Romanulu, octombrie 1870 (Anul 14)

1870-10-27

ANULU ALU PATRU-SPRE­ PECELEA Administrațiile d in Fasagiolu Roman, Vo. L— Ifcodaoilitaea Strada Colțea­no. 48. MARȚI—MERCURI 27—28 BRUMARELU 1870, VOIESCE ȘI VEX PUI £ ABONAMENTE S. n. L. n. Uni anu .... în capitale 48 districte 58 Sase luni „ „ 24 „ 29 Trei luni „ „ 12 „ 15 Ü5 lună „ „ 5 „ 6 Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. Une esemplaru 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Au­tria și Germania trim. fl. arg. g. aus. 7­­ A.nttntîtthI L. b. Linia de 30 litere...............................— 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — ROMAHOLD ARTICLELE NEPUBLICATE SE VORU ARDE. — REDACTORE EUGENIU CARADA. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI Pentru abonamente și anunț­uri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea­­ Ziarului In D­i­s­tr­ic­t­e, la corespondenții sei și cu poșta r.A. PARIS Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegraire Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-il Órain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. LA 'VIUN'.A. Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 15 Fleischmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein et Vogler, 11. Neuermarckt LISTA DE SUBSCRIERE în favorea rănițilorii Francest și a familieloru­lorii. Bucurescĭ, 1870, Octombre 23. D-lul redactare alu țliariului ROMANULU. Domnule redactare, Pătrunsă fiindu da détoria ce ’mî impune secsule meă, și admirându nobila și eroica națiune francese, acesta sânții soldatu, care asti­ isi se luptă pentru drepturile și libertă­­țile tuturor­ poporelor­, mă grăbescă a ve Înainta mne pachete ce conține seamă, ru­­gându-vă se bine-voiți a dispune trimiterea lui pentru ajutorulu rănițilori­ francesi. Cu acestă ocasiune, dați’mă voie, domnule redactare, a ve esprime speranța că aceste miii fructe ale lucrului degetelor­ mele, din orele lăsate libere de ocupațiunile mele, ca mamă de familia, va ațîța emulațiunea acelorö onor, domne române, cari dispune de mijloce mai mari sau aö ocupațiunî cari se le lase mai multa timpii de lucru. Primiți, vă roga, domnule redactare, asi­­gurarea osebitei mele considerațiuni. Rosa St. Marinescu, Domnu doctori Davila va urma cursuri de chimie în Laboratoriul­ eforiei la spitalul­ Colțea: Luni, Mercur! și Vineri de la orele 4 % — 5 */2. A^l Mercur! va trata despre Ferii. SAÄ VITIU TELEGRAFICU AM­­BOIIAÎVVI-U* BRUXELLES, 6 Brumare. - Se duce cu sau ivită desordine în mai multe orașie de la Sudulu Franciei. Șase departamente sunt­ puse în stare de asediu. TOURS, 6 Brumară. — Se comunică de a Paris cu data 4 Brumară că Roche­fort a demisionată din causa de divergință de opiniuni în privința alegerilor­ muni­cipali. S’aă arestată mai mulți foști capi de batalionT. Parisulă e liniștită. Mai multe diam­e, esprimându-se în modă pacifică, bla­meză pe Gambetta. FLORENZA, 6 Brumară.— Se desminte vuietulu asupra remânerii ministeriului. VIENA, 7 Brumară. — Se comunică de la Berlin și de la Tours în modă oficiale că guvernul­ francese a respinsă armis­­ițiulă, din causă că Prusia a refuzatu d’a­­ permite aprovizionarea Parisului. In Paris resultatulă cunoscută pen’a­­cumă alu votului, care avea se decidă decă Parisul­ voiesce se remâie­scă nu a putere guvernală apărării naționale, este­ pentru guvernă 442,000 de voturi, con­tra guvernului 49,000 de voturi. Liniș­tea e perfectă la Paris. (Servițiulă privată ale Monitorului). VERSAILLES, 3­1 Octombre. — (Oficiale).— Principele Fride­ric Carol anunțță că la Metz ni s’a predată 53 de drapele. înaintea Parisului nimicit nou. VERSAILLES, 1 Noembre. — Perderile di­­visiunii a 2-a din gardă In combaterea din 30 Octombre sunt­ de 3­4 oficiari și 449 omeni. TOURS, 3 Noembre. — (Sorginte vienese) — Scirile din Paris de la 1 Noembre a­­nunț­ă că, la 31 Octombre, a avut­ locă uă manifestațiune armată la ospelulă muni­cipală, unda membrii guvernului au fost­ reținuți prisonialî. S’a format o una com­i­tată de salută publiu In care figurau Dorian, Ledru Rollin, Victor Hugo, Flourens, Tro­­chu, Arago, Ferry au fost­ scăpați din mâ­­nile sedițiunii de gardă naționale. Favre, Garnier-Pages și Jules Simon au stata pri­­soniari până la 3 ore de diminață. Aceste scene lamentabile încetară, grația gardei na­ționale care, sub direcțiunea lui Ferry, a făcută se se evacueze o spelulă municipale și imprejururile sale. Trochu, trecându pe d­inaintea gardei naționale, a fostă aclamată cu frenesiă. Purtarea lui Ferry este multă admirată. Una decretă portă că ori­ce batalionü de guardă naționale, eșindă înarmată afară de estroițiele ordinare, va fi disolvată. Mai mulți șefi și mai ales, Flourens și Millitte au fost­ revocați. Eiiene Arago și mai mulți primari au dimisionată. Sâmbătă va ară locă ale­gerea primarilor­. Opiniunea publică blameza cu unanimitate evenimentală de Luni. fiarele cără de la guverne mai multă energia pentru menți­­nerea ordinei. TOURS, 4 Noembre. — Unu decretă or­donă că fie­care departamentă va trebui se procure câte un bateria de artileria cu per­­sonalulă seă, la ună numără de 100,000 ómeni de populațiune. Ori­ce cârpă pe francî­­u­rori, care va lipsi de energia, va fi dezar­­mată și trimisă pe d­­naitea unei curți marțiale. Ordinea s-a restabilită la Saint-Étienne, un­de a avută locă oă demonstrațiune de par­tizani ai comunei cu ocasiunea capitulării Metzului, drapelurile roșii au fost­ scose. Atitudinea gardei naționale este escelente. TOURS, 5 Noembre —Ună balonă a a­­dus­ la Nantes resultatulă cunoscută ale votării Parisului, esceptându-se numai trei arondismente: 442.000 da; 49.000 m­. Li­niștea este perfectă. De Duminecă, nu s’a mai ivită nici ună evenimentă militară. FOITIA ROMANULUI CROISTIGA. Uă cronică, — 4*ce gingășia cititóre c’una surlsn puțină incurăgiătură pentru croni­­care — uă cronică, pe cândă lumea ’nmăr­­m­urită, îngrijită, se preocupă cu ansietate de soluțiunea marilor c­hestiunî politice care se desbatu de sórta universului, ’nedată prin atâtea legături cu sórta Franciei, a Parisului mai cu sămă, care este focarulu progresurilor­, ale civilian­țiuneî și-ală luminilorű care se revărsa de acolo asupra Întregului pământ­, pe cându populalü românii, uimită, năucită, zănătăcită, privesce cea­a ce se petrece, se ’nvertesce și se răsucesce In politica țereî de către puternici și de către partite și nu mai înțelege nimice, și nu scie ce o se se întemple mâine, unde voiescu marti­rileî se ducă Romănia, cumö a luat’o răpede vală­­vertejin printre peripețiile de revoluțiune inven­tate, de calomniarea noțiunii, de șiovăire și poticnire socială, de nesocotință a instituți­­unilor­, de violare a legilor­, de dispreț, ale drepturilor­ și alei libertățeî, pe unde suntem­ conduși la une țe la care Dumnezeu scie ce are se mai fie. Tocmai pentru acesta, gingașii și bine­­voitóre cititóre, m’ame decise a­re face să cronici. Cet óre nu face bine de a cerca se res­pecți pentru une momente m­äcarii norule ce se intinde puțin, câte puțind pe fruntea frumóselorö nóstre române, Îngrijite de viitorule socilor­, copiiloru, fraților­, părințiloru noștri, fără ca se schmți dăcă mâine nu vomă plânge la mormintele liber­­tățiloră nóstre dărăpănate ! Ore nu facă bine de a voi se gonescă pentru că oră celă pu­țină c0ta posomoritare ce măbușiesce sufle­tele nóstre întristate, nesciindă déca mâine nu vomă fi împrăștiați de pe țărmurile patriei, pribegi, și cătândă uă adăpostire la națiuni mai fericite, care scră a face se li se respecte cu sânțem­ă drepturile și libertățile de către guvernele loră. Se mai richemă puțină, domna, celă pu­țină, daca nu se póte se zidheme, se cercămă puțină a suride, surîsulă este rația de bu­curia a speranțeî ce lucesce printre lacrimele de durere, ca se insenine puțină sufletulă ; și apoi cine scie ! Dumini­că e mare și pu­ternică, bună și generosă, atunci cândă du­rerea e mai mare, cândă primejdia este îmi amenințătare, cândă nefericirea pare mai a­­mininte, elă întinde ună brad­ă a totă pu­tințe care gonesce durerea și chiamă conso­­lațiunea, care alungă primejdia și aduce se­curitatea, care sdrobesce nefericirea și o ’n­­locuiesce cu bucurie! Nimeni nu pate sei ce este un viitor­. Amö ved­ută de atâtea ori că acei ce au săpată grópa altora au căzută ei ln ea, că acei ce pregătescă lanțuri de despotismă pentru națiunile libere au fostă sdrobîți chitiră ei de lanțuri pre grele pen­tru nesce braciurî așa de debile ca puter­nicii noștri, că acei cari au cercat cucerirea populilor s’aă nimicit cu umilire din trufia loră, tu câtă ne putemă elice, cine scie­ mâine póte Francia sa rădice­ancă bătrâna și mân­dra frunte latină și mai puternică după luptă se reverse încă asupra lumei bine fa­Mă celulă ve urma, fumulă sân­gelui a­mbélatu cu desevârșire pe eroii lesnelor O victorie de la Sedan și Metz și’i face a nu voi alta de­câtă uă capitulare în masă a între­­gei națiuni francese. In numerala trecută, discutându­cerile libertății, luminele civilisațiunii și in­­dependința națiunilor­, mâine póte pigmeii noștri despotici, ce scotă gende ca melculă, se le reintre acele gende cu rușine și Ro­mănia scăpată de amenințări se se rădice iarăși prin instituțiuni mărețe și liberale la locule ce ’i este reservata la corulă na­­țiuniloru independinte și civi­isate. Rasele latine, vechi, Îmbătrânite, dérit pu­ternice, încă nu sunt­ perdute. Aquila va scutura greutatea ce o apasă și va lua ora sDorulă săă, Leula va mugi și răcnetul ă seă supremă va face pe Teuton se’șî revie In fire și se reintre In visuina sea. Credemă Ia Dumnezjăl Se speră mă déru, și sperândă se cătămă a mai petrece, nu petreceri enervante alte depravațiunii care tempescü , déru petreceri instruite, seri­ese din care se póte lua Invățiămentele salu­tarii și societatea póte profita. Lasă dori , dómna mea, pe amăntură d-tale se mai umble se maî adune­uă dosă de romantismă de contra­bandă și de poesiă de ’mprumută, ca se vie mai cu munițiunî m­oî, se le depue la piciorele’țî adorate­­ de dănsulă, se mțelege, dé ca te-o fi adorânde, lasă’țî berbatulă, care nu va sei cea-a ce faci pentru că nici vădată „Nu scie bărbatulă „Ce scie totu sătulă, se merg a se culega noutăți politice, se ia uă instrucțiune ca vai de ea din co­și­municațiile și scirile de poruncelu ale „Moni­torului“, lasă și dumneta, grațiosă domnișor», pe fidanțatură d-tale se culegá Încredințări că tóte mergă pe rotile de la leala nostru Bucuresci, la consecințele unui armistițiu cu a­­cele condițiuni pe care ni le areta uă telegramă din Londra, ș’aretândă avantagiu lu ce ară resulta pentru Francia dintruna asemene armis­­tițiu,­­^’cearnă: „învoirea d’a s’aprovisiona Pa­risulă în timpă de 25 de «ulile ni se pare estraordinariă că e primită de Prusian!.“ In altă revistă din zilele trecute spuneamă că nu voimu se credemă în nie­­uă condițiune avantagiosă pentru Francesc pusă de Prusian!, pentru că eî nu ne-am deprinsă cu acte de mărinimie și cavalerismă. Bănuielile nóstre nu erau de câtă oré întemeiate ș’amă mersă cu în­crederea în seriositatea englese pré departe admițendü în câtă­va esac­­itatea scriei din Londra. Depeșia oficiale pe care o publicămă mai susți, ne spune într’ună modă ne ’ndouiosc că Prusia n’a voită se permită aprovisionarea Parisului în timpul­ armistițiului, și că prin ur­mare guvernul­ apărării naționale ale Franciei a fostă silită se res­pingă armistițiulu. A primi armistițiul­, fără con­­dițiunea d’a aprovisiona Parisul­, ar fi fostă a semna de mai nainte pacea cea mai desastrosă, căci în timpul­ armistițiului cea mai mare parte din provisiun­ ar fi fost­ con­sumate, și după espirarea armisti­­țiului, lumea ar fi mutată curendă nervulu luptei de luptă forturile Pa­risului. Asta celă puțină demni­tatea Franciei republicane nu va fi atinsă prin plecarea capului suptă condițiunile inemicului, resbelulă va cinstită oblăduire și noi se ne ’nvârtimă puțină pen* societate, se vedemă ce se mai face și cumă petrece lumea. Dilele trecute amă asistată la Târgu- Vestea, la m­ă speraclu un adevără mișcă­­tură, și,­ daca ați fi fostă acolo, dómnele și domnișoarele mele, ați fi avute suspini In frumósele d-vóstrá sinuri, și lacrimi In dul­cile d-vóstre priviri, ca tóte acele sermane mame, sororî, socii, amice ce asceptaă, a­­dâncite In o sântă rugăciune, verdictulu care era se smulgă de la sm­ulă loră sau se le vedea pentru fericirea loră pe acei soți frați, copiii, amici cari erau pe banca acusaților­... Acusațî sciți de ce? Pentru că nu sc­ă de ce ’î­n venită ln gândă pu­­tereî, cu o depeștă făcută nu se­ă de cine, déra negreșită nu de cei acusațî, se rescule cățî­va entusiastî, ca se abate o sumă de inocenți, se’i bată, se’i schilodescu, pene ce pe unii se’i gasescu apoplesia din schin­­giurî, se’i Închidă fără mandată In regulă, totă fără mandate se’î plimba din închisori In Închisori pin țără, și ’n sfârșită se’î a­­cuie de revoluțiune pentru ună mică și neînsemnătoră vârtejă Întâmplată la Ploiescu după provocarea depeșei cu pricina și agen­­ților, puterea însărcinați se sgânderescá fo­cului Nedibad­ă mare­a făcută victime și morțir­i fără voie din ómeni cari nici nu vi­­sau la une asemenea role, a facuto pe a­­cei ca voia se pierd ji interesanți, a rădicată indignațiunea și reprobarea populațiunilor­, a date protesta­se se desfâșiare de câtre advocații ce nu suntă simpatici guvernului, talentü și eloguență, a băgată grija -n urma, și decă națiunea francese va perveni în fine a scutura de pe densa pulberea amorțitare a imperiu­lui, déci chiară Parisulă căzândă prin inanțiune, națiunea francese totă va urma d’a se bate, dacă fie­care Francesă va face din peptulă scă uă cetate pentru apărarea pa­triei, nu Prusia nu­, dérit nici chiară Europa Intréga, coalisată în contra­fară, nu’î va putea învinge, căci învinsă nu este de cătă acela care se mărturiseșce învinsă și primesce ca astă­feră condițiunile inamicului. Acei care insultă pe Francia în nefericirea iei, susținăndă că lașitatea tuturor, era un manoperile câtoră­va trădători să adusă capitulările ru­­șinase și infame de la Sedan și de la Metz, citesc­ amănuntele de mai la vale pe cari le estragemü din­truna b­rartă care apare chiară la locurile unde s’a sevârșită crima. Gambetta calomniator«! strigă tră­dătorii adunați toți la Wilhemshöhe. Gambetta calomniator­ repetă în coră admiratorii uriașieloră trădări, re­petă pene și unele $iarie din Bu­­curesci. Ei bine­ citescu-se acumă declarările făcute de eași și unii din oficialii trădați cu armata de la Metz, declarări din cari publicămă unele mai la vale, o prindă pe mâne pe cele ce spațiu să ne opresce d’a se reproduce a’i. Citescu tămîietorii tră­­dătorilor, concentrați la Wilhelm­shöhe opiniunea tutoră ^iarielor, independinți, și se voră convinge décá Francia n’a fostă victima celei mai uriașie trădări ce s’a urnită până acumă în lume. Din actele pe cari le publicămă adi și din cele pe animi, a mișcată ună aud­itoră de sute de ómeni, a provocata la crime se curgă, și nn sfârșită ’și a atrasă de la jurtă o lecțiune severă, déra justă, căci jurații, cetățiani liberi și consciruțioșî, prin verdictul f­lorii care a­­chiti pe acusațî, Ințelegă că, depeșia ne­­fiindă fabricată de Candiano, ea are altă is­­voră, și că guvernul ă a calomniată națiu­nea și pe orășianiî din Ploiesci. Dére alții ve vor ă vorbi mai în­am­e­­nunte și pe largă de acestă procesă, în care și acusațî și aperătorî, și jurați și publica aă probată încă vă dată respectută către instituțiunile și libertățile României: independința și mândria românescá ce nu -șî plecă capul­. Noi se ne ocupă cu puțini de teatru. La ’nceputulă stagiunea operei, era o a­­deverată și ferbinte perturbațiune In socie­tate pentru operă; lumea s’a despărțită la două tabere : Guadagninistî și Bedognistî­— apoi erau și neutri, liberalii moderați ai ar­­telor­, cari cu uă adâncă’nțelepciune zideau și de unii și de alții. Déju se ne jocupă mă­­ntâiă de publică și apoi de artiști și de opere, căci în adeveră era mai interesantă spectaclulă ce Vedea cine­va In salone, în sălile birtului și ’n sala teatrului de căt­r acela ce nu putea din nefericire se placă de cată forte puțină pe scenă. înainte ân­ă de a sosi trupa, lumea vor­­bia, discuta și glumia despre personalul­ ei; cei optimiști, pentru cari arta este de arte puțină considerațiune, și cari nu se gândesc și de cătă se vârsă sesulö frumosă și se-î placă, fani cari suntă mereă, fie mă-

Next