Romanulu, octombrie 1870 (Anul 14)

1870-10-14

a ANUL!! ALD PATRU­ SPHE-PECELEA Administrațimea In Pagagiulú Roman, Vo. 1.— Redacțiunea Strada Colțea J­v. 4a. MERCU­RI 14 BRDMARELU, 1870. VOIEEDE ȘI VEI PTITIfe­boNAMERIE L. n. L. n.­ Din anu . . • ■ *n capitale 48 districte 58 . Șase luni n n » 29 Trei luni n n 12 „ 15 U5 lună » n ^ n 6 Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. 4 Una esemplaris 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Austria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 ANUNTIurî L. b. Linia de 30 litere................................— 40 Inserțiunî și reclame, linia ... 2 — X.UHIERZA-XE ȘI VEI ! Í Pentru abonamente și anunțiuri a se adresa: In B­u­c­u­r­e­s­c­i, la Administrațiunea diarului In Districte, la corespondenții sei și cu poșta LA PA­RIS Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegrains Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-il Órain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. la View a Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 15 Fleischmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein­e Vogler, 11. Neuermarcht Din causa serbătorii de a­ Ji, Vinerea Ma­re, (fiarul) nu va apare mâne. Orî-ce sciii mai Însemnate se vor­ comu­nica prin suplimente speciale. DEPEȘI TELEGRAFICE. (ServițiulO privata ale Monitorului). FLORENZA, 22 Octombre. — suiariulu­iVoni­­mento publică un scrisore din Genua, care anunțță că Garibaldi a f­ormat­ cadrele ar­­­matei de Vosges din cari trei brigade se a­­flă deja formate. Prima brigadă, sub coman­da generalului Bassac, este compusă de unii regimentu de mobili, unii batalionü de franeî­­tirorî de mai mulți Angles! și Spanioli; a doua brigadă se compune mai in iot regulu seu da Frances­; a treia, sub Menotti Gari­baldi, de una regimentu de mobili f­rancesî, de două batalióne de francî-tirorî italiani și de unii batalioni de locuitori din Ni­sa. Fie­­­care brigadă are câte oă companie de geciu. CONSTANTINOPOLE, 21 Octombre. — Una tractată ofensivă și defensivă a fost­ in­­chiriată Intre Turcia și Grecia In contra ori­­­cărei puteri ce ar cugeta veri­gl cucerire în Orient. FLORIINZA, 21 Octombre. — In mai multe biserici s’a afișată că epistolă a Papei anun­­ț­ăndă că de­ore­ce, în facia iDvasiunii, con­­ciliul­ nu póte ave libertatea ced este ne-­­cesară, Papa ’Ia suspendă și ’10 amână pen­tru una timpu mai oportună. Republice­. Vulcanulă, în care clo­­potia formidabilea putere a națiunii francese, a isbucnitu . . . Dreptulu și omenirea voră triumfa. Poporul, suveranii acuma înaintând fi, Tirani ai omenirii, descindeți în mormântu! 1) Bucuresci. ” Brum­urelu, 1870. Ieri apăru între depeștele servi­­țiului nostru telegrafică, una cu to­­tul­ de ne­î nțelesă. Détoria nostra era d’a o esplica, după părerea nós­­tră, timpulü lipsindu-ne ieri, nefa­­cemű a-i acesta détoria. Depeșia oficiale din Berlin <zice că „batalióne francese cu 40 tu­­­nuri au făcută la 21 Octobre uă i eșire din fortul­ Mont-Valerien, „și, după uă luptă de trei ore, au] w fostă respinse de pe țormula dreptu „ala Senei. Totü Versaillum­ este „alarmată. S’au făcută peste l­ăsu­­ptă captivi. Perderile sunt o relativă „miul d’amândouă părțile.“ Acesta este traducerea fidelă de pe depeșia în limba germană ce ne-a venitu. Intrensa nu putemű vede de­câtă cea mai ciudată în­curcătură, și esplicările ce i se pot ă da uu suntu de focu în favorea Prusianiloru. Mai ântéiu unde este posibilita­tea ca dintr’una forta construită pentru că garnisonă numai și pen­tru tunuri stabile de cetate, se esa una mare numără de bataliane și 40 tunuri de câmpă? Resultă dorit că eșiră n’a fostă făcută din Mont-Valerien. Se trecemă la resultată: „După uă luptă de 3 ore, Fran­­­cesii au fost ă respinși de pe țer­­imulți dreptü“. Mont-Valerien este pre țer­­mula stângă. Prusianii sunt­ totî pe țermulă stângă, prin urmări lupta totă pe țermulă stângă s’a fácuta. Cuma dérii Francesii ai fost ă respinși de pe fermulă dreptă. Se ch­oema că este uă greșielă telegrafică și că trebuia a se scrie: „i-a respinsu pe termulă drepții.“ In a­cesta casa însă Francesii au fostu înfrânți, aruncați in Sena, ale cărei poduri sunt­ rupte; și cumű în urma unei asemeni victorie Prusia­­nii remănii numai cu 100 de cap­tivi, cu doue tunuri și cu alarmă în fota V­ersaillul­u ? Și cum ț se face ca vitezii și pute­­ricii Prusiani se fiă d’uă dată ș’a­­tâta de peste totii alarmați în car­­tierulu regale și generale Versail­les, pentru că luptă de trei ore în care Francesii au fost­ respinși? Se nu uitămfl că depeșia oficiale elice alarmă, și se nu se spumü din vedere că totu ea adauge „perderi mici d’amendoue părțile.“ Cum se pute onse ca, după uă luptă de 3 ore între puteri considerabile, perderile se fii mici, și Francesii fiind­ respinși, depeșia oficiale se clică că perderi sunt fi mici d'amén­­doue părțile ? Din tote aceste raționamente, pe cari este imposibile se nu și le facă ori­ce om­ cu dreptă judecată, re­­sultă că depeșia oficiale prusiană nu spune sau încurcă adeverulu; și mai resultă că avéndu interesu a s’le încurca, elu nu este în favorea Prusianiloru; și mai resultă încă că, alarmă fiind dín totu Versaillulu, ânșiși impresiobilii Prusiani au în­­­cepută a se speria de puterea și eroismul­ aparätoriloru Parisului. I­pote încă se mai resulte că eșirea unora puteri considerabile din Pa­ris cu 40 tunuri a respinsu tru­pele prusiane pene lângă Versail­les, respândindu spaima și alarma pene și supta perdelele patului d’au­­ritű ale lui Ludovic­ al­ XIV-lea, pe care îi place monarhului prusescu a se repausa. Curêndü vomö vede lămurindu­­se aceste încurcături prusieneșcí. Pene atunci euse, fără fi prooroci,­­putemu spune că lupta de luptă ! zidurile Parisului, de la 21 Octobre, a fostu departe d’a lăsa victoria în măna Prusianiloru. Ș’apoi, décà toti Prusianii arü fi foștü victorioși, amu fi vedlutü óre alarma respândindu-se în tóte cur­țile suverane ca și ’n Versailles, și toți monarchii în corü strigându: armistiim ! pace ? . . . De bună se­­mă nu, căci stepânii de pen’acuma ai popórelorü,—mulțămită copilărie­ omenirii,— monarchii cari n’au re­­muscare d’a distruge poporațiun întregi pentru satisfacerea ambițiu­­.Inii lorü personale, mar fi fi avute nici acuma mai multă mustrare de cugetă d’a lăsa ca Republica, abu * născândă deja puterică și teribile iise fie înecată în sânge, supt bom­bele Krupp, supt ascusțitură sabie i­i prusescî. Deru craterulu s’a destupatu di­n către mâna sântă și neînvingibile . Amu rugat fi, și mai cu bini și orfi­­ și mai cu îndrăsnelă, pe d. ministru de financie se bine-voiescă a ne da pre­cari lămuriri în privința finan­­cieloru. Și dederăm și fapte cifre, acte oficiale, énsé pén’acuma nici unu respunsu satisfăcătorii și com­­pletui nu primirămu. Comunicate vagi, ce e drepțu­, ni se dederă, énsé împlute­séu cu polemică­­ jia­­ristică cu dianulii Pressa, séü­u frase vagi și deșerte, fără nici uă cifră, nici unii faptu, nici unii aetu oficiale, séu în fine cu recunoscere­a adevĕrului unora­a din faptele ce denunțiamă. Pe cându primulu ministru mer­gea cu mâncărimea d’a scrie pân’a ne adresa­tă epistolă bufonă, cuma ua mai fostu scrisă pân’acuma alta de mână de prim-ministru, d-sea nu bine-voia a respunde categorică nici m­acara la unele din puntele principali ale întrebarilorü nóstre. Respunsu-a m­inistrufü în grava cestiune a cuponeloru, sustrase de la unele bonuri rurali, despre cari am­ vorbitu? Respunsu-a cu cifre și cu fapte la imputarea ce i-am­ făcută că nu urmăresce remășițele constatate, și mai cu semă cele din arenei ? Respunsu-a cu exemple anume» la imputarea de numire ilegale, prin favor­ și pentru interese electorali a casiarilor­ ? Respunsu-a în sine, — pentru a scurta, — la cestiunea celor­ 12 milione talere, sau 45 m­ilione lei noui, pe cari i-a luată d. Strasberg, acuma în urmă, din vestita ladă cu două chili? Nimicit la tote aceste! Și trebuie se credemă că tote suntu adeverate, déca puterea mare ce se respunde! Și trebuie se admitema că finan­­ciele Statului românn sunt­ în mai de­plorabile stare de­câtă totu-de-una și că ele sunt­ prădate, grație ne­­gliginții și favorilor ă sau chiarü in­teresului, cari îndemnă pe putere nu numai d’a nu aplica legile, ci chiarü d’a le vi­ o­a profibilu iei. Decă ne va respunde puterea că spunem în neadevăruri, că calom­­niăm fi, îl vom­ demonstra că nici­­ chiarü Constituțiunea n’a remasa , neviolată, cândă este vorba de ju­­t­­ătore întrebuințate din casa Sta­tului, în interese personali, îi vomă demonstra că, pe cândă se spore­­sce detoria flotante în proporțiuni spâimântătore, că pe cândă miniștrii­­ strigă în tote comunicatele, lipsă! de­1­ Cântului „Plecării“). ficția!­crisă! că pe cândă la Ber­lin d. Strasberg­ie din lada Româ­niei și cele din urmă 45,000,000 lei noui, în Bucuresci se petre­că treb­­șiore ca cea următore, pe care, dacă nu se supără d. Manolache Kostake, le vomă lua-o totü din diab­ulă Dreptatea, estragându-vă dintr'unü articlu întitulată Consti­­TUȚIUNEA JERĂȘÎ VIOLATĂ: „Art. 96 din Constituțiune (zice: „Domnulă nu are alte puteri de­­ câtă acele date prin Constituțiune. „Art. 94, mai de d’asupra,­otă­­„rasce : „LEGEA fișeză lista civile pen­­­tru DURATA fie­cărei domnii. „Prin urmare Domnulü supt nici unu cuventű nu póte, și nici se cade, se se bucure de alte avan­­taje materiali, de cât­ de acele ce i le-a cerută LEGEA LISTEI CI­VILE la urcarea sea pe tronă. „Eră ânsuși testulă acelei legi, decretată în 4 Iuniu 1866 și pro­mulgată în 29 Iuliu 1869 : „Art. unicii. Lista civile a M. S. „Carol I­ iü este fișată la suma a­­„nuale de lei trei milióne două „sute mii, no. 3,200,000. „Este adevărulă, atestă lege prin sine însăși este mai multă de­câtă laconică, deja desbaterile Constitu­antei au făcut’o CLARA, neadmi­sibile de interpelațiune, mai alesă Într unu sensu largii. “ Dreptatea reproduce aci desba­terile din Constituantă, cari se ter­mină prin următorele pasagie: „D. N. Ionescu nu admite de câtu suma de 60 mii galbeni pe anii, care a avut’o principele Cuza și întrebă pe d. Brătianu, dacă prin­cipele este așta de bogată, pentru ce voiesce a vîrî „scă în carne grasă?“ „D. Manolache Costache susține cifra de 100 mii galbeni, ^icendu că nu ară fi vă sporire de cheltu­­iele, fiindu­ că statulü plătia pentru principele Cuza, pe lângă galbeni Ura, ȘI CHELTUELI DE 60 mii REPA­RAREA PALATULUI , MOBILIMENTU, PRO­­GOANE, ETC. CARI ACUMA INCETEZĂ. (D. Manolache Kostaké, primul- ministru de arci, vorbia astă-felă.) „D.Brătianu declară că léfa prin­cipelui va remăne precum și a fostu pen’acuma, de 60 mii galbeni, ca­se ruga pe Adunare se voteze ci­fra de 100 mii galbeni, ca se pó­­tă ave ocasiuni M. S. a’și areta largeta, iertăndă țetei acele 40 mii galbeni pe anu. „Ni se pare că nimica mai clară de­câtă acésta, Măria Sea, ca Domnă ală Românilor­, drepta resplată a împlinirii,­­ incert și corectă, a ro­lului de ficțiune guvernati­vă, are dreptă la oă retribuțiune de 100.000 galbeni, nici c’unü banu mai multă nici cu m­ulti mai puțină.“ Nimica mai clară este asemene pentru noi, că greșită a fostă d. Brătianu d’a promite că „léfa Prin­cipelui va ramâne totu de 60 mii galbeni“ și d’a nu admite c’acésta largeță și promisiune domnescá pate se nu țină de câtă puțină timpă, ș’apoi sutișdia de mii de galbeni se fiă­uată întréga, curau este luată de multă de]­. Se vedemü­inse ce ne mai spu­ne Dreptatea­. „Se vedemü acuma aplicațiunea ei­ (legea, promisiunea). „Una singură actă, următoriulă, contrasemnată de colegulă de la fi­nancie ală d-lui Manolachi Costa­­chi, INGRADITORIULU LISTEI CIVILE, ne arata falșierea cu care se splenteza, CU DISPREȚUL­ LEGEI ȘI ALU CONSTITU­­ȚIUNEI, puterea, spre a servi la sa­­tsfacerea poftei de câștigă și de în­­fumusețare a palatului și a mese­­orii domnesci. E că­lă: „CAROL I. „Prin grația lui Dumnezeu și vo­ința naționale, Domnulă Romănilor”, „La toți de faciă și viitori, sănătate­, „Asupra raportului ministrului nostru secretară de Stată la depar­­tamentul­ financelară, No­. 34,558: „Vedândă jurnalele consiliului de miniștri, închiriate în ședințele de la 12 și 14 August­ 1870, sub No. 3, 4 și 5: „Amă decretată și decretama ce urmeză: „Art. I. Jurnalele consiliului mi­­niștrilor”, citată mai susü, sunt­ a­­probate de noi. „Art. II. Pe puterea art. 29 din legea comptabilității, se deschide pe sema ministerului financielor, ur­­matórele credite, estraordinari: a) Leî 27,372, b. 13, pentru eserutarea lu­crariloru de tapițe­­ria și de templărie la localulu palatului domnescu din capi­tală, după devise. b) . Leî 8,716, b. 50, pentru cumpilatarea unor­ obiecte de ta­pițerie mobilarea necesare la salonului albastru de la pala­­tulu domnescu din capitale. c­ . Lei 19,037, b. 47, pentru construirea u­­nui coridoru dealun­­gulu camereloru ce conține apartamentul M. Sele Domnei și pentru cumpărătdrea unoru sticlării Între­buința mesei dom­­­nescî. 55,176, b. 10. Tofaluin lei cinci <pci și cinci de mii una sută șapte-f­eci și șase, bani­­ zece“. Și mai la vale Dreptatea <zice: „Violațiunea legei listei civile și a Constituțiunei este patentă: „Cine e culpabilulă, celă care primeșce, ori celă care dă? „Cele care primesc e ié, fiindu că i se dă, de și i se dă fără dreptă, și s’ar­cade se respingă ac­este „fructu ale violațiunei pactului sub­semnată de elü.“ „Celă ce dă, dă fără dreptă, ră­u­pesce de la națiune funetală mun­­cei sale, spre a căpăta mijloce se surpe garanțiele intereselor­ ei.“ Aci Dreptatea demonstră călca­rea de Constituțiune, bazându - se chiar­ pe legea de comptabilitate. Apoi mai nainte d’a termina spune: „Doru Rumânulă zice: „nu lăsa se-ți facă dîra prin barbă.“ „Și dîrele domnesci costisescu multă : dovedá amă avută asta-iar­­nă cu proiectele de apanagie, de

Next