Romanulu, aprilie 1870 (Anul 14)
1870-04-08
ANULU ALU PATRU-SPRE-JREDELEA Administrațiunea în Pasagniül Roman, No. 1. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. MERCURI, 8 APRILE 1870. VOIESCE ȘI VEI PUTEA Levi. Leii. Pe anu.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șase luni « « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 uă lună « « 5 «« 6 Unu exemplarü 25 bani. Pentru Paris, pe trimestru nr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust Articele nepublicate se vor arde. — Redactare Eugeniu Carada EUMINEAZA-TE ȘI VEI FI Pentru abonamente, anuntiuri și reclame a se adresa în Bucuresci, la administratiunea pariului. In districte la corespondințiî siariului prin poștă. La Paris la D. Darras-Hallegrain, rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUNTIU EXLH Linia de 30 litere............ 40 bani Inserțiunî și reclame, linia.. 2 lei noul SERVITIU TELEGRAFICII ANU nOI ANI LI I. PARIS, 18 Aprile. Proclamarea Imperatuluî către popor, va apără Duminică, împreună cu decretul prin care se plărasce data votului. Votarea la plebicism va dăinui uă singură iii. FLORENZA, 18 Aprile. La Milano s’a descoperit nuă fabrică de cartușe, une fabricante a fugite, patru au foștii arestați. Bucuresci, J Priarti 1870. Ministeriulu nu s’a formatű ăncă. Cabinetulu de la 16 Noiembre și celü alți d-lui Lambru-Golescu avură privilegiulă d’a crea uă situațiune asta-felu, în cătu bărbații politici se nu cuteze a primi moștenirea. Suntă 13 (Zile astă-ji, de căndă cabinetul) Lambru-Golescu se disolva prin scandalulü din anti-camerele Camerei, și pen’acumu totu ce scimt mai positiva este că națiunea a plătită, ca diurne, pentru deputați și pentru impiegații Camerelor, vre trei mii galbeni, ș’acesta numai pentru ca s’ascepte pe cei carii voru ave curagiulü d’a primi moștenirea. In sfârșită reală s’a făcută și se sperămă că măne — <ziua din urmă a prelungirii sesiunii—crisa ministeriale va ’nceta, și că noulă Ministeriă va sei că nu este altă mijlocu de scăpare, de cătu a deschide colegiile electorale ș’a reda națiunii a iei suveranitate, și, prin urmare, și deplina respundere în privința așternutului ce-și va face. Se susține că totu d. Ion Ghica va compune astăzi cabinetulă; acesta o credemu cu atâta mai multu, cu câtu organulu ministerului de la 16 Noiembre este din ce în ce mai furiosă contra dumnelui. Trei colane d’atacuri și -njuraturi consacră astăzi d-lui Ion Ghica. Se nu se măndrescă ânsă celă care este astfel atacată și înjurată de d. Boerescu și tovărășia, căci astăzi, ca totădeuna, Pressa consacră șese colóne celui care mai că n’a fost ă, nu este și aperamft că nu va fi nici vădată ministru, adică lui G. A. Rosetti. Și, ca se necăjimă și mai multú pe d. Ion Ghica, ca se-Ia facema pe deplină gelosü de onorea ce se face necontenită lui C. A. Rosetti, se reproduceam aci câte-va linie numai din cele ce scună astă eji învățații, inteliginții, moralii și liberalii bărbați de Stată de la Pressa: „Aflămu că d. C. A. Rosetti a plecatu la Botoșani. Ce o mai fi astă misteriósa călătorie ? Vrea d. Rosetti se vedi prin sine daca candidatul seu, d. I. Ghica, este destului de popularii In Moldova? încerce, se va convinge că, mai alesu în Moldova, veși nirea d-lui I. Ghica la ministeru este considerată ca uă calamitate publică. Avé va vreunii alții scapă călătoria betrănulu î ,ziaristü ? Nu scimü, dérü nici plecarea de a călători nu póte îl scopulu, căci încă nu este timpulu de a se face poesii pe vârfurile munților ei. Misteriósa dorii se pare a fi călotoria ghibaciului (ziaristu ) “ D. Boerescu s’a plimbată în toți anii, prin țeră ș’afară din țară, și nimene n’a notată călătoriele dumisele. S’a plimbată în anulă trecută, ministru fiindă, și nimene n’a vorbită de cătă de tipululu acelei călotorie, de masca ce-și pusese ministrulă ca se lase în respundere pe capul Statului. S’a plimbată d. Dumitru Ghica prin strainetate, de mai multe ori, și nu s’a făcută gaură în ceră.S’a plimbatăană la Livadia, și s’a plimbată ca prim-ministru, și nimene nu s’a ocupată d’acea plimbare și nici că s’ar fi Șlisă ună cuvântă măcară despre dânsa décá nu spunea dumnelui istoria miraculosă a unei cigare ș’a unui chibrită, cari—amândouă—întrunite fac focă și prin urmare fumă. Ș’ună bietă simplu diaristă nu se póte mișca din locu, fără ca omenii serioși, bărbații politici de la Pressa, se nu facă cunoscută publicului română acea mișcare și se nu facă dintren sa uă cestiune politică, bancă... cine mai scie !.. uă revoluțiune póte, ș’ună casus belli între puterile garanți! Și cătă de frumosá este acestă gravă scrie, ce o daă națiunii bărbații politici de la Pressa, căndă astăzî teribilele C. A. Rosetti citi pe fotoliulă scă acestă avisă, spăimântătoră pentru națiune, și scrie ca mai totă deuna, la mesa redacțiunii acestă parte a pianului. Și pentru ce are doi. Boerescu, Zissu și Dumitru Ghica dică cacăstă călătorie este „misteriosa ?“ C. A. Rosetti are la Botoșani mai multe rude , între cari mai cu semă pe bătrâna mamă a ginerelui seă. A visita noua sea familie, este ună actă „misteriosul" pentru iubitorii de familie de la Pressa! Iubitorii de familie de la Pressa numescă „poesiă“ legămintele de familie ? Sacrele legăminte ale căsătoriei și contopirea, ca se <^hemă astăfelă, a două familie, suntă pentru foștii consilieri ai Tronului, pentru cei carii au guvernată și voră se guverne națiunea, „poesii, căsătorii misteriose,“ conspirațiuni și fapte rele, cari trebuiescă dennitate națiunii și puse la index? Ceremă iertare publicului, decă amă fostă siliți a respunde aci bărbaților politici de la foia oficiosa a guvernului de la 16 Noembre, cred urămă ânsă că este bine a profita și de acestă ocasiune, pentru a arăta că dată mai multă cari suntă simțimintele ș’amarea loră pentru moralitate și adeveră, în cătă aude singură cea-a ce nimene n’a putută audi, cumü făcuse și astupe urechile arătă de tare, în cătă se n’audă strigările locuitoriloră a doue comune, Cuca și Măcăii, pustiite prin tătărasca dumisele iuvasiune, țipetele de durere ale mamei, căreia i-a ucisă prunculă din pântece și gemetele a vre 40 de sătiani, carii, după ce au fostă jăfuițî și prădați, iacă d’atătea luni în temniță?. Cumă d-nix Dumitru Ghica, Boerescu și Lambru Golescu fraudă miile de comercianți și proprietari, cari aă rădicată vocea loră, lunecată de durere, până la Tronă și cari dobândescă pe tóte cliua none adesiuni, precumă se va vede și astăzi mai la vale ? Cumă n’aude strigările de durere și desperare, ce vină pe totă diua de prin județe ? E că uă asemene strigare a unui cetățiană din Giurgiu: „Pe consciința mea de Română, ajunsă în etate de aprópe 70 de ani, proprietară la mai multe districte și votantu l colegiulu I din Vlașca, spuiű s’aretă că mamă socotită nici vădată seama nenorocirea a vede pe funcționarii autoritățiloră țereî nóstre, caă umblala și umblă se facă acte false, prin cari s’aducü, in lotru și ’n afară, perderea României.“ Publicămă mai la vale epistola acestui bătrână proprietară, și ne mărginimă ac»a dice d-loru Boerescu, Dumitru Ghica, Zissu și Lambru Golescu: —Da este forte adevârată că „bătrâni și copiii țipă și suntă îngrijațî,“ derii țipă de biciură, de jafurile, de uciderile cu cari i-a bântuită și-i bântuie a vóstră administrațiune și este timpă se s’audă aceste țipete și se se curme domnirea guvernului Ianaciarilor, căci durerea este în ajună d’a ajunge la desperare. Da, este forte adevărată că „țipă bătrâni și copii“ și d’acea a chemă din noă tutoră celoră în cădere : audițî țipetele, când p âncă bată la ușiă, căci în urmă ele voru străbate ca vântură prin cele mai mici crăpături ș’a loră arșiță aprinde și arde. adă, care astă-felă mar fi de cătănă învârtitură de vechi calorinii, și care acumă nu mai merge. Misiunea d-loră Ion Ghica și Strat este d’a face ca puterea esecutivă se reintre în legalitate, se redea națiunii a iei suveranitate? Da? Atunci cumă nu disolve îndată nișce camere, eșite prin alegerea bandelor de pușcăriași, după mărturirea întregei națiuni și chiară a membrilor din partita d-lui Cogălnicenu? Nu? Atunci de ce vină d-loră la ministeriă și nu dd. Boerescu, Dumitru Ghica, Cogâlnicanu, Zissu și Popa-Tache? Voiescu dd. Ion Ghica și Strat se câștige timpulă materiale pânâ la Iurnă? Déru ce se facă în acelă timpă, deca cugetă a reda suveranitatea națiunii, eră nu prefecțiloru? Și pe ce temeiă, pe ce putere morale voră disolve la luniu nisce camere, ce nu le-au disolvatu la 8 Aprile, în diua venirii dumneloră la putere? Cândă de la 8 Aprile până la Iuniă nouă ministeriă a trăită cu Camerele actuale—căci, deschise seă închise, ele suntă — devine învederată c’a trăită cu regimele bandeloră de pușcăriași. Ce putere morale dorit îi va remăne, ce conse cxnțo in lu.oi-ürt To vlij V Cili »ja rtic, ce încredere va da națiunii despre principiele sale, despre ținta mea politică, despre credința sea în națiune, despre voința și nestrămutata seaotărîre d’a merge de calea cea mare a legalității ș’a moralității? Și ce s’alege bună ministeriă, care în prima zi a venirii sele la putere o scrîntesce atâtă de multă și pe faclă? Spațiulă ne lipseșce da merge mai departe; ș’apoi se ne fiă permisă a nici nu crede din partea d-loră Ion Ghica și Strat asemene grave, compromițâtorie și fatale greșeli. — Cine nu scie ce suntă greși alelele în politică? — Se lepâdă mă dori pentru astăzi pena,ficândă că este peste putință c’acesta sorie se fiă adeverată; ^icendu c’acestea sunt ă solri calomniose, respândite de către inemicii ministerului Ion Ghica, de către inemicii tronului, de către inemicii națiunii Dr. Boerescu, Dumitru Ghica, Zisu și Lambru Golescu spună astăzi, între altele, că venirea la putere a d-lui Ion Ghica este uă calamitate publică. Ridică : „Este positivü, și düspidemu pe ori cine se ne desfință, câ acésta scrie a rostu ca unu doliu pentru tótu capitala ; afară de roșii, toți ceî-l-alțî cetățeni, de la clasele cele mai superiore pené la cele mai modeste, toți erau consternați de scîrea căd. Ion Ghica formeză unii cabinetü.- proprietarul celu mare, capitaliste, junime, bătrâni, pene și femeile, pene și copii, toți erau îngrijiți de resultatele la canare se ne ducă unii asemenea ministeru ! Martori oculari ne spună că în provincia, ori unde astă sciie a putută pătrunde, îngrijirea era aceași.“ Și cine o spune acesta ? D. Zisu! Deru cumaare, dumnelui, care are mă audă arătă de petrundătură, UNA ORĂ DUPĂ AMIA-pi. Ni se face cunoscută în acestă momentă că cabinetulă Ion Ghica s’ar fi formată, ânsă cu condițiune fără de care nu, impusă de d. Strat, a nu se disolve acumă îndată Camerele, ci mai tărâtă, pe la luniu. Se mai spune că d. Ion Ghica ar fi primită, numai ca se nu perdă pe d. Strat. Avemă cea mai mare considerare pentru speranța, aptitudinea și străpungerea politică a d-lui Strat, dérit ...... se ne fiă permisă a’i spune că nu-să înțelegemă și mai puțină pe d. Ion Ghica, care ar primi acestă condițiune. Nu ’nțelegemă, căci pace dreptu dd. Ion Ghica și Strat vină la guvernă ? Suntă ei indicați de către majoritățile Camereloră ? Nu. Atunci cumă se presintă naintea loră uină ministeriă anti-parlamentară? Aă acestă coragiă, fiindă că Camerele nu mai suntă complete? Atunci unde este tăria morale, cu care acestă ministeriă se presintă naintea națiunii, în primulu seă cătră d-niî Lambru Golescu, Gr. Balșiă, Ceaur Aslan, prin mila și ajutorul lui Popa-Tache, Hamalii și restul bandei de pușcăriași. Aceste tóte pentru septemâna patimiloră. Cândă are și cumă va fi reînviiarea ?! Estragemă din foile francese lămuririle de mai jos, asupra urmăriloră ce am avută manifestările contra profesorului în medicină Tardieu : 707 studiați In medicină, după ce’țî justificară inscripțiunea lor’, făcură uă mtrunire privată Sâmbătă séra, la gimnasiulu du la Sorbonna. Adunarea a decisă în unanimitate că închiderea facultății, adică suspenderea inscripțiunilor ș’a esamenelor, era ilegale , profesorii și ministrulű neavându dreptul d’a pronunția Închiderea scalei, adică suspenderea cursurilor. Adunarea a mai decisă cu majoritate de 676 voturi, contra a 31, că studiații trebuiau se urmeze a reclama demisiunea lui Tardieu. Asupra cestiunii a treia, care era acesta: „Ce purtare trebuiau se aibă studiații la redeschiderea scalei ?“ în deciziunea ce trebuia se se iea s’a reservatü pe mai tânjiă. La sfârșitul ședinței, studiațiî aă aclamată pe profesorii cari au votată contra închiderii scalei. Nu vomă face de câtă un singură oservare a proposita d’acesta întrunire : se pretinsese că manifestările făcute la cursurile d-lui Tardieu, erau faptele unor indivizi străini. La ’ntrunirea de la gimnasiul de la Sorbonna mai lătrată de câtă studiați, cari ’și justificaseră calitatea loră și primiseră să invitare personale. Era dojü ună neadeverit a asecuta că studiații în medicină nu luaseră parte la manifestările de la cursurile d-lui Tardieu. întrunirea profesorilor liberi și medici ai spitaleloră s’a ținută Luni,la doctorele Rimbeaud. Era presinte ș’ună mare numără de interni d’aî spitaleloră și de studințî la medicină. După uă discusiune s’aă cercetare matură a cestiunii, la care am luată parte d nn: Rambeaud, ADzias-Turenne, Dupré, Trippier, Verité, Alf. Naquet, agregată ală facultăți, de medicină, E Bourtin, Delassanne, Pascal, StopiD, Thaon, Turlin, Martin, Leclerc, că comisiune a fostă numită pentru a procede la organisarea imediată a învățământului liberă, și a se pune în relațiune cu personele cari urmărescă același scopă: 5 ore. Ni se spune că d. Ion Ghica ar fi refuzată propunerea domnului Strai ș’ară fi renunțiată d’a mai forma cabinetulă. De va fi astăfelă, și decă acesta va fi causa că nu mai formeză ministerială, felicitămă pe d. Ion Ghica. Se spune că acumulată d. Lambru-Golescu formază cabinetulă. De va fi astă-felă, nu felicitămă pe d. Lambru-Golescu și chemă: „ține-te pândă se nu te rupi.“ Mâne, 8— 20 Aprile, este aniversarea nasterii principelui Carol. Mâne, 8—20 Aprile, este aniversarea proclamării prin plebicism a principelui Carol I de Domnăală Românilor. Mâne, 8—20 Aprile, se va anunța națiunii că va fi guvernată de CEVA DESPRE COMUNA CAPITALI. Măne, Mercur! 8 Aprile, este a se ține la comuna Capitalei oă licitațiune de mare importanță. Este vorba d’ună contractă de 470,000 bucăți de petra pentru pavagiu, adicâ două afacere de vre 4 sau 500,000 de franci. Acumă câteva septemăne, aceaașî licitațiune fusese publicată în termenă de 12 z zile, contra disposițiunilor, legii comptabilității, și era se se de pe la începutul lui Fevruari. Amă denunțată atunci faptul publicului și guvernului. Denunțarea nostră se vede c’a avută ore care efectă, căci licitațiunea s’a amânată. Se pare îasă că consiliul comunale ține neapărată a viola legea în acesta afacere, precumă a violatu-o în altele multe. Foia comunale de la 5