta mai vină, cu câtu ea a fostu mai neașteptată, că elementulű sasso ungurescu allu acestei terre, mai adăugându-se chiaru locustele evreescí, ce au inceputu a o distruge, ca și pe noi, ineéce de la 1848, totu incă mai—. ..u iuireuB proportiunile statistice ordinare, la cari se rădică ciffra strâmnüorii față cu ciffra paraontenilor din celle mai multe din ferrele Europei. Nemții și Ungurii din Bucuresci, bună oră, nu sunt comparativeminte mai puținQ număroșî, decâtu Ungurii și Nemții de prin așa-numitele orașe „săsesci“ din Transilvania, iar câta privesce popolațiunea curata rurală, aflată de o suimă de satene-române, ce s’arű puté assemena precum cu acelle bulgare și ruténe din Moldova și din Muntenia, apoi de la Bistrița pene la Cluju, de la Brașovu pene la Abruda, la drepta și la stânga, în susu și in josu, totu Ardélulu este o frumosă față de mesă romănescă, pe care numai ici-collea se zärescu cu displăcere câte-va pete teutonice sau fimese! Și totuși cărțile au și eile dreptate! Sunt secole întregi, de când o mână de Unguri și de Nemți joca ei singuri una rolla setivi în viața politică și socială a Transilvaniei, ca principi, ca judecători, ca administratori, ca nobili, ca proprietari, ca burgesi, in fine ca sarea pământului, ascunz éndu artificialmente de vețitulu lumii sutele și mineie de Români, nu numai cufundați in disprețu, în zonă și in servitute, ci incă puși legalminte intr’o liniă cu vita cea fără graiu! Etádé ce este forte naturalii, că istoria, geografia și legislațiunea, cari in genere se preocupă cu preferință de relațiuni umane, fie cátu de puține, și rareorî se pogoră în trécutu pene lanesce essistinte curatű animale séu vegetale, fie catu de numeróse, au uitatu și uită câte o dată chiarü asiiri passiva naționalitate română din Transilvania, accordându tóte onorile attențiunii esclusivismului cellui privilegiatu allü Sașilor și allu Maghiariloru. Să ne intrebămO iise, cum de au pututu sufferi unu așa fuga, o astűfeliu de tăvălire, o assemenea de negațiune a drepturilorucellora mai sacre alle naturei umane, o naționalitate puternică prin majoritatea sea, mândră prin numele străbuniloru, susținută prin consciința unei cause juste, și pe care, affară de brațe, affară de suveniri, affară de dreptate, o mai apera admirabila tările posițiunii geografice? Cándü intră cineva in hotarele acestei terre, ocolită de alpi in specia unei corone, după espresiunea lui Eutropiu; cându vede acești munți de granita, a cărora culme se perde in nori, mij-loculü e acoperita de zăpadă, iar piciorele se scaldă in cristallulu izvóreloru; cându privesce acești gigantici braiji, alte cărora rădăcine se infigu in văile, pe candu vârfurile intrecu piscurile stâncelor; cându aruncă o căzătură assupra acestora palaturi de frundă, d’assupra cărora lucesce sarele, dar in intrulii, pentre dessimea crângelor, domnesce noptea cea mai negră; ei bine, in fața acestei forterețe, clădite cu mâna lui Dumnezeu din munți, din brazi și din intunerecO, o mirare involuntariă cupprinde spiritului cum are de n’a salvatü ea libertatea naționalității române din Transilvania? Să nu ne miramurise. Robia Ardeiului n’a fostű opera forței, ci a vicleniei. In zadarii își închipuescu cei mai mulți, cum că Ungurii vor fi cucerită pe frații noștri de peste Carpați cu vârfurű săbiei și apoi, in calitatea de cuceritori, vom fi dăruită Sașilor o bucată din territorial celie cucerită. Nu așa! Violința cea francă și leală n’arü fi subjugată numerósa posteritate a lui Traiano, retranșată in nowe locuri, de unde as verlinde stânci, un Ciclopii din anticitate, ea ară fi turtită chiar fără adjutorulu armelorű, pe inamiculu ceva mai puternică. Din nenorocire, surprinderea făcu aceea ce nu putea face forța. Veritatea istorică și onorea nóstru națională cere, ca sâ stabilim și să proclume aci o dată pentru totodeauna, cum că prima introducere a Maghiarilorü și a SașilorO in sinulu Transilvaniei reuși prin căile diplomatice, iar nu pe basca concuistei, precumu assigură dușmanii noștri și precum amu credut’o pene acuma noi inșine din ușurință și din zăpăcală. Mai inteîu, în privința Unguriloru in speciă, să analisamu insâși cronica loru cea mai vechiă, pe care el singuri intemează edificiulu istoriei magiare, anume așa numitulu Anonyma allű regelui Bela. Nu mărturisesce are acestü primă annalista ație Ungariei că, deși ducele Româniloră Gelou perise combâttându invasiunea maghiară, totuși Românii n’au fostu învinși, ci s’au împăcată cu inamicii pe uni piciorii de egalitate, allegându’șî de principe, in locul acestui ucciso, pe UngurulQ Tuhutumu, vise de bună voe, precum orișicare națiune pate să’și allega uni domni străină, precum Spania își allese pe Burboni sau Suedia pe Bernadotte, fără a deveni prin acesta o provinciă străină ? Lua propria voluntate dominum sibi elegerunt Tuhuitum, șlice Anonymulu regelui Bela. fi) Apoi mai in urmă, cândü faimosulu rege maghiară Sântulu Ștefanu apuca Transilvania dela posteritatea lui Tuhutum, ellu o usurpa ere și nu in însușire de cuceritoru, ci simplu pe temeiulu înrudirii selii cu dinastia princiară din Transilvania, mumă sea fiind ieșită din nemulü Iul Tuhutum. (2) Nici o dată n’a fostă concuistă in sensulu proprio alle acestui cuvintu; și proba cea mai eclatantă, pe care o mai putem adăuga cătră cello duo (1) Monumenta Arpadiana, ed. Endlicher, p 26, (2) Turotz, cap. 27, 29. A '