Romanulu, octombrie 1870 (Anul 14)
1870-10-14
a ANUL!! ALD PATRU SPHE-PECELEA Administrațimea In Pagagiulú Roman, Vo. 1.— Redacțiunea Strada Colțea Jv. 4a. MERCURI 14 BRDMARELU, 1870. VOIEEDE ȘI VEI PTITIfeboNAMERIE L. n. L. n. Din anu . . • ■ *n capitale 48 districte 58 . Șase luni n n » 29 Trei luni n n 12 „ 15 U5 lună » n ^ n 6 Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. 4 Una esemplaris 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Austria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 ANUNTIurî L. b. Linia de 30 litere................................— 40 Inserțiunî și reclame, linia ... 2 — X.UHIERZA-XE ȘI VEI ! Í Pentru abonamente și anunțiuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea diarului In Districte, la corespondenții sei și cu poșta LA PARIS Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegrains Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-il Órain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. la View a Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 15 Fleischmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasensteine Vogler, 11. Neuermarcht Din causa serbătorii de a Ji, Vinerea Mare, (fiarul) nu va apare mâne. Orî-ce sciii mai Însemnate se vor comunica prin suplimente speciale. DEPEȘI TELEGRAFICE. (ServițiulO privata ale Monitorului). FLORENZA, 22 Octombre. — suiariuluiVonimento publică un scrisore din Genua, care anunțță că Garibaldi a format cadrele armatei de Vosges din cari trei brigade se află deja formate. Prima brigadă, sub comanda generalului Bassac, este compusă de unii regimentu de mobili, unii batalionü de franeîtirorî de mai mulți Angles! și Spanioli; a doua brigadă se compune mai in iot regulu seu da Frances; a treia, sub Menotti Garibaldi, de una regimentu de mobili francesî, de două batalióne de francî-tirorî italiani și de unii batalioni de locuitori din Nisa. Fiecare brigadă are câte oă companie de geciu. CONSTANTINOPOLE, 21 Octombre. — Una tractată ofensivă și defensivă a fost inchiriată Intre Turcia și Grecia In contra oricărei puteri ce ar cugeta verigl cucerire în Orient. FLORIINZA, 21 Octombre. — In mai multe biserici s’a afișată că epistolă a Papei anunțăndă că deorece, în facia iDvasiunii, conciliul nu póte ave libertatea ced este ne-cesară, Papa ’Ia suspendă și ’10 amână pentru una timpu mai oportună. Republice. Vulcanulă, în care clopotia formidabilea putere a națiunii francese, a isbucnitu . . . Dreptulu și omenirea voră triumfa. Poporul, suveranii acuma înaintând fi, Tirani ai omenirii, descindeți în mormântu! 1) Bucuresci. ” Brumurelu, 1870. Ieri apăru între depeștele servițiului nostru telegrafică, una cu totul de neî nțelesă. Détoria nostra era d’a o esplica, după părerea nóstră, timpulü lipsindu-ne ieri, nefacemű a-i acesta détoria. Depeșia oficiale din Berlin <zice că „batalióne francese cu 40 tunuri au făcută la 21 Octobre uă i eșire din fortul Mont-Valerien, „și, după uă luptă de trei ore, au] w fostă respinse de pe țormula dreptu „ala Senei. Totü Versaillum este „alarmată. S’au făcută peste lăsuptă captivi. Perderile sunt o relativă „miul d’amândouă părțile.“ Acesta este traducerea fidelă de pe depeșia în limba germană ce ne-a venitu. Intrensa nu putemű vede decâtă cea mai ciudată încurcătură, și esplicările ce i se pot ă da uu suntu de focu în favorea Prusianiloru. Mai ântéiu unde este posibilitatea ca dintr’una forta construită pentru că garnisonă numai și pentru tunuri stabile de cetate, se esa una mare numără de bataliane și 40 tunuri de câmpă? Resultă dorit că eșiră n’a fostă făcută din Mont-Valerien. Se trecemă la resultată: „După uă luptă de 3 ore, Francesii au fost ă respinși de pe țerimulți dreptü“. Mont-Valerien este pre țermula stângă. Prusianii sunt totî pe țermulă stângă, prin urmări lupta totă pe țermulă stângă s’a fácuta. Cuma dérii Francesii ai fost ă respinși de pe fermulă dreptă. Se choema că este uă greșielă telegrafică și că trebuia a se scrie: „i-a respinsu pe termulă drepții.“ In acesta casa însă Francesii au fostu înfrânți, aruncați in Sena, ale cărei poduri sunt rupte; și cumű în urma unei asemeni victorie Prusianii remănii numai cu 100 de captivi, cu doue tunuri și cu alarmă în fota Versaillulu ? Și cum ț se face ca vitezii și putericii Prusiani se fiă d’uă dată ș’atâta de peste totii alarmați în cartierulu regale și generale Versailles, pentru că luptă de trei ore în care Francesii au fost respinși? Se nu uitămfl că depeșia oficiale elice alarmă, și se nu se spumü din vedere că totu ea adauge „perderi mici d’amendoue părțile.“ Cum se pute onse ca, după uă luptă de 3 ore între puteri considerabile, perderile se fii mici, și Francesii fiind respinși, depeșia oficiale se clică că perderi sunt fi mici d'améndoue părțile ? Din tote aceste raționamente, pe cari este imposibile se nu și le facă orice om cu dreptă judecată, resultă că depeșia oficiale prusiană nu spune sau încurcă adeverulu; și mai resultă că avéndu interesu a s’le încurca, elu nu este în favorea Prusianiloru; și mai resultă încă că, alarmă fiind dín totu Versaillulu, ânșiși impresiobilii Prusiani au începută a se speria de puterea și eroismul aparätoriloru Parisului. Ipote încă se mai resulte că eșirea unora puteri considerabile din Paris cu 40 tunuri a respinsu trupele prusiane pene lângă Versailles, respândindu spaima și alarma pene și supta perdelele patului d’auritű ale lui Ludovic al XIV-lea, pe care îi place monarhului prusescu a se repausa. Curêndü vomö vede lămurinduse aceste încurcături prusieneșcí. Pene atunci euse, fără fi prooroci,putemu spune că lupta de luptă ! zidurile Parisului, de la 21 Octobre, a fostu departe d’a lăsa victoria în măna Prusianiloru. Ș’apoi, décà toti Prusianii arü fi foștü victorioși, amu fi vedlutü óre alarma respândindu-se în tóte curțile suverane ca și ’n Versailles, și toți monarchii în corü strigându: armistiim ! pace ? . . . De bună semă nu, căci stepânii de pen’acuma ai popórelorü,—mulțămită copilărie omenirii,— monarchii cari n’au remuscare d’a distruge poporațiun întregi pentru satisfacerea ambițiu.Inii lorü personale, mar fi fi avute nici acuma mai multă mustrare de cugetă d’a lăsa ca Republica, abu * născândă deja puterică și teribile iise fie înecată în sânge, supt bombele Krupp, supt ascusțitură sabie ii prusescî. Deru craterulu s’a destupatu din către mâna sântă și neînvingibile . Amu rugat fi, și mai cu bini și orfi și mai cu îndrăsnelă, pe d. ministru de financie se bine-voiescă a ne da precari lămuriri în privința financieloru. Și dederăm și fapte cifre, acte oficiale, énsé pén’acuma nici unu respunsu satisfăcătorii și completui nu primirămu. Comunicate vagi, ce e drepțu, ni se dederă, énsé împluteséu cu polemică jiaristică cu dianulii Pressa, séüu frase vagi și deșerte, fără nici uă cifră, nici unii faptu, nici unii aetu oficiale, séu în fine cu recunoscerea adevĕrului unoraa din faptele ce denunțiamă. Pe cându primulu ministru mergea cu mâncărimea d’a scrie pân’a ne adresată epistolă bufonă, cuma ua mai fostu scrisă pân’acuma alta de mână de prim-ministru, d-sea nu bine-voia a respunde categorică nici macara la unele din puntele principali ale întrebarilorü nóstre. Respunsu-a ministrufü în grava cestiune a cuponeloru, sustrase de la unele bonuri rurali, despre cari am vorbitu? Respunsu-a cu cifre și cu fapte la imputarea ce i-am făcută că nu urmăresce remășițele constatate, și mai cu semă cele din arenei ? Respunsu-a cu exemple anume» la imputarea de numire ilegale, prin favor și pentru interese electorali a casiarilor ? Respunsu-a în sine, — pentru a scurta, — la cestiunea celor 12 milione talere, sau 45 milione lei noui, pe cari i-a luată d. Strasberg, acuma în urmă, din vestita ladă cu două chili? Nimicit la tote aceste! Și trebuie se credemă că tote suntu adeverate, déca puterea mare ce se respunde! Și trebuie se admitema că financiele Statului românn sunt în mai deplorabile stare decâtă totu-de-una și că ele sunt prădate, grație negliginții și favorilor ă sau chiarü interesului, cari îndemnă pe putere nu numai d’a nu aplica legile, ci chiarü d’a le vi oa profibilu iei. Decă ne va respunde puterea că spunem în neadevăruri, că calomniăm fi, îl vom demonstra că nici chiarü Constituțiunea n’a remasa , neviolată, cândă este vorba de jutătore întrebuințate din casa Statului, în interese personali, îi vomă demonstra că, pe cândă se sporesce detoria flotante în proporțiuni spâimântătore, că pe cândă miniștrii strigă în tote comunicatele, lipsă! de1 Cântului „Plecării“). ficția!crisă! că pe cândă la Berlin d. Strasbergie din lada României și cele din urmă 45,000,000 lei noui, în Bucuresci se petrecă trebșiore ca cea următore, pe care, dacă nu se supără d. Manolache Kostake, le vomă lua-o totü din diabulă Dreptatea, estragându-vă dintr'unü articlu întitulată ConstiTUȚIUNEA JERĂȘÎ VIOLATĂ: „Art. 96 din Constituțiune (zice: „Domnulă nu are alte puteri de câtă acele date prin Constituțiune. „Art. 94, mai de d’asupra,otă„rasce : „LEGEA fișeză lista civile pentru DURATA fiecărei domnii. „Prin urmare Domnulü supt nici unu cuventű nu póte, și nici se cade, se se bucure de alte avantaje materiali, de cât de acele ce i le-a cerută LEGEA LISTEI CIVILE la urcarea sea pe tronă. „Eră ânsuși testulă acelei legi, decretată în 4 Iuniu 1866 și promulgată în 29 Iuliu 1869 : „Art. unicii. Lista civile a M. S. „Carol I iü este fișată la suma a„nuale de lei trei milióne două „sute mii, no. 3,200,000. „Este adevărulă, atestă lege prin sine însăși este mai multă decâtă laconică, deja desbaterile Constituantei au făcut’o CLARA, neadmisibile de interpelațiune, mai alesă Într unu sensu largii. “ Dreptatea reproduce aci desbaterile din Constituantă, cari se termină prin următorele pasagie: „D. N. Ionescu nu admite de câtu suma de 60 mii galbeni pe anii, care a avut’o principele Cuza și întrebă pe d. Brătianu, dacă principele este așta de bogată, pentru ce voiesce a vîrî „scă în carne grasă?“ „D. Manolache Costache susține cifra de 100 mii galbeni, ^icendu că nu ară fi vă sporire de cheltuiele, fiindu că statulü plătia pentru principele Cuza, pe lângă galbeni Ura, ȘI CHELTUELI DE 60 mii REPARAREA PALATULUI , MOBILIMENTU, PROGOANE, ETC. CARI ACUMA INCETEZĂ. (D. Manolache Kostaké, primul- ministru de arci, vorbia astă-felă.) „D.Brătianu declară că léfa principelui va remăne precum și a fostu pen’acuma, de 60 mii galbeni, case ruga pe Adunare se voteze cifra de 100 mii galbeni, ca se pótă ave ocasiuni M. S. a’și areta largeta, iertăndă țetei acele 40 mii galbeni pe anu. „Ni se pare că nimica mai clară decâtă acésta, Măria Sea, ca Domnă ală Românilor, drepta resplată a împlinirii, incert și corectă, a rolului de ficțiune guvernativă, are dreptă la oă retribuțiune de 100.000 galbeni, nici c’unü banu mai multă nici cu multi mai puțină.“ Nimica mai clară este asemene pentru noi, că greșită a fostă d. Brătianu d’a promite că „léfa Principelui va ramâne totu de 60 mii galbeni“ și d’a nu admite c’acésta largeță și promisiune domnescá pate se nu țină de câtă puțină timpă, ș’apoi sutișdia de mii de galbeni se fiăuată întréga, curau este luată de multă de]. Se vedemüinse ce ne mai spune Dreptatea. „Se vedemü acuma aplicațiunea ei (legea, promisiunea). „Una singură actă, următoriulă, contrasemnată de colegulă de la financie ală d-lui Manolachi Costachi, INGRADITORIULU LISTEI CIVILE, ne arata falșierea cu care se splenteza, CU DISPREȚUL LEGEI ȘI ALU CONSTITUȚIUNEI, puterea, spre a servi la satsfacerea poftei de câștigă și de înfumusețare a palatului și a meseorii domnesci. E călă: „CAROL I. „Prin grația lui Dumnezeu și voința naționale, Domnulă Romănilor”, „La toți de faciă și viitori, sănătate, „Asupra raportului ministrului nostru secretară de Stată la departamentul financelară, No. 34,558: „Vedândă jurnalele consiliului de miniștri, închiriate în ședințele de la 12 și 14 August 1870, sub No. 3, 4 și 5: „Amă decretată și decretama ce urmeză: „Art. I. Jurnalele consiliului miniștrilor”, citată mai susü, sunt aprobate de noi. „Art. II. Pe puterea art. 29 din legea comptabilității, se deschide pe sema ministerului financielor, urmatórele credite, estraordinari: a) Leî 27,372, b. 13, pentru eserutarea lucrariloru de tapițeria și de templărie la localulu palatului domnescu din capitală, după devise. b) . Leî 8,716, b. 50, pentru cumpilatarea unor obiecte de tapițerie mobilarea necesare la salonului albastru de la palatulu domnescu din capitale. c . Lei 19,037, b. 47, pentru construirea unui coridoru dealungulu camereloru ce conține apartamentul M. Sele Domnei și pentru cumpărătdrea unoru sticlării Întrebuința mesei domnescî. 55,176, b. 10. Tofaluin lei cinci <pci și cinci de mii una sută șapte-feci și șase, bani zece“. Și mai la vale Dreptatea <zice: „Violațiunea legei listei civile și a Constituțiunei este patentă: „Cine e culpabilulă, celă care primeșce, ori celă care dă? „Cele care primesc e ié, fiindu că i se dă, de și i se dă fără dreptă, și s’arcade se respingă aceste „fructu ale violațiunei pactului subsemnată de elü.“ „Celă ce dă, dă fără dreptă, răupesce de la națiune funetală muncei sale, spre a căpăta mijloce se surpe garanțiele intereselor ei.“ Aci Dreptatea demonstră călcarea de Constituțiune, bazându - se chiar pe legea de comptabilitate. Apoi mai nainte d’a termina spune: „Doru Rumânulă zice: „nu lăsa se-ți facă dîra prin barbă.“ „Și dîrele domnesci costisescu multă : dovedá amă avută asta-iarnă cu proiectele de apanagie, de