Romanulu, ianuarie 1871 (Anul 14)
1871-01-28
ANULU ALU CINCI-SPREZE CELE VOESCE ȘI VEX POXE ABONAMENTE ÎN CAPITALE : unu anu 48 lai; șase luni trei luni <2 lei; 1 lună 5 lei. IN DISTRICTE : unu anu, 68 lei; șase luni 29 lei; trei luni 15 lei; un lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. ' . Unü exemplarü 25 bani. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) ANUNȚIURI Anunțuri, pagina IV, linia 80 litere — 40 bai Inserțiuni și reclame, pag. III, linia 21.I — Scrisorile și ori ce trimiteri NEFRANCATE vor REFULATE. — Articlele nepublicate se vor LISTA DE SUBSCRIERI in favorea prisoniariloru și roinițiloru francest. Uă anonimă din Bucuresci ne trimite 330 dramuri de scamă. D-na Masinca Jovipale, unu pachetă cu scamă. D-na Băluța Atanasiu, 50 dramuri scamă. D-na Paulina și d na Zoe Teoharie trimitu 770 dramuri scamă și 40 de lei noi. D-na Săftica I. S. Ionașcu, 350 dramuri scamă, împreună c’uă scrisóre, d-ra Maria P. Sinescu ne-a trimisu din Râmnicula- Vâlcei una pacheta cu seamă pentru răniții francesi. In numărul de la 25—26 ianuarie, din erore, s’a trecutu numele d-sele sub acela de d-na M. P. Simescu. Rectificamü dorit acésta erore. D-na Elena P. Sinescu, mama, trimite 10 lei noul subscripțiune. SERVITIU TELEGRAFICII Aici! »© SIAIKSTIIUI. BORDEAUX, 6 Fevruarie.—Gambetta a datü uă circulariă prin care declară că-și dă demisiunea 1n urma decretului guvernului din Paris, care anulă decretele seui electorale Pelletan, Garnier-Pagés, Em. Arago, Léonville și J. Simon au sosit o astă dimineța. BORDEAUX, 7 Fevruarie. — Une decrete ale guvernului din Paris numesce pe Arago ministru de interne și ad-interim la resbele. Guvernul din Paris semnaliza prefectilor, menținerea decretului sei electorale, restricțiunile fiindu incompatibili cu principiele libertății. Administrațiunea la Pasaginia Romanfi, IV p. 1. - Redacțiunea Strada Colțea,p. 42. Bucuresci, 27 Calindariu 9 Făurariu, 1871. rea nu ni se pare întemeiată, căci asemeni momente nu potă veni nici uă dată fără veste, dintr’uă <fi pînă’n alta, prin urmare ministrulu are totu-de-una timpu, cându prevede asemeni greutăți, d’a convoca Adunarea, d’a-I supune casulă și d’a-I cere se ia masurile trebuinciose spre a face faciă trebuinței. In acesta modă țara, prin represintanții se!, era nu unulă sau câțiva miniștri, va fi chrămată a se pronunța asupra trebuințelor, cari reclamă mijloace financiarie escepționalî. Resultatul, o repetim, nu va pute fi de câtă folositoriu. Publicămă mai la vale ună comunicată ale Ministrului de interne relativă la încă una din acusarile ce aruncă Pressa asupra poliției. Din acelă comunicată rezultă că însuși marturulă invocată de Pressa, D. Ulise Crețianu, care nu pate fi bănuită de parțiale, a declarată de neadevărate aserțiunile cuprinse în acelă sliartă. Cu acésta ocasiune s’aduce să aminte că, într’uă ședință trecută, D. P. Grădiștianu a protestată în Cameră contra parchetului care, printruă scrisoria particulariă, rugase pe D-na Crețianu, invocată ca martore în acuzările aduse poliției, se bine-voiescă a veni se facă aretările iei. D. Grădiștianu găsia acestă procedere ună faptă de cea mai mare necuviință și na dovadă de persecuțiuni, și asemeni. Nu credemă că aprebarea D-ele póte fi primită ca forte dreptă; dară, admițîndu-o de astă-felă, întrebămă de ce D-lui nu rădica totă astă felă vocea , atunci căndă D-na Pia Brătianu era tîrîtâ înaintea parchetului de Cămpulungă, cu mandate de aducere, și ținută la interogatoriu ore întrege? Cumă, a ruga pe uă Domnu printr’uă epistolă particulariă se de are care deslușiri justiției este uă crime, și a aduce pe alta prin volniciă este uă faptă legale, bine crescută ? Lăsămă ca publiculă se judece între uă manieră și alta și se spună dacă erau mai bine crescuți și mai cuviindie șî part sânii guvernului cărutădința belgică asupra pregătirilor electorali: „Noua dinastie a Spaniei va avea peste puțină ocasiunea d’a cere însuși poporului consacrarea votului prin care Camerele l’aă întronată. Se scie ca cele camere cumă își terminară opera se disolvară. Alegerile pentru uă legislativă se voră face pen’în luna Aprile. Fiindă că ele aă a se face în virtutea sufragiului universale, resultatulă loră va da guvernului și Capului sef supremă seő cea mai deplină consolidare sec uă sguduire pentru temelii, după cumă vor fi favorabili sec nu vederilor majorității care a menținută în Spania monarcia constituționale și a încredințată destinat eleiei unui principe din casa de Savoia. Deja tóte partitele ostili seă personei regelui sau principiului monarchică, carliștii, isabeliștii, montpensieriștii ca și republicanii, de tote nuanțele, s’aă coafisate pentru a semnala poporului caracterul și însemnătatea viitorelor alegeri și pentru a lă invita se resterne, prin votulă seă, opera abia edificată a repausatelor camere.“ Camera a terminată astăzi desbaterea proiectului de lege, prin care se mărginesce facultatea guvernului d’a contracta datorie flotanți, prin emisiune de bonuri de tesauru. Ele nu va mai pute, după noua lege, emite bonuri de câtă cela multă pentru trei milióne, care, luptă pedapsă d’a fi plătite de ministru și cașiăriulă care le’a supscrisă, voră trebui se fară achitate înainte de sfârșitul anului pentru care s’a emisă. Acesta lege va fi aprobată, suntemă și cum, de toată lumea, căci pe d’uă parte ea va pune capetă abuzului ce se făcea de facultatea d’a emite bonuri de tesaură, ori pe de alta va sili pe miniștrii a fi mai scrupuloși, la elaborarea bugetelor, la prevederile veniturilor, și, la aplicarea lor, în regularea și activarea serviciului percepțiunii. Ea va sili asemene pe miniștri a numai presinta Camereloră cereri de credite, fără a se lapsa totoda uă dată și resursele ce să se servesca la acoperirea cheltuielelor, pentru cari se ceră acele credite. Prin urmare și țara și guvernulă nu vor avè de câtă a câștiga din acesta lege. S’aă preocupată unii de ideia ca nu cumă va mărginirea ce face acesta lege se nu aibă de electă d’a împedica, în ore cari.. momente, mersur machinei guvernamentale. Cititorii noștri s dă acumă revoluțiunea din Spania se termină, soő mai bine se suspinse, prin alegerea principelui Amedeo de Italia la tronul Spaniei de către Cameră, sub influența guvernului Prim. Constituantea, îndeplinindu-și misiunea, s-a disolvată de dreptă și națiunea este convocată pentru alegerea Legislaprin lipsa mi<110 de. Preocupativel. E că ce ne spune Indepen Subscriere pentru Frances! Frumusel ofrande făcută de fistului nostru Grigorescu pentru prisoniariî Frances!, ofrandă despre care amă vorbită în numerală nostru d’a-l-altăieri, d. consule generală ală Republicei ‘ francese, resarte de punde iu munuiu urmitoru. 2 ferruariu, 1871. DOMNULUI GRIGORESCU, Domnule, Primiti acuma din partea dumitele suma două milă de franci products alü tabloului pe care aî bine-voitu a’lü pune la lotărie in profitulu prisoniariloru francesi. — MS grabescü a remos cu acésta ocasiune mulțumirile pe cari ama avută onore a ți le face prin gravi cândă mai informată de intențiunea ce aveai d’a consacra una din operile dumitale la ușurarea nenorociților mei compatrioți. Crede domnulu meu, c’acésta probă delicată de simpatia dumitale pentru causa Franciei va fi viă aprețuită de guvernulă meă și permite-mi a fi aci interpretataseă, încredințându-te de sincera mea gratitudine pentru generasa dumitele ofrandă. Primesce domnulă meă, etc. A. MeUinet ar-Spirile ce sosescă din Francia ne anunță demisiunea lui Gambetta, ministrulă care a fostă sufletulă organisării aperării naționale a Franciei afară din Paris. Nu putemă de cătă deplânge acesta demisiune, care priveza Francia în aceste momente grele, de servițiele unuia din cei mai însemnați omeni de Stată, și Republica de unulă din cei mai puternici și mai energici aperători JOU1 28 IANUARIE 1871. LUMINEZĂ TE ȘI VEI FI ABONAREA. IN BUCURESCÎ, la Administrațiunea diariului.. IN DISTRICTE, la compendințile ei și tra testa Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. T.A. PREI8 Pentru abonamente , la d. Darras-Halleyrant, Rue de l’ancienne comedie, 6. Pentru anunțiuri: la d-nis Drain, Thomaa,et..>nie Rue Lepeletier, 28. XaA. Pentru abonamente: la d. G. B. Popovici, Fiels ochmarkt, 16 Pentru anunțuri: la d-nii Haasinstein și Vogler Neuermarkt, II. ADUNAREA DEPUTATILORU Ședința de Mercuri, 27 Ianuarie, 1871. Presinți 87 d-nnî deputați; președința d-lui G Costaforu; ședința se deschide la ora 1 p. m. După formalitățile ordinare, D. I. Câmpinenu cere d-lui președinte ală camerei deslușirea de ce nu s’aă verificată încă titlurile nouilor deputați aleși. D. Președinte referă ca sulă la comisiunea verificătore. D. Costin Brăescu, ca membru al comisiunii, aréta care de principiu ca îndată se se verifice titlurile nouilor aleși. Astfelü a urmată cu d. Savel Manu. Ce s’a întâmplată cu coleg. ală III-a din Bucurescî ? Comisiunea, ín număra de 4— d. Vucinicu, d. Grecenu, d. generală Fiorescu și d-sea—s’aă întrunită, ensu mai era nevoie de nesceliste definitive și adi comisiunea nu mai e în completă, căci cel alți deputați, ca d. Voinovu, d. Crăciunescu, d. Beloiescu, nu suntă presinți în cameră. Bóga doru pe cameră a numi ună noă membru spre a se completa comisiunea. D. P. Iatropolu propune a se trage la sorți ună membru spre a se completa comisiunea. D. A. Sihlenu nu vede unde regulamentulă prevede ca comisiunea se fiă permaniite. din contra, trebuie ca se se tragă uă nouă comisiune la sorți, compusă din 7 membrii, se verifice titlurile nouilor aleși. După explicările d-lui președinte, că s’a stabilită usură d’a fi permanente comisiunile, camera decide a se trage la sorți 3 d-nnî membrii cari, împreună cu doi deputați Brăiescu, Vucinicu și Grecenu se verifice titlurile nouiloră aleși, și elă la sorți: D. Ghica Dem. Cománescénu D. Rusu Nicu Locusténu D. G. Sefendache. D. Grecenu cere urgința pentru petiiunea unor locuitori din Târgși oră, cerândö 2 pogone de socă pentru școlă. După esplicările d-lui Al. Sihlenu, membrul comisiunii, camera adoptă urgința. D. Nie. Blaremberg anunță că interpelare d-lui prim-ministru, privitore la scrisorea M. Sele, care circulă. Guvernul declară că va respunde peste 30 zile. Voci. Pre bine! D. Primu-ministru citesce mesagrele de lege pentru bugetele epitropiei spitaelor civile din Bucuresci și Iași, și celă pentru definirea comunei Lisescii desusă de Lisescii dejosă din Mehedinți. Se continuă disbaterea asupra legei discutate ieri. Se citescă nousle amendamente propuse. D. G. Chițu stabilește că mai tote amendamentele propuse la art. 2 tindă face pe miniștrii, cari vor ieși din lege, respungători cu propria loră avere materiale. Comisiunea a respinsă acestă principia, și în contra ei se presiată aceste amendamente. D-sea le admite în principiu, însă crede că loculă loră e la art. 4. Unulă singură e de observată: amendamentulă d-loră Câmpinenu și Robescu, sub-amendată de d. P. Mavrogheni. Acestă amendamentă ținteșce la desființarea legii și tinde a pune pe cameră în contrazicere cu votul de ieri, dată cu ocasiunea luării în considerare a legii. Citindă legea, s’a convinsă că e utile , ea va da țereî a înțelege că și ministerulă și represintațiunea țereî s’aă decisă a nu face nimică cu bani străini, ci numai cu ai sei proprii; că înlesnirea ce fostele ministere aă găsită d’a împrumuta bani a produsă datorțele enorme de a<ât. Ce coprinde amendamentală în cestiune ? Ca adunarea se nufișeze cifra maximă a împrumuturilor, ci se se înscrie numai dobânda în bugetă, remăindă ca, cu ocasiunea votării fiecărui bugetă, în flăce ană, se se fișeze cifra împrumuturiloră provisorie! Apoi acesta e totă ce a fostă și până astăzi, fără acestă lege. Este a ne întorce într’ună cercă vițiosă. Amendamentulă dură paraliseza legea. Fiindă la principiul responsabilității ministeriale, arată că constituțiunea a prevăzută modulă dării ’n judecată a miniștrilor, ce calcă legile, în calitate de miniștrii. Nu e ânsă totă așia cu calitatea civile a unui ministru, ea a prevezutu c’uă lege speciale va regula acesta, și legea nu s’a presintată âncă. Ori-ce tribunalu deca va condamna p’ună fostă ministru civilmente, este 'n lege. Opină prin urmare a se adauge n lege și clausa ca „ministrulă și casiarală ce vor ieși din lege se fiă trași înaintea tribunalelor ordinare, fără să prealabile autorisațiune:“ déca n’avemă să lege de responsabilitate ministeriale pentru ori-ce materie, se profitămă celă putină de acésta lege financiare și s’aplicămă cu ea acestă principia. S’a zisă de comitatulă delegațiuniloră că d’aceea s’a respinsă principiulă responsabilității miniștrilor, funcționarilor statului, că ară fi nedreptă ca cei ce ’mprumută se aibă a face personale cu ministrulă sau casiarulă: el care se pretindă despăgubire de la stată, și statală se tragă ’n judecată pe funcționarii sei abusivi. D. Chițu combate acesta ideiă și demonstră că, chiară déca ministrulă ară ‘mprumuta peste lege și banii i’ară chiăltui totă în țară, totă se calcă legea și miniștrii totă trebuiescă dați în judecată,roprindă și țină amendamentă în acesta înțelesă. D. P. Mavrogheni cere mai ântâiă lămuriri ministrului de finance, deca crede că cifra de 3 milione este suficiinte. D. Ministru de finance arata că, în starea anormale de azi, cu peste 45 miione datoriă flotante, nu e suficiinte cifra . Ima xmiiUUU« D. Mavrogheni: Déca dér vom fișa cifra și mai mică, la 2 milióne, după amendamentulu d-lui Agarici, atunci legea va deveni uă ilusiune. Câtă despre amendamentulă cele alte propuse, d-sea arată că, după cumă a spusă d. Câmpinenu ieri, nu se potă tipări că dată obligațiunile, nici a se proba publicului pe fie-care Zi cifra unde a ajunsă emisiunea. D-sea a propusă țină sub amendamentă la amendamentulă d-luî Câmpinenu, în sensulă d’a se ’nlocui cu alineatulă din urmă de la art. II partea finale din amendamentulă d-luî Campinenu. A nu vota cum propune d-sea, ea înlătura legea, ea spune: nu voim fi datoriă flotante! D. Const. Blaremberg susține amendamentală d-sele, cu ’mpărțirea bonurilor, în numeră de 6000 și în cifra de căte 500 lei unulă. D. /. Agarici nu vede ’n mulțimea de amendamente propuse de cătă uă cond fusiune. Amendamentuta d-lui Câmpinenu și Robescu, după d-sea, nu face de cătă amănund totă starea rea de pene acJY. Din contra, d-sea vrea, ca și cei alți mulți, ca detoria se nu se suie mai susă de 3 milione după proiectă, mai susă de 2 milione după d-sea. Susține după acea principiulă responsabilității, căci cu bilulă de indemnitate, ce majoritățile arăta oricărui ministeriu, se va trece cu ’mprumuturile peste lege, nu vomă pune nici ună capetă zeului. Insistând ă — printr’u lungă desvoltare— asupra circumstanțelor ce ară sili pe guvernă se se ’mprumute și modulă d’a face acesta, d, Agaricî sprijinesce art. II din lege, precumă este ’n proiectată guvernului, care zice: „Aceste ’mprumuturî se mărginescă la cifra de 3 milione. Orice ’mprumutare, care va trece peste suma de trei milione, remăne ’n sarcina ministrului care a constractat-o“ cumăși ’n, a casiarului.