Romanulu, ianuarie 1871 (Anul 14)
1871-01-15
VOESCE ȘI VEI PUTÉ A BONA MENTE IN CAPITALE : unu anu 48 lei; șase luni trei luni <2 lei; 1 lună 5 lei. IN DISTRICTE : unu anu, 58 lei; șase luni 29 lei; trei luni 15 lei; un lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. Unu exemplaru 25 bani. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. ^ ^ Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) <wa Anunțiuri, pagina IV, linia 30 litere — 40 bang f rv jc, Inserțiuni și reclame, pag. III, linia 2 lei — —1 Cp* Scrisorile și ori ce trimitere NEFRANCATE voru L, REFUSATE. — Articlele nepublicate se vor ar fi#£ f -■AISTTINȚIT JK Î /<'f" ' r Ég ANULU ALU CINCISPRE-țECELE Administrațiunea în Pasagiulii Romanii, îVo. 1. - Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. REDACTORE EMENIU CARADA N^Ț ■"•* Din causă că sala Ateneului este ocupată Vineri, întrunirea electorale Anunțată pentru acea di Se va ține SA9IBATA 1« SARÍABIA la 7 V* ore sera. Supt președinta d-lui Ștefan Golescu Către alegetori! escluși prin fraudă DIN LISTELE ELECTORALI, ÎN CEI DOUĂ ANI DIN URMĂ. Aducemü aminte că termenuli prevédutü de lege, pentru a cere înscrierea în listele electorale, espiră anula acesta la 24 Ianuarie, pentru listele comunali, și la 5 Februarie pentru listele alegotoriloru de deputați. Speramü c’acestu simplu auunciu este d’ajunsu spre a îndemna pe cetățiani a nu se lăsa și anulă acesta a fi esclușî, prin fraudele din cei douî ani trecuți, de la esercițiuiii celui mai mare drept constituționale. CANDIDAȚI pentru Colegiu VII al Capitalei admiși în întrunirea electorale, ținută la 11 Ianuarie, în sala Ateneului : Stefan Golescu, Nicolae Golescu. Dumitru Bratianu, C. A. Rosetti, George M. Ghica. Teodori Meedințianu. SERVIȚIIN TELEGRAFICII AMI m&Machjmsi. i BORDEAUX, 26 Ianuarie. După bătălia de la Dijon, din 23 Ianuarie, inemiculii a fugita spre Magny (la Nord West.) La Vest (unde se află trupele lui Chanzy) inemicul este în retragere. Alencon a fost părăsiții de Prusiano care 10 ocupaseră la 17 Ianuarie.) LONDON, 26 Ianuarie. Conferința sa a mănatu erî până la 31 Ianuarie. Se zice că Bismark ar fi posedând acceptarea Eugeniei la condițiunile de pace prusiane. 800 de gambildiani a împrășciatu uă despărțire de landwehră, între Magny și Vărsbourg. S’a respănditu scombula că .Julis Favre ar fi sosita la Versailles cu propuneri de capitulare. BERLIN, 26 Ianuarie. Longwy a capitulatöunea completă a imperatricei Eugenia, la conexiunile de pace, sub reservă numai și a consimțământului lui Napoleon, țiabiulü Times, blamază înlesnirea restaurării imperiului de către Germania. Alte nuvele de câte acele ale numitului (jiariu nu exista asupra acestui subiectö. VINERI, 15 IANUARIU 1871. LUMINEZĂ-TE ȘI VEÎ FI ABONAREA IN BUCURESCI, la Administrațiunea diariului. IN DISTRICTE, la corespondințiî sei și cu poșta. Pentru Anunțiurî a se adresa la administrațiune. TA PARIS Pentru abonamente : la d. Darras-Hallegrain, Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurî: la d-niî Órain, Thomas et C-nne Rue Lepeletier, 28. EA VIENA Pentru abonamente : la d. G. B. Popovicî, Fleischmarkt, 16 Pentru anunțțuri, la d-nii Haasenstein și Vogler Neuermarkt, 11. (Servițiulu privată alu Monitorului) BERLIN, 25 Ianuarie. Un depoștă din Versailes adresată pariului Times, cu data de 24 ianuarie, numită : — Tules Favre sosită cu propuneri pentru capitulare, cora pentru garnisonă onorurile resbeluluî. Favrea și arută deja vorbă cu Bismark. Trochu este bolnavQ. Vinoy are comandamentul. Cererea francesiloru este nescinîsibile. Fixarea condițiuniloru cere timpu. LONDRA, 25 ianuariu. Iliarulu Times afirmă că Bismark a primitu de eri adhess- Bucurescî, Calindariu 1871. Onorabilele D. Teodoră Atanasiu ne adresază următoria epistolă: D-lui redactare al diariului ROMÂNUL!! Domnule redactare, Au venită mai mulți amici la mine și mi-au spusă că unele persone s’aru fi servindu cu numele meu spre a face confusiune și desbinare între alegători asupra listei de candidați otărită în întrunirea de la Atheneu pentru colegiul III din capitale. Verogu se binevoiți a anunța în ciabiulă dacă n’amu pusă și nu pună candidatura mea și nici autoriseru pe cineva a o pune, pentru că credă că Bucurescă, în alegerile de Duminică, nu trebuie se desmintă votulă soră sinceră de ană. Primiți, etc. Theodor Athanasiu D. Teodoră Atanasiă este unul din comercianții bine cunoscuți în capitale, atâtă prin posițiunea sa, câtă și prin onorabilitatea și tăria caracteriului său. Mai jine de câtă denșiî, D-sea a fostă necontenită alături cu D-nii Coengiopolu, O. Panaiotă, V. Constantină, B. Protopopescu, Mincu, Radu Grecianu și alții atâția onorabili cetățeni comercianți de tote clasife cari, în tote ocasiunile cele grele, au rădicată vocea spre a protesta contra arbitrariului și a nelegiuiriloră și aă luptată pentru triumfal ideilor, de libertate și de naționalitate. Era dată naturale ca numele să se fie pronunțată între acele din cari trebue se se caute ună represintante ală comerciului în Adunarea naționale. In împregiurările de astăzi însă Capitalea nu este chiămată a face uă asemene alegere; ci, precumă spusă o D. Iona Brătianu, ea este chiămată a declara cari din alegerea făcută anulă trecută, la ospeială comunale, și operațiunile bandelor, la celelalte culori, este espresiunea adevărată a voinței alegătorilor Bucuresciani. Ea nu pate, prin urmare, de câtă a mănținea lista cea vechiă, a confirma votulă scă deană. Cu tote astea mă numeră ore care de alegători aă crezută c’ară fi bir?e a pune pe D. Atanasiă în loculă D-lui Iorgu Ghica. S’aă făcută pentru aceste câteva întruniri în case particulare. N’avemă a cerceta motivele acestoră cercări, sinceritatea loru. Scimă că unii din alegătorii ce au luată că asemenea inițiativă suntu bărbați onorabili, sinceri patrioți și democrați, însă amă crezută, și credemă că cu cea mai evidinte bună credință, comită un mare greșelă politică. Acesta este și convingerea d-lui Teodoră Atanasiu. Deși ideia d’a fi represintante ală capitalei este și trebuie se fiă foete măgulitoică, pentru una tenără mai alesă, Domnulă Teodoră Atanasiu nu se orbesce de dînsa. Puindă triumfală ideiei mai presusă de orice ambițiune personale, c-sea înlătură preocupările de persone, spre a invita pe d-nii alegători se nu voteze de cătă lista protestării contra violenței și ilegaității, lista de anulă trecută, confirmată și menținută prin votul întrunirii electorale de la Ateneu din 11 ianuarie. Felicitămă pe d. Atanasiu de inteligintea și romănesca seaotărîre și sperămă că exemplulă dată de d-sea va da rudele sale. Soliile venite aseră și astăzi din Bt străinetate vorbescă de noule succese ale Garibaldianilor la est. Inemiculu a fugită după bătălia de la 23 ianuarie spre Magny; în vecinetatea acestei localități, o parte din trupele sale au fostă din nou bătute și împrăștiate. La apusă, acolo unde oștirile lui Frederica-Carol I și ducelui de Meclemburg urmărină pe Chanzy, Prusianii suntă 0riși în retragere, eî au evacuată Alencon, revenindă spre le Mans. Care se fiă causa acestei mișcări? Pentru fie Prusianii nu continuă calea loră de ore ce pretindeau că Chanzy este cu totul nimicită ? Se fiă pre întăririle ce au sosită lui Chanzy cari s-am tăcută a se găndi? Se fiă prevederea unei mari eșiri la Paris ? Nu scimă, așteptândă lămuriri, constatămă faptul retragerii. De la aceste nuvele, bune pentru Francesc, se trecemă la alta care aruncată spaima în Bucuresci, fără cuvântă, după părerea nostru. Vă depeștă din London, pe care o resuma corespondința nostru telegrafică, și pe care o dă mai pe largă corespondința Monitorului spune că fabulă Times anunță că Jules Favre ar fi venită la Versailles spre a face propuneri de capitulare a Parisului. Se pare pra bine ca Jules Favre să fiă fostă la Versailles, pentru a face vre uă comunicare autorităților militarie superiori prusiane, póte în privința bombardării; ni se pare însă inadmisibile că elă se fiă propusă capitularea, și stăruimă în acesta credință pînă ce probe positive ne voră dovedi contrariulă. E că pentru ce. Mai întâiă comunicările partului Times în ce privesc o resbelulă actuale trebuiescă primite cu mare reservă. Times este ostile Franciei și a dată pân’acuma multe sorii în privința stării ieî cari aă fostă pe deplină și eclatante desmințite. Astăferă de trei lune de zile încua,elă a anunțată de trei șai patru ori că Parisulă va capitula peste șapte sau optă zile; și faptulă a desmințită clisele lui. Astfelă, după retragerea lui Aurelles de Paladine de la Orleans, el a publicată solrea că guvernul francese a cerută ună armistițiu de șase septemâne. Acesta solie a fost îndată și netedă desmințită, printr’un declarațiune oficiale, de ministrul Gambetta, oricine credința ce merită aserțiunile acelei fote în privința Franciei. Suntă însă alte considerațiuni mai puternice cari ne facă a nu admite de adeverată spirea dată de ^fabulă Times. In adeveră, dacă ar fi exadă că D. Jules Favre a făcută uă propunere așta de gravă, este pre probabile că lumea ar fi aflat’o prin comunicările particulare ale unui dramă ? Nu s’ar fi grăbită pre Prusianii d’a o anunța oficiale, d’a o trâmbița prin depește ale Imperatului cătră Imperătesa, după obiceiul u adoptată chiară pentru solri d’ua mai mică importanță ? Apoi este ore probabile astădi uă asemene propunere? Amă văruită, prin depeștele de ori, că Trochu a fostă nevoită a-și da demisiunea, pentru că opiniunea publică găsia că elă nu urmază resbelulă cu destulă vigore contra Prusianilor”. Amă vßdutä că membrii guvernului au primitu acea demisiune, adică au luată îngagia mentulă d’a lucra mai cu energiă de cătă privaci. Scrmă astăzi că generaliulă Vinov a și fostă numită în locul generaliului Trochu. Tóte acestea suntă ore preludele unei capitulări ? Noi nu crede că și vomă stărui a nu crede de cătă atunci căndă scriî oficiali francezi ară veni a confirma acestă faptă, care, in orice casă, ni s’ar pare aberațiunea, in consecința cea mai neauzită. Câtă pentru scriea că Bismark s’ar fi înțelesă cu fosta imperătesă Eugenia asupra condițiunilor păcii, că ni se pare că glumă. Dacă însă ea ar fi adeverată, n’amă pate-o considera de câtă ca să dovadă că Prusianiloră nu le merge asta bine cumă pretindă și că eî antă mijllcice d’a se retrage c’nă aparință de onore din joci. Publicamă mai la vale uă circulară a d-lui ministru de resbelă către d-nii prefecți, prin care cere concursulă consilielor județiane și comunali la marea operă a esercitării milițianilor la arme. D. ministru promite că va da câtă se pate mai multe arme și cartușie, cere însă ca și consiliele să facă magazine pentru arme și munițiuni și localuri de tragere la semnă, unde cetățianii se se potá esercita în tote momentele foră libere. Ne asociămă din totu inima la aceste romănesci cereri. Sperămă că ele voră găsi ună puternică resunetu în tóte comunele, căci resbelulă ce se urmézá astăci în Francia, a trebuită se convingă pe toți Românii că, precumă olice cu dreptă cuventă d. ministru, nici ună bană nu este cheltuită mai nemerită ca acela ce se întrebuințază spre a înveța pe cetățiani cumă se-și apere țara. punsă asigurarea că nu se va tolera nici uă călcare a legii, nici uă violență, nici uă desordine. 187 Ianuar . D. membrii ai comisiunii interimare a comunei capitalei Autori sau de votulu d-lor alegători ai colediului III din capitală, în întrunire generală ținută în sala Ateneului din sera de la II ale curentei, pentru garantarea libertății și bunei ordine în operațiunea electorala, ce va începe Duminecă a 17, ale curentei, spre a se evita durerosele fraude ce s’a urmată în precedentele alegeri, sub semnații membrii comisiunei numite venimil, cu onore d-lpre membrii a ve ruga se bine-voiți a disune de a se efectua următorele dorințe ale d-lorü alegotori ai disului colegiu.• Se se preschimbe localurile secțiunilorii din culorile Verde și Galbenă, penru motivele că celă din Verde se află d’asupra unui stabilimentu de cârciumă și strinită și celă din Galbenă verîtă înr’uă strîmtore mare, destinându-se penru secțiunea din Verde localulu Ateneuuî, eră pentru cea din Galbenă acela ală unor. ministeriă de finance, unde a fostă și în trecută. II. Sălile de alegeri ale secțiunilor se ni se deschisă mai înainte de ora 10, descrisă de lege, cândă va veni din membru municpalu destinată pentru acesta III. D-nnî membrii municipali în tote secțiunile la intrarea în sală și mai ’nainte de a declara ședința alegeriloră deschisă, se facă apelă nominală după lista oficială a secțiunei, singurulă mijlocă cu care se pute aplica aliniatele art. 58 dinegea electorală, netolerându-se în sala de alegeri de câtă numai cetățenii, alegători înscriși în acea listă. In speranță că aceste legitime dorințe ale d-loră alegetori se vor efectua de urgință, re rugămu d-loră membrii a primi încredințarea osebitei nóstre considerațiuni. D-le ministru de interne. Prin votul ă d-lorü alegători al colegiului III din capitală, în întrunirea generală, ținută din sala Ateneului in sara de la 11 ale curentei, subsemnații amă avută onore de a fi numiți comisiune penru garantarea libertății și bunei ordine în operațiunea electorală, ce va începe Duminecă 17 ale curentei, spre a se evita durerosele fraude, ce s’a urmată în precedentele alegeri. Spre îndeplinirea misiunea cu care suntemu însărcinați, pe două parte neamă adresată către onor, camisiune interimară a comunei capitalei, de a efectua de urgință următorele trei dorințe ale deferă alegétori : L Se se preschimbe localurile din colorile verde și galbenă, pentru motivele că celă din verde se află d’asupra unui stabilimentu de cârciumă și strinită, și celă din galbenă vîrîtu într’uă strimtóre mare, destinându-se pentru secțiunea din verde localulu Ateneului; eră pentru cea din galbenă acela ală onor. ministeră de financie, unde a fostă și în trecută. II. Sălile de alegeri ale secțiunelor se nu se deschidă mai nainte de ora dece, prescrisă de lege, când va veni din membra municipală destinată pentru acesta. III. D-nnî membri municipali în tote secțiunele la intrarea în sală și mai nainte de a declara ședința alegeriloră deschisă, se facă apela nominală, după lista oficiale a secțiune!, singurulă miijlocă cu care se pute aplica aliniatele art. 58 din legea electorale, netolerăndu-se în sala de alegeri de câtă numai cetățenii alegători înscriși în acea listă. In vederea însă că timpul ă este forte scurtă venimă cu respectă a ve supune și la cunoscința domnielor v vastre acestea rugându-ve se bine-voiți a dispune ceea ce veți bine chibsui. Pe lângă acestea pentru a mai cor Membrii comisiunii numită de întrunirea electorale din sala ateneului de la 11 ianuariu, a adresată autorității comunale și d-lu ministru de interne cererile de : Prin urmare, o repetimă, vede josăl la cari aă primită dreptă res