Romanulu, octombrie 1869 (Anul 13)
1869-10-26
ANULU ALO TREISPREZECELEA VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Len. Len Pe anu.....p. capitală 48 p. distr. 58 pe gese luni« « 24 «29 pe trei luni« « 12 « 15 pe uă lună « « 5 « 6 anü esemplarü 24 banî. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « Br. 7 val. aust SERVICIUL TELEGRFICU A1.II NOI HANtIMII. (Intărpată, din causa Întreruperii linielor, între Cronstad și Hermanstadt) PLORENZA, 3 Noembre. Imperatul Austriei va avea oă ’ntrevedere cu regele Italiei la 27 Noembre la Brindisi. PARIS, 3 Noembre. Sănătatea imperatului este escelente. GATARO, 3 Noembre. Trupele imperiali. Inaintându-se, au respinsü pe insurgințî dincolo de Tarra. FLORENZA, 5 Noembre. Regele a petrecută ui napte mai puțină bună; frigurile însă au scădută. BERLIN, 5 Noembre. Camera deputaților a respinsă propunerea lui Virchors asupra desarmării, cu 124 contra 40. (Serviciul privată al Monitorului). (întârziate din causa întreruperii în Austria). MADRID, 2 Noembre. — Miniștrii Sicella și Ardanaz ’și au dată demisia. Au fost înlocuite cu Mantos la afacerile străine, cu Figuerola la finance. Gazetele credă că ducele de Genua, ale cărui șianse crescu, va avea peste 180 voturi. Este probabilă că Serrano și Gardella vor compune regența penă la majoritatea ducelui de Genua. CONSTANTINOPOLE, 1 Noembre. — După mijlocirea principelui regală al Prusiei, Porta a dăruită regelui Prusiei teremută vechea biserici a cavalerilor Sântului Ion din Ierusalimă. PARIS, 2 Noembre. — Serbarea morților a trecut din cea mai bună ordine. La cimitirul Montmartre, mulțimea era imensă, dar nu s’a întâmplată nici o dezordine. Numeróse cununi s’au pusă pe mormintele lui Cavaignac și Baudin. Circulația nicăiri n’a fostă întreruptă. ZARA, 2 Noembre. — Comandantul- capă austriacă a primită deputăția Zappa, care i-a oferită supunerea în numele populației. Principele Munte Negrului a protestată contra bănuelei că ele ară fi susținută insurecția dalmată. PETERSBURG, 2 Noembre. — Țarulă a priimitö pe noulu ministru americană, care a pronunciatü unu discursü forte curteuitoră și amicală, jicânde că Statele Unite nutrescă un ardinte dorință pentru durata și prosperitatea guvernului rusii, gloriosii prin înțelepciunea, taria și justiția gea ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANO. No. 1. REDACȚIONEA IN STRADA GOLTEA No. 42. DUMINICA, 26 OCTOMBRE 1963 LUMINÉZAJt Jjl VEI Fl. Pentru abonamente, anunciuri si reclame a se adresa în Bucuresci, la administrațiunea pariului. In districte la corespondinții pariului prin poștă. La Paris la D. Darvas-Halli grain rue de l’ancienne comedie No. 5. an trist cru Hii/E Linia de 30 litere................ 40 banî Inserțium «i reclame, linia.. 2 lei nou' Bucuresci, 25 Brumăroiu. 6 Brumară. In sfîrșitu, comuna capitalei a respunsü renumitei adrese a d-lui ministru. Aceștii responsü, publicată astăzi de către diarul Pressa, în partea comunale, s’a desbatutű și votată în ședința de la 13 Octombre. Darea de sumă oficiale a ședinței de la 13 Oct începe astăferă : „D. primară supune din nou consiliului adresa d-lui ministru de interne.“ Acestă „dln nucă“ spune curată că ea a mai fostă vă dată supusă consiliului. Cumă deră se publică cele ce s’aă clisă și otărîtă, în ședința de la 13 Octombre, și nu se spune mai ânteiă cele ce s’aă disă și s’aă făcută în prima ședință, care s’a ținută, pe câtă soimă, la 8 Octombre ? E că ună faptă, care are însemnătatea sea și care trebuie înregistată și ținută minte. Se înregistrămă âncă că responsulă, pusă atunci la votă, a ’ntrunită numai 4 voturi, și cari au fostă acele ale d-loră P. Grădișteanu, Germani, Danielopulo și P. Peretz. Procesulă verbale de la 13 ne spune c’au fostă presinți în acestă ședință dd. G. Cantacuzino, Petre Grădișteanu, M. Ghermani, N. Răduleanu, Em. Pangăl, D. Danielopulo, P. Peretz, Paleologu. Totă acestă procesă verbale ne spune că, d’astă dată, dd. Paleologu și Pangălă s’aă apținută, și că d. primară a votată contra. Așiaderă respunsură, care în ședința de la 8 Octombre a fost dobândită numai 4 voturi, după trecere de 5 dile, a mai dobândită încă ună votă adică p’ală d-lui Răduleanu. Așa deră adresa ministrului, prin care denunța rotăria și se lepăda de dânsa, cerendă ca comuna se desbată de urgință adresarea, a fost trimisă la 7 Oct. Comuna a desbătutu-o în ședința de Mercuri, 8 Oct. și responsură, propusă de d. Grădișteanu, a căzută, din cauză că era dobândită majoritatea. După aceaa trecură 54 de pene se puse din noă în desbatere, și, după o încuibare de 540 0 a cestiunii, responsulă e și triumfătoră, prin dobândirea unui altă votă, care dete aprobarea a 5 membrii din 8, în lipsa altor 9 voturi, din 17, cari compună, după lege, consiliul comunale. Se notămă încă că, de la 13 și peni acumă, ministrulă tace, procurorii tacă, și tacă enșii subscriptorii fraudați. In ședința de la 13 Octombre, după espunerea făcută de primară, care declină ori ce respundere, pe temeiă că n’a fost n aci nici cândă s’a contractată împrumutură, nici cândă s’a aprobată tabela de amortisare, a 4isă câteva cuvinte doi. Peretz și Ghermani și apoi a vorbită d. Petre Grădiștanu. După domnia sea, zise câteva cuvinte d. Ghermani, desbaterea se ’nchise, se puse la votă responsulă elaborată de d. Grădiștanu și totulă fu sfîrșită. Acestă responsă îlă reproducemă chiară astăzi. In numerele viitorie vomă reproduce și discursulă d-lui P. Grădiștenu, care, deși cuprinde optă colane ale ziariului Presa, este de trebuință se să reproducemă, ca se se pate cunosce de toți, câți aă citită acusările nóstre și argumentele apărării. Spațiulă însă lipsindu-ne astăzle facemă cunoscută că argumentele de căpetenie ala apărării suntă: 1. Că ministrulă de interne nu-șî pute declina respunderea, căci împrumutulă „aprobată fiindă de ministru și de întregulă cabinetă, elă este atătă în principiă, câtă și m faptă respungetoriă de autoritarea dată“. 2. Că, fiindă că cuventulă loturi esistă în propunere, acelă cuvântă, după domnia-sea, însemnată loturiă. 3. Că lipsa de dobândă nu constitue că lotăriă. 4. Că „concesionarii avândă deplina libertate în regularea condițiunilor emisiunii,trebuia se aibă și responsabilitatea acestei libertăți, eî aveau se vede dacă cutare sau cutare modă de emisiune, ce ară adopta, este sau nu conformă legilor cutării seu cutării țeri. Comuna n’avea nimică se vâdă in acestă privință. Comuna nu putea prevede nimică în privința modului emisiunii, asupra căruia remănea totă dauna sacrulă și inviolabilele dreptă de veto ală guvernului țerei, în care s-ară fi făcută emisiunea. Yerioare, prin urmare, ar fi sensulă ce s-ar da acestora espresiuni, primescă dobâmli, respunderea Comunei este cu totulă afară din cestiune, nu numai pentru că acestă clausă este aprobată de întregulă Cabinetă, deră âncă pentru că Comuna n’a luată nici uă obligațiune, în privința modului emisiunii, lăsândă totală în deplina libertate și responsabilitate a concesionarilor, cu reserva dreptului de priveghiare a guvernului pentru respectarea legii, ceea ce rezultă din combinarea articolului IV cu articolul IV din contractă.“ Inteligintele oratore ș’apârătură ală lotăriei în în cestiune, după ce constată mai ântâiă că Primarele „era în țară, căndă s’a cerută votarea tabloului, ș’ar fi trebuită s’atragă atențiunea consiliului asupra acestui puntă, spre a nu lă lăsa se ca4ă în erore“ , după ce, precumă vedemă, pune pe Primară în respundere— căci trebuia Comunei în acestă afacere respunderea unui omă ca mare avere—vine apoi la adresa ministrului și 4ine : — «Ce mesură se luămă, Domniloră? Se modificămă contractură? Dacă acesta nu este în facultatea nostra! Se înpedicămă emisiunea împrumutului în țară? Dară acesta nu e traba nostă. Impedicarea emisiunii în țară, dacă ea se consideră ca contrarie legiloră, nu este de competința nóstră. Guvernul, care n’avea nevoie se-șî reserve dreptul d’a face se se respecte legile, pentru c’acestă dreptă îlă are întrună modă incontestabile și immutabile, n’avea de câtă se așeze d’acestă dreptă, în momentulü candu s’a publicatu pentru prima oră emisiunea acestui împrumuta în tord.“ In joculă eșecuriloră, cândă împeratură nu mai are unde se se mute, și în loculă pe care stă, nu este prinsă, se chiamă că regele este „patu.“ DD. miniștrii de interne și de justiție mai potă pre nega că d. P. Grădiștenu nu i-a prinsu, nu i-a făcută mafii, prin cuvintele de mai susă, și patu, prin cele următoare: „Acumă âncă, de se crede în dreptă, (ministrulă de interne) n’are de câtă se opuie ală sen veto, se iea veri ce mesură va crede de cuviință, ânsă p’a sea respundere.“? Ș’aci, mărturimă camă fostă și suntemă cu d. Petre Grădiștanu. Ministrulă recunosce că este lotărie. Ministrulă mărturesce că lotăriele suntă oprite de lege; și cu tote acestea vede și tace, pene ce se sfârșiasce operațiunea. Cumă se chiamă acestă faptă? S’O spuse ânsuși. Ministrulă declară că este lotăriă; el are articolă de lege în privința lotărielor, și cu tóte acestea cere ca comuna se delibere și seotărască! Cumă se chiamă acestă faptă? Ca se păstrămă cuviința în privința domniei-sale ș’a colegilor ă sei, ca se nu ne facemu resunetulă feluritelor bănuieli, cea provocată acastă ciudată manoperă a ministrului de interne, punemă numai întrebarea și să lăsă să se respundă ânsuși prin cea a ce va face. Este lotăriă? Dacă este, de ce n’a opritu-o, conformă legii? Nu este lotăriă? Dacă nu este, de ce a zișü că este? Este lotăriă? Dacă este, de ce a acceptată, spre a o denunța, péne ce operatorii s’afl împluta samarulă? Nu este lotăriă ? Dacă nu este, de ce a deconsiderată imprumutură în publică? De ce a demonstrată că este lotăriă și a făcută astăfelă ca națiunea se vâdă, vădată mai multă, că legile se potă călca fără impunitate, îndată ce celă care le calcă pote dispune de orecari sume de bani ? Ne mărginimă astăzi aci căci înțeligintele ministru de interne ne ’nțelege, publiculă înțelege destulă de bine și multe scle și cunosce. După ce vomă publica discursul d-lui P. Grădiștanu, vomă reveni și noi asupra cestiunii, și vomă putu reveni cu mai multă autoritate, căci pân’ătuncî miniștrii voră FOSTIA DOMNULUI CASTELULU NEGRU() CAP. XI. încercarea in focii. Era multă mai greu, de câtă își Închipuise Alva, a juca rolul ă pe care îl primise, și a face cu acești ómeni causă comună, fără putea face alte felu ? Se sili dórè din tóte puterile, și isbuti In fine a’șî da ună aeră asta, in câtă ceî laltî le crejuca In adeverü camaradură soră. Numai Ned Ambrose nu se prea și Alva câtuva timpă se incredea in elă, temu câ acestă scelerată va profita de cea ăntâie ocasiune pentru a l respedia ln cealaltă lume. In fine și acesta din urmă păru că’lă consideră ca camaradă , și incepu a’lă trata mai amicală. Eroulă nostru nu putu se cunoscu motivulă acestei amabilități. Deși înțelesese amabilitatea celorălalțî, dére acea-a a inimicilor ă sei de marte nu o putu înțelege. Nu trecu însá multă timpă ș’avu ocasiune a o Înțelege pe deplină. Intr’uă sérá, 1) A vedé „Românulu“ de la 11 Octombre încace, după schimbulu gazdeî, fiindă culcată pe covertă, auji nesec pași venindă spre elă și pe cineva așeiendu-se in apropiare. Alva voi se se depărteze, cândă d’uădată auji pronunțându-se numle scă, și totă vădată veju că cei cari vorbiră era Ambrose și ceilalți ducî. — Eă urescă chiară și vederea lui,Jise Tafe. — Nu mai puțină și că Iise Condon, și de câte ori Hn veju îmi vine se’i Înfigă pumnalulă in peptă. — Acesta este forte naturală, Iise Ambrose, dére credeți voi óre că să îlă urască mai puțină și că i’amă iertată ? O nu ! nu trebuie se’i damn se înțelăgă acesta. Pentru momentă, e fórte trebuinciasă căpitanului Paul, dérè pentru acesta nu remâne mai puțină ventură meă. Póte voiă muri, dérè altmintrele îi voiă bea sângele, și ve încredințeze că nu va părăsi aceste corabie. Acesta este lucru otărîtă. — Pre bine, déru numai se nu ne scape din mănă. — Așia este așia de sicură ală morței, ca și cândă ară avea deja pumnalulă în inimă. Dérè de uăcamdată trebuie se ne mai folosimă de elă. Cândă Alva se culcă la patulu seu, li era totală clară, scra ce lu ascepta, și de aceaa trebuia se se gândéscu fórte multă asupra mijlocelorű, cumă se scape din acestu infernă. Pe la cinci ore sora matelotulu de pază anuncia vederea unei corabie străine. Căpitanul Paulă merse cu ochianulă scă pe covertă, și veju că corabia anunciată erauă corabie comerciale, și că mergea spre Sudest. Vîntul sufla de la Nordest, și corabia piraților, tăia undele cu mare iuțălă. — Se pare că este uă corabiă americană, care vine din Indii. — Ce ne pésa de unde vine, adause Kamton, alü duoile comandanții, care avea pré multă asemănare cu mă Mulată, deci are avea numai pe ea ceva prețiosă. Creju că aru trebui se indreptă cu cursulă nostru in direcțiunea iei. Cursulă corăbiei fu schimbată și porni cu tutela fulgerului In direcțiunea adversariului. In adeveră, corabia cealaltă venia din Indii, și, cândă distanța se micșioră, se putu vedea, că este fórte greă încărcată. Abia se mișcă, și pirații ver jură cu uă plăcere deavoléscu, că nu le puté scăpa. Ea nu’șî putea schimba cursul, fiindăcă deja plutea suptă ventulă celă maî favorabile și numai la redicarea tutoră velelor ăiei își căuta scăparea. In acestă intervală pirații ișî făcură pregătirile de atacă, tunurile fură încărcate, armele împărțite și ómenii equipagiulu puși In ronde. — Băieți! Iise căpitanulă Paulă, acumă vine viteia nóstru prad.1. Voi scrți cumă neamă Ințelesă. Nici ună omă nu va fi cruțată, căci morții nu potă se vorbéscu. Cu tóte acestea mai amă trebuință de doue sau patru brațe tari, și de le veți găsi pe acea corabiă, se le cruțați. Déle atari de aceștia totă ce se afli vă se va ucide. După aceste cuvinte căpitanul se ’ntorse către Alva, și dă invită se’să urmeze. — Eî bine, ce jicî ? ești otărîtă se’țî faci datoria? La ânteiulă momentă Alva nu sciu ce se respunsă, apoi jise. — Da, suntă otărîtă se facă cea a ce e datoria mea. Cu tóte aceste este contra naturei mele a omori omeni, cari nu suntă in stare se se apere. Crezu că ară fi destulă se luămă ce aă și se le lăsămă viața. Nu se póte, respinse căpitanul, fără cea mai mică bănuială, trebuie se ucide mă totă, acesta chiară In interesulă siguranței nóstre, căci, de vomă omori unule sac pe întregulă equipagiă, crima este aceașî. Te întrebă dere îți vei face datoria și veî fi bravă In focă? — Da, domnule, respinse Alva fără Intârziare. — Bine, jise căpitanulă, voiă face încercare cu tine. Căpitanul o primi pe junele nostru, cu orecare îndouială, și, ațintind- vă căutătură aspră și patrunjetere asupră’î, jise. — Mi se pare că ómenii mei nu pre dă încredere In sinceritatea cuvintelorű télé și de aceea cu pensiunea a le arăta că se incela. Fii dére aprope de mine. Despre bănuiala căpitanului nu putea esiste nici uă îndouială, și Alva se depărta de el, cu inimă palpitândă. încercarea era așa de aprope, și, deca elü nu-i ținea peplu, trebuia se cadă ucisă de mânele camarazilor sei. De va asculta, își pătără mânile cu sânge nevinovată. El nu se putea decide ce se facă în acesta dilemă, cu tote acestea se pregăti pentru ora tezibilă. In intervalul acesta, pe coverta Corăbiei pirate se pregătise totală pentru luptă. Tunurile erau încărcate, și omenii ce trebuia se le servesc a stau gata a pune fiiniură. Era către sora și ambele corabie se aflau ca trei leghe departe una de alta. Corabia pirată nainta cu vă iut era necontenită spre victima iei. Se putea vedea, că pe cealaltă corabie toți erau în spaimă și cea mai