Romanulu, octombrie 1870 (Anul 14)
1870-10-27
ANULU ALU PATRU-SPRE PECELEA Administrațiile d in Fasagiolu Roman, Vo. L— Ifcodaoilitaea Strada Colțeano. 48. MARȚI—MERCURI 27—28 BRUMARELU 1870, VOIESCE ȘI VEX PUI £ ABONAMENTE S. n. L. n. Uni anu .... în capitale 48 districte 58 Sase luni „ „ 24 „ 29 Trei luni „ „ 12 „ 15 Ü5 lună „ „ 5 „ 6 Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. Une esemplaru 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Autria și Germania trim. fl. arg. g. aus. 7 A.nttntîtthI L. b. Linia de 30 litere...............................— 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — ROMAHOLD ARTICLELE NEPUBLICATE SE VORU ARDE. — REDACTORE EUGENIU CARADA. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI Pentru abonamente și anunțuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea Ziarului In Districte, la corespondenții sei și cu poșta r.A. PARIS Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegraire Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-il Órain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. LA 'VIUN'.A. Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 15 Fleischmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein et Vogler, 11. Neuermarckt LISTA DE SUBSCRIERE în favorea rănițilorii Francest și a familielorulorii. Bucurescĭ, 1870, Octombre 23. D-lul redactare alu țliariului ROMANULU. Domnule redactare, Pătrunsă fiindu da détoria ce ’mî impune secsule meă, și admirându nobila și eroica națiune francese, acesta sânții soldatu, care asti isi se luptă pentru drepturile și libertățile tuturor poporelor, mă grăbescă a ve Înainta mne pachete ce conține seamă, rugându-vă se bine-voiți a dispune trimiterea lui pentru ajutorulu rănițilori francesi. Cu acestă ocasiune, dați’mă voie, domnule redactare, a ve esprime speranța că aceste miii fructe ale lucrului degetelor mele, din orele lăsate libere de ocupațiunile mele, ca mamă de familia, va ațîța emulațiunea acelorö onor, domne române, cari dispune de mijloce mai mari sau aö ocupațiunî cari se le lase mai multa timpii de lucru. Primiți, vă roga, domnule redactare, asigurarea osebitei mele considerațiuni. Rosa St. Marinescu, Domnu doctori Davila va urma cursuri de chimie în Laboratoriul eforiei la spitalul Colțea: Luni, Mercur! și Vineri de la orele 4 % — 5 */2. A^l Mercur! va trata despre Ferii. SAÄ VITIU TELEGRAFICU AMBOIIAÎVVI-U* BRUXELLES, 6 Brumare. - Se duce cu sau ivită desordine în mai multe orașie de la Sudulu Franciei. Șase departamente sunt puse în stare de asediu. TOURS, 6 Brumară. — Se comunică de a Paris cu data 4 Brumară că Rochefort a demisionată din causa de divergință de opiniuni în privința alegerilor municipali. S’aă arestată mai mulți foști capi de batalionT. Parisulă e liniștită. Mai multe diame, esprimându-se în modă pacifică, blameză pe Gambetta. FLORENZA, 6 Brumară.— Se desminte vuietulu asupra remânerii ministeriului. VIENA, 7 Brumară. — Se comunică de la Berlin și de la Tours în modă oficiale că guvernul francese a respinsă armisițiulă, din causă că Prusia a refuzatu d’a permite aprovizionarea Parisului. In Paris resultatulă cunoscută pen’acumă alu votului, care avea se decidă decă Parisul voiesce se remâiescă nu a putere guvernală apărării naționale, este pentru guvernă 442,000 de voturi, contra guvernului 49,000 de voturi. Liniștea e perfectă la Paris. (Servițiulă privată ale Monitorului). VERSAILLES, 31 Octombre. — (Oficiale).— Principele Frideric Carol anunțță că la Metz ni s’a predată 53 de drapele. înaintea Parisului nimicit nou. VERSAILLES, 1 Noembre. — Perderile divisiunii a 2-a din gardă In combaterea din 30 Octombre sunt de 34 oficiari și 449 omeni. TOURS, 3 Noembre. — (Sorginte vienese) — Scirile din Paris de la 1 Noembre anunță că, la 31 Octombre, a avut locă uă manifestațiune armată la ospelulă municipală, unda membrii guvernului au fost reținuți prisonialî. S’a format o una comitată de salută publiu In care figurau Dorian, Ledru Rollin, Victor Hugo, Flourens, Trochu, Arago, Ferry au fost scăpați din mânile sedițiunii de gardă naționale. Favre, Garnier-Pages și Jules Simon au stata prisoniari până la 3 ore de diminață. Aceste scene lamentabile încetară, grația gardei naționale care, sub direcțiunea lui Ferry, a făcută se se evacueze o spelulă municipale și imprejururile sale. Trochu, trecându pe dinaintea gardei naționale, a fostă aclamată cu frenesiă. Purtarea lui Ferry este multă admirată. Una decretă portă că orice batalionü de guardă naționale, eșindă înarmată afară de estroițiele ordinare, va fi disolvată. Mai mulți șefi și mai ales, Flourens și Millitte au fost revocați. Eiiene Arago și mai mulți primari au dimisionată. Sâmbătă va ară locă alegerea primarilor. Opiniunea publică blameza cu unanimitate evenimentală de Luni. fiarele cără de la guverne mai multă energia pentru menținerea ordinei. TOURS, 4 Noembre. — Unu decretă ordonă că fiecare departamentă va trebui se procure câte un bateria de artileria cu personalulă seă, la ună numără de 100,000 ómeni de populațiune. Orice cârpă pe francîurori, care va lipsi de energia, va fi dezarmată și trimisă pe dnaitea unei curți marțiale. Ordinea s-a restabilită la Saint-Étienne, unde a avută locă oă demonstrațiune de partizani ai comunei cu ocasiunea capitulării Metzului, drapelurile roșii au fost scose. Atitudinea gardei naționale este escelente. TOURS, 5 Noembre —Ună balonă a adus la Nantes resultatulă cunoscută ale votării Parisului, esceptându-se numai trei arondismente: 442.000 da; 49.000 m. Liniștea este perfectă. De Duminecă, nu s’a mai ivită nici ună evenimentă militară. FOITIA ROMANULUI CROISTIGA. Uă cronică, — 4*ce gingășia cititóre c’una surlsn puțină incurăgiătură pentru cronicare — uă cronică, pe cândă lumea ’nmărmurită, îngrijită, se preocupă cu ansietate de soluțiunea marilor chestiunî politice care se desbatu de sórta universului, ’nedată prin atâtea legături cu sórta Franciei, a Parisului mai cu sămă, care este focarulu progresurilor, ale civilianțiuneî și-ală luminilorű care se revărsa de acolo asupra Întregului pământ, pe cându populalü românii, uimită, năucită, zănătăcită, privesce ceaa ce se petrece, se ’nvertesce și se răsucesce In politica țereî de către puternici și de către partite și nu mai înțelege nimice, și nu scie ce o se se întemple mâine, unde voiescu martirileî se ducă Romănia, cumö a luat’o răpede valăvertejin printre peripețiile de revoluțiune inventate, de calomniarea noțiunii, de șiovăire și poticnire socială, de nesocotință a instituțiunilor, de violare a legilor, de dispreț, ale drepturilor și alei libertățeî, pe unde suntem conduși la une țe la care Dumnezeu scie ce are se mai fie. Tocmai pentru acesta, gingașii și binevoitóre cititóre, m’ame decise are face să cronici. Cet óre nu face bine de a cerca se respecți pentru une momente mäcarii norule ce se intinde puțin, câte puțind pe fruntea frumóselorö nóstre române, Îngrijite de viitorule socilor, copiiloru, fraților, părințiloru noștri, fără ca se schmți dăcă mâine nu vomă plânge la mormintele libertățiloră nóstre dărăpănate ! Ore nu facă bine de a voi se gonescă pentru că oră celă puțină c0ta posomoritare ce măbușiesce sufletele nóstre întristate, nesciindă déca mâine nu vomă fi împrăștiați de pe țărmurile patriei, pribegi, și cătândă uă adăpostire la națiuni mai fericite, care scră a face se li se respecte cu sânțemă drepturile și libertățile de către guvernele loră. Se mai richemă puțină, domna, celă puțină, daca nu se póte se zidheme, se cercămă puțină a suride, surîsulă este rația de bucuria a speranțeî ce lucesce printre lacrimele de durere, ca se insenine puțină sufletulă ; și apoi cine scie ! Duminică e mare și puternică, bună și generosă, atunci cândă durerea e mai mare, cândă primejdia este îmi amenințătare, cândă nefericirea pare mai amininte, elă întinde ună bradă a totă putințe care gonesce durerea și chiamă consolațiunea, care alungă primejdia și aduce securitatea, care sdrobesce nefericirea și o ’nlocuiesce cu bucurie! Nimeni nu pate sei ce este un viitor. Amö vedută de atâtea ori că acei ce au săpată grópa altora au căzută ei ln ea, că acei ce pregătescă lanțuri de despotismă pentru națiunile libere au fostă sdrobîți chitiră ei de lanțuri pre grele pentru nesce braciurî așa de debile ca puternicii noștri, că acei cari au cercat cucerirea populilor s’aă nimicit cu umilire din trufia loră, tu câtă ne putemă elice, cine scie mâine póte Francia sa rădiceancă bătrâna și mândra frunte latină și mai puternică după luptă se reverse încă asupra lumei bine faMă celulă ve urma, fumulă sângelui ambélatu cu desevârșire pe eroii lesnelor O victorie de la Sedan și Metz și’i face a nu voi alta decâtă uă capitulare în masă a întregei națiuni francese. In numerala trecută, discutânducerile libertății, luminele civilisațiunii și independința națiunilor, mâine póte pigmeii noștri despotici, ce scotă gende ca melculă, se le reintre acele gende cu rușine și Romănia scăpată de amenințări se se rădice iarăși prin instituțiuni mărețe și liberale la locule ce ’i este reservata la corulă națiuniloru independinte și civiisate. Rasele latine, vechi, Îmbătrânite, dérit puternice, încă nu sunt perdute. Aquila va scutura greutatea ce o apasă și va lua ora sDorulă săă, Leula va mugi și răcnetul ă seă supremă va face pe Teuton se’șî revie In fire și se reintre In visuina sea. Credemă Ia Dumnezjăl Se speră mă déru, și sperândă se cătămă a mai petrece, nu petreceri enervante alte depravațiunii care tempescü , déru petreceri instruite, seriese din care se póte lua Invățiămentele salutarii și societatea póte profita. Lasă dori , dómna mea, pe amăntură d-tale se mai umble se maî aduneuă dosă de romantismă de contrabandă și de poesiă de ’mprumută, ca se vie mai cu munițiunî moî, se le depue la piciorele’țî adorate de dănsulă, se mțelege, dé ca te-o fi adorânde, lasă’țî berbatulă, care nu va sei cea-a ce faci pentru că nici vădată „Nu scie bărbatulă „Ce scie totu sătulă, se merg a se culega noutăți politice, se ia uă instrucțiune ca vai de ea din coșimunicațiile și scirile de poruncelu ale „Monitorului“, lasă și dumneta, grațiosă domnișor», pe fidanțatură d-tale se culegá Încredințări că tóte mergă pe rotile de la leala nostru Bucuresci, la consecințele unui armistițiu cu acele condițiuni pe care ni le areta uă telegramă din Londra, ș’aretândă avantagiu lu ce ară resulta pentru Francia dintruna asemene armistițiu,^’cearnă: „învoirea d’a s’aprovisiona Parisulă în timpă de 25 de «ulile ni se pare estraordinariă că e primită de Prusian!.“ In altă revistă din zilele trecute spuneamă că nu voimu se credemă în nieuă condițiune avantagiosă pentru Francesc pusă de Prusian!, pentru că eî nu ne-am deprinsă cu acte de mărinimie și cavalerismă. Bănuielile nóstre nu erau de câtă oré întemeiate ș’amă mersă cu încrederea în seriositatea englese pré departe admițendü în câtăva esacitatea scriei din Londra. Depeșia oficiale pe care o publicămă mai susți, ne spune într’ună modă ne ’ndouiosc că Prusia n’a voită se permită aprovisionarea Parisului în timpul armistițiului, și că prin urmare guvernul apărării naționale ale Franciei a fostă silită se respingă armistițiulu. A primi armistițiul, fără condițiunea d’a aprovisiona Parisul, ar fi fostă a semna de mai nainte pacea cea mai desastrosă, căci în timpul armistițiului cea mai mare parte din provisiun ar fi fost consumate, și după espirarea armistițiului, lumea ar fi mutată curendă nervulu luptei de luptă forturile Parisului. Asta celă puțină demnitatea Franciei republicane nu va fi atinsă prin plecarea capului suptă condițiunile inemicului, resbelulă va cinstită oblăduire și noi se ne ’nvârtimă puțină pen* societate, se vedemă ce se mai face și cumă petrece lumea. Dilele trecute amă asistată la Târgu- Vestea, la mă speraclu un adevără mișcătură, și, daca ați fi fostă acolo, dómnele și domnișoarele mele, ați fi avute suspini In frumósele d-vóstrá sinuri, și lacrimi In dulcile d-vóstre priviri, ca tóte acele sermane mame, sororî, socii, amice ce asceptaă, adâncite In o sântă rugăciune, verdictulu care era se smulgă de la smulă loră sau se le vedea pentru fericirea loră pe acei soți frați, copiii, amici cari erau pe banca acusaților... Acusațî sciți de ce? Pentru că nu scă de ce ’în venită ln gândă putereî, cu o depeștă făcută nu seă de cine, déra negreșită nu de cei acusațî, se rescule cățîva entusiastî, ca se abate o sumă de inocenți, se’i bată, se’i schilodescu, pene ce pe unii se’i gasescu apoplesia din schingiurî, se’i Închidă fără mandată In regulă, totă fără mandate se’î plimba din închisori In Închisori pin țără, și ’n sfârșită se’î acuie de revoluțiune pentru ună mică și neînsemnătoră vârtejă Întâmplată la Ploiescu după provocarea depeșei cu pricina și agenților, puterea însărcinați se sgânderescá focului Nedibadă marea făcută victime și morțiri fără voie din ómeni cari nici nu visau la une asemenea role, a facuto pe acei ca voia se pierd ji interesanți, a rădicată indignațiunea și reprobarea populațiunilor, a date protestase se desfâșiare de câtre advocații ce nu suntă simpatici guvernului, talentü și eloguență, a băgată grija -n urma, și decă națiunea francese va perveni în fine a scutura de pe densa pulberea amorțitare a imperiului, déci chiară Parisulă căzândă prin inanțiune, națiunea francese totă va urma d’a se bate, dacă fiecare Francesă va face din peptulă scă uă cetate pentru apărarea patriei, nu Prusia nu, dérit nici chiară Europa Intréga, coalisată în contrafară, nu’î va putea învinge, căci învinsă nu este de cătă acela care se mărturiseșce învinsă și primesce ca astăferă condițiunile inamicului. Acei care insultă pe Francia în nefericirea iei, susținăndă că lașitatea tuturor, era un manoperile câtorăva trădători să adusă capitulările rușinase și infame de la Sedan și de la Metz, citesc amănuntele de mai la vale pe cari le estragemü dintruna brartă care apare chiară la locurile unde s’a sevârșită crima. Gambetta calomniator«! strigă trădătorii adunați toți la Wilhemshöhe. Gambetta calomniator repetă în coră admiratorii uriașieloră trădări, repetă pene și unele $iarie din Bucuresci. Ei bine citescu-se acumă declarările făcute de eași și unii din oficialii trădați cu armata de la Metz, declarări din cari publicămă unele mai la vale, o prindă pe mâne pe cele ce spațiu să ne opresce d’a se reproduce a’i. Citescu tămîietorii trădătorilor, concentrați la Wilhelmshöhe opiniunea tutoră ^iarielor, independinți, și se voră convinge décá Francia n’a fostă victima celei mai uriașie trădări ce s’a urnită până acumă în lume. Din actele pe cari le publicămă adi și din cele pe animi, a mișcată ună auditoră de sute de ómeni, a provocata la crime se curgă, și nn sfârșită ’și a atrasă de la jurtă o lecțiune severă, déra justă, căci jurații, cetățiani liberi și consciruțioșî, prin verdictul florii care achiti pe acusațî, Ințelegă că, depeșia nefiindă fabricată de Candiano, ea are altă isvoră, și că guvernul ă a calomniată națiunea și pe orășianiî din Ploiesci. Dére alții ve vor ă vorbi mai înamenunte și pe largă de acestă procesă, în care și acusațî și aperătorî, și jurați și publica aă probată încă vă dată respectută către instituțiunile și libertățile României: independința și mândria românescá ce nu -șî plecă capul. Noi se ne ocupă cu puțini de teatru. La ’nceputulă stagiunea operei, era o adeverată și ferbinte perturbațiune In societate pentru operă; lumea s’a despărțită la două tabere : Guadagninistî și Bedognistî— apoi erau și neutri, liberalii moderați ai artelor, cari cu uă adâncă’nțelepciune zideau și de unii și de alții. Déju se ne jocupă măntâiă de publică și apoi de artiști și de opere, căci în adeveră era mai interesantă spectaclulă ce Vedea cineva In salone, în sălile birtului și ’n sala teatrului de cătr acela ce nu putea din nefericire se placă de cată forte puțină pe scenă. înainte ână de a sosi trupa, lumea vorbia, discuta și glumia despre personalul ei; cei optimiști, pentru cari arta este de arte puțină considerațiune, și cari nu se gândesc și de cătă se vârsă sesulö frumosă și se-î placă, fani cari suntă mereă, fie mă-