Romanulu, mai 1871 (Anul 15)

1871-05-05

ANULU ALU CINCI-SPRE­ PECELE Administrațiun­ea In Pasagială ^oioana,­­Io. L — rredacțiunea Strada Col­ea, Ho. 42. VOESCE ȘI VEI POTIe a­bonamente IN CAPITALE : unu anu 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; 1 lună 6 lei. 1K DISTRICTE : unu anu, 58 lei; șese luni 29 lei; trei luni 15 lei; un lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei Unű esemplaru 20 bani. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) yVISTANȚXUEI Anunțiuri, pagina IV, linia 30 litere — 40 bani Inserțiuni și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scri­sorile și ori­ ce trimiteri NEFRANCATE vor­ fi R­EFUSATE. — Articlele nepublicate se vor­ arde. Edițiune de s­era DEPEȘI TELEGRAFICE (Servițiul O­ privată al­ Monitorului). Ronca. 1 i Maiă. — Ua telegramă a lui Pouyer-Quertier anunțță că s’a sus­­pins­ tractaturii comerciale intre Francia și Germania, se aplică tarifele aparți­­nând­ națiunilor­ mai favorizate. Germa­nia a cumpărații calea ferată a Alsaciei și Lprainei. Versailles, i­n Maiă. — In Adunare Thiers anunțță că pacea definitivă a fost­ sub-scrisă ; situațiunea Franciei nu per­mitea ca condiții mnile puse înainte in pre­­liminariile păcii se devină mai bune. „Nu pote însa se vă pune în vedere instru­­mentulu păcii. Noua situațiune ne permite a spune că Algeria este în­destulă în­zestrată și periculele ce o amenință suntu în parte înlăturate. In urma interpelării lui Martener, pri­­vitore la responsură ce Thiers a făcută delegaților­ de la Bordeaux, Thiers a ce­rută Adunării unS votă de încredere, o­­ferindă, la casă contraria, demisiunea s­a. Votul­ de încredere a fostă adoptată cu 495 voci contra 10. Berlin, 12 Masă. — In Reichstag­, Bis­mark anunță că, după condițiunile păcii, cea d’ântâia jumătate miliardă este a se plăti 30 zile după luarea Parisului, în numerare­seă bancnote engleze, belgiane, prusiane sau olandeze, sau în polițe de prima cualitate; unu altă miliardă se va plăti până ’n Decembre 1871; evacuarea forturiloră Parisului nu va avea locă de­câtă după acea plată; a patra jumătate de ună miliardă se va plăti la 1 Maiu 1872; cele­l­alte trei miliarde trebuie se se plătescă până în Martie din anul­ ur­­mătoră. o......... Bucuresci, ^ Floraru, 1871 Fericirea s’a revărsată peste guvernă ca undele Siretului peste șesurile pe unde ’și face calea. „Alegerile colegiului I, strigă el, as­­tăzi prin Pressa, s­ au urmată cu cea mai perfectă liniște. Triumfală este com­pletă. Oposițiunea n’a căpetatu de cătă 4 colegiuri în țară.“ Guvernulă ânsă nu se mulțămește cu arătă. Afundată luptă undele de fericire ale colegiului I, scormonesce în necuratele depuneri ale undelor­, și, luândă unu pumnă din ele, se silesce prin Pressa a­ le arunca asupra tutoră partitelor”. Ecă ce spune: „Simtă încă câte­va fapte forte semnifi­cative prin ele înseșî, cari probazi natura manifestăreî țereî. Așii, de esemplu, la co­­legiulö I de Ilfova, d. I. Brătianu ’și-a pusă candidatura în contra d-lui Dimitrie Ghica, candidatulQ pârlitului ordineî. Amicii d - lui Britianu ’șî-au citit toti ostenela ca se facă a isbuti, conciliabulurî, bileturi tipărite și distribuite pe la alegători, venirea tuturoră la vota, etc. Cu tote astea d. I. Brătianu, ceia subscrisă în faimosulü manifestă de resturnare,­a căzută, avendă numai 31 vo­turi, pe cândă d. Dinu Ghica a avut­ 151 voturi. „D. Ion Ghica, faimosul noui și fă alu Roșiiloru, și tată subscriitorulă manifestului’ ’șî-a pusă candidatura la colegială I de Te­leormană și la Dâmbovi­ja, a căzută ense, cu ui inimă minoritatea, în an­bele aceste co­legii. D. G. Boerescu s’a alesă la Teleorman și d. G. Cantacuzino la Dâmbovița. „Așia dore éti pén’acum’ cu­ doul prin­cipal subscriitori ai manifestului de resturi pare ca au cu­jură din colegiulu I, res­ pinși de alegători, avendu numai câte-va voturi. „Ce e mai multă: la colegiulă I de Ar­­geșiă s’a alesă d. Iepurenu, ceea ce con­stituie să protestare mai multă contra ele­mentului roșiu, și contra tutoră calomnie­­loră esploatate­ contra d-lui Iepurenu. nu­e­­lege-va oposițiunea semnificațiunea tutoră a­­cestoră alegeri ? Nu scrme, nici nu credemă că fracțiunile demagogice vorű înveța să dată minte.“ Pentru ce guvernulu, în mijlocul­ splen­didului se­ triumfă, uită că cei in ade­­vără­tori, prin libera și sincera voința a națiunii, suntă blânzî și drepți, și uită a­­cesta pân’ a se fos ori se spună cea-a ce scie bine că nu este curatură adevăru? Guvernulă scie bine că „nu este ade­vărată că d. Ion Brătianu sa pusă can­didatura la colegiulu­i-iă de Ilfovă. Scie forte bine că’amicii sei aă fostă departe d’a’și da, cumu zice, „totă ostenela ca se isbutască ș’a merge toți la votă“. Elă scie că’n pre Ziua [alegerii câți­va numai ș’aă propusă a vota pentru d. Brătianu, că mai nici oă lucrare nu s’a făcută și că cei carii aă lipsită de la votă suntu peste uă sură cinci-zeci. Elă scie forte bine că d. Ion Ghica n’a căzutu la Dâmbovița „c’uă infimă minoritate," căci 21 de voturi contra 33 este contrariusă de cee­a ce spune Pressa: cifrele îi spună că, 7 voturi numai tre­cute de la cei 33 la cei 21, resultatulu se schimbă, și 7 indivizi scie bine Pressa că nu ucidă uă partită, precumă nici nu ducă la nemurire m­ă guvernă. Se tre­­cemă ânse peste tote aceste și se renimă la cee-a ce guvernulă spune că este „mai mulții“. Da. d. Ie putem­ dobândi la Pitești 26 de voturi, contra 17, era un contra 1, cumS zice Pressa, care scie că 16 din cei presinți n’aă voită a vota pentru candidatură lord, n’am voită ca elă nici ch­iară în urnă, devenită ună mormântă alu voturiloru, se stă alăturea cu d. iepurenu. Se nu supărămă casé nici aci pe guvernă în cestiune de voturi. Da. d. Iepurenu a fostă alesă la Piteșci. Da, recunoscemă că acestă faptă merită cuvintele: „ce e mai mult“. Mergemă și mai departe și direma: este multă, și forte, forte multă. Sperămă că d’asta dată guvernulă este mulțămitu de mărturirea ce’I dămS. Recunoscându ânsă acesta „mai multă“— mărturită de ânsă­și Pressa,— întrebămă pe guvernă, voindă a dobândi acesta „mai multă,“ nu se teme că póte va fi dobândită prea multa ? Ascultați, domni miniștrii, ascultați și cugetați, căci vă vorbimu cu cea mai de­plină sinceritate. Nimica nu perde mai sigură guver­nele, și chiară națiunile, de­câtă acela „mai multă“, mai cu sumă cândă este pré multa. V’ați Zisă : — ar fi unu triumfă mare, decă Iepurenu ar fi alesă la colegiulu I de la Pitesci. Acésta alegere, v’ați zisă, ară dovedi că nu s’a versată sângele Ro­­mânilor, piteșceni, ar dovedi celă pu­țină că vinovată a fostă acelă sânge și trebuia se curgă, ea se scape societatea de răulă ce elü îi făcea. Ei bine , acuma, că s’a făcută precumă ați Z­­să ; acumă, că triumfală­ve va fi pusă, credemil, în stare se puteți cugeta mai cu sânge rece, se raționămă puțină. Ați isbutită—fiă prin ori­care mijloce, fiă chiară numai printr’uă simplă propa­­gantă—a dobândi pentru voi voturile a 26 de proprietari mari din districtul­ Ar­geșiă. Acei omeni, în dragostea loră pen­tru voi, în dorulă loră pentru cea­a ce numiți Ordine, au fostă cu voi și pen­tru voi. Cu minte case a fostă din parte­­de a le propune pe d. Iepurenu ? înțe­lepții sa se credeți că votul­ a 27 de alegători de la colegiulu­l­iu. póte reda vieța alegetorilor­ uciși ? înțelepții fu a sili pe cei cari astă­zi suntă pentru or­dinea vostră, se lo­vască, chiară în sufle­tele celoră uciși în alegerile trecute ? In­­țeleptii este a sili pe acești 27 de alegă­tori ai colegiului I se plece capulă în josă , cândă voră întâlni pe strade pe socrele și copii orfani ai alegătorilorű uciși ? înțelepții este se hrăniți ura între con­­cetățiani, și cea­ a ce la rândul­ nos­tru zicemü că este „mai multă“ se fiți causa ca, mâne, poîmâne, cândă va trece orbia luptei, se espuneți p’acestî 27 de cetățiani se se descepte în dureri și lupte crâncene cu consciința loră? Și dacă nu puteți simți milă de suferințele la care i-ați espusă, cu nici ună preță nu tre­buia se vă espuneți d’a rădica în contra vostră puterea cea mai grozavă a lumei: consciința omenescei! Ințelept, este se de­gradau­ și pe alegătorii colegiului­­, și pe cetățianii din Pitesci, silindă pe acei­a a se comunica cu sângele ucișilor, și pe aceștia a pune se curbeze în anima soră rușinea, pene ce ea se producă res­­burarea? Acesta celă puțină este pă­rerea v­ostră, și d’aceia nu numai nu ve pismuimu, dară vă plângemă sinceritate d’acerpene triumfuri. Vă plân­în gemă, căci asemene alegeri nu suntu, cumă ziceți — „vă protestare contra e­­lementului roșiu,“ ciuăroșire­a Albilor, prin afundarea loră în sângele fraților- soră. Acesta înțelegemă noi că este sem­nificarea acestoră alegeri, și v’o spunemă in totă sinceritatea, de­și sciriS că frac­țiunile rupte, prin revoluțiunile poporelor­, din tulpina reacțiunii din întru și din a­­fară, u’aă învățată și nu voră învăța nici uă dată minte. Și dovădă încă despre acesta, avemă chiară cele ce ziceți astă­zi cândă pro­clamați triumfală vostru celă mai asolută. In adevără, ce mai voiți acumă? Totă țara s’a manifestată pentru voi, și c’uă unanimitate fără exemplu în lume. Pentru ce dorit, căndtt sunteți tari și nemuritori ca Dumnezeu, cele d’ântâiu cuvinte ce a­­dresațî tutoră partitelor, suntă insulte, calomnii și amenințări ? Pentru ce mai vorbiți din nou de m­anifesturi de restur­nare, de fi acțiuni demagogice, ș. e. l. ? De ce acumă, cândă națiunea v’a înves­tită cu a­cei suveranitate, nu sunteți buni ca tăria, și nu procedețî cu cei învinși cumu a procedată națiunea cu voi ș’ai vostru­ la 1­ Iunia 1848, la 24 Ianuariă 18­59 și la 11 Fevruariă 1866? Bă ați de s ’mă, căci cu proce­derile vast­e dove­­descă pe d’uă parte că nu cred­ți că na­țiunea s’a manifestată în adeveră pentru voi, era pe dalta c’aveți planuri atâta de ucisetorie pentru națiune, în­cătă nu vă simțiți tari de câtă cât­ du veți putea dănțui în totă țăra pe mormintele tutoră partiteloră, precumă ați dănțuită ieri pe mormintele ale­gătorilor­ uciși ai colegiului alu Ill-lea din Pitesci, găsescă nimică mai inteliginte și mai di­nastică de făcută, de cătă d’a trimite pe d. Colonelă Mărculescă, naintea unei co­­misiuni de revisiune ! Comisiunea ascultă și acuzarea contra colonelului pentru defăi­marea adusă Domnitorului și apărarea, și pronunță deplină achitare. Se nu ui­­tămă că d. Mărculescu este alegătoră la colegială I de Argeșiu și că fu chră­­mată­naintea comisiunii de revisiune în Zilele de 2 și 3 Mai­, pe căndă alegă­torii colegiului I votau pentru a aproba uciderea alegătorilor­ colegiului ala III-l e din Pitesci. In fad­a cântărilor­ de triumfă ale gu­vernului. în T­eia unanimității prin care ne spune că națiunea s’a manifes­ară la depl­ină libertate și fără nici m­ă ielă de sugrumare, se trecemă în registrele d^cî încă unu faptă. D. Colonelă Mărculescu fu denunțată acumă câte­va dile,— nu șcimS, seűnii voimă a sei de către cine, ca se nu mai damă peste sângele Pitesceniloră —ca să fi rostită întrună stabilimentă publică din Pitesci cuvinte defăimătore contra princi­pelui Carol I, îndată domnii miniștrii nu N’a uitată nimeni că guvernulă, în­­tr’unulă din comunicatele sele ce prece­­deaă alegerile din aceste zile, declara c’a regulată de minune cestiunea Strousberg și c’orî ce se va mai face în acesta ces­tiune, se va comunica terel prin Monitori­. Cumă se face éasé că în urma acestei promisiuni, arbitrii condamnă p­e Strasberg la plata cuponeloru pe totă timpulu con­­strucțiunii, și nici până astă­zi acea sen­tință, d’uă însemnătate atâtă de mare pentru drepturile Statului română, nu se vede publicată în Monitorul Ce are de gândă guvernală ? Așcepta­­re resul­­tatul­ alegeri­lor, ca se întrebuințeze apoi acea sentință după cumă i-o da mâna,a­­vândă uă cameră supusă ordinilor­ sale ?.. Podul­ de la Mărășescu pe Șiretă ală drumului de seră Strousberg a fostă ruptă și luată de apă. Acestă podă era con­struită în stălpi de zidărie și în seră. El­ era una din cele mai însemnate lucrări de arte ce trebuiă se fiă pe cala ferată Strousberg. Că crescere de apă a fostă destulă pentru a-l­ nimici. Din acesta póte vede ori­cine în ce condițiuni se facă lucrările și ce seriositate aveau ra­porturile oficiale, carii le declaraă de sa­­tisfăcătore. E câ­t­va timpu de cândă Ziarele și corespon­dințele străine ne vorbescă des­pre uă seriosă neînțelegere ce se ivise între vice-regele Egiptului și suzeranul ă seă Sultanulă. Cesiunea era totă uă pretensi­ne de violare a suzeranității din partea Ki­divului, după părerea Sultanului, și de restrîngerea drepturilor­ vice-regelui Egiptului, după părerea acestuia. La ’nceputul­ acestei neî nțelegeri vice­regele și aetpuse a pune armata pe pi­­cioră de resbelă și a fortifica gura cana­lului de Suez. Acxistă di­n urmă măsură mai cu sumă așață forte multă puterea suzerană și pro­vocă m­ă schimbă activă de corespondință și esplicări. In Zilele din urmă, SultanulS­trimise ’n Egiptă pe Navrâs-pașa cu misiunea d’a presinta directă Kedivului obs­evațiunile Sultanului In urma ace­tei visile se zice că ne’nțeleg­ere a s’ară fi neti­­­tu, că Ke­­divulă e gata a revoca măsurile ce pro­­vocaseră nemulțămirea Sultanului, ba chiar că va veni eră­ânt­uși la Constant­inopo­l spre a presin­ta suzeranului omagiele sc­e și a se face astă­feră împăcarea deplină. Uă corespondință din Constantinopole, cu data 28 Aprile a Independinței bel­­gice, spune că a doua di generalul­ Ig­­natieff, ambasa­dor­ele Rusiei pe lângă Por­tă, avea se mărgă la Sultanulu în au­­diință solemnă pentru a ’i remite ins m­­nele ’mpodobite cu briliante ale ordinului sântului And­etă. Pentru ’ntâia dată m­ă țzaru ală Ru­siei trimite să decorațiune unui Suii­­nă. Déci diplomația a na­nțată și densa cu progresule generale, apoi de sigură a­­celă progresă nu’l’ a făcută în cee­a ce s’atinge de lealitate. MERCURI, 5 MAIU 1871 EtraISTEZA­TE ȘI VEI FI ABONAERA IN BUCURESCI, la Administrațiunea diabiului. IN DISTRICTE, la corespondinții sei și cu poșta Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. X-A. PARIS Pentru abonamente : la d. Darr&g-Hallegrain, ft de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiuri: la d-mis Órain, Thomas et Onne Rue Leperetier, 28. LA­­ VIEISTA Pentru abonamente: la d. G. B. Popo­viel, Fleisch­markt, 15 Pentru anunțiuri: la d-nii Xraasenstein și Vog­el Neuermarkt, 11. D-luî Lascar Catargiu, președinte de cON­SILIU ȘI MINISTRU DE INTERNE, și un COPIE ZIARULUI „ROMÂNCLU.“ Domnule ministre. Cu venirea mea în Pitesci am­ luată hotărârea a ve da relație de tóte ilega­litățile ce se comită de către agenții di­recți ai guvernului cu ocasiunea ale­gerilor­. Eu, d-le ministre, totă vă stimă, și speră că până în sfârșită veți perde răbdarea, și nu veți mai suferi ca în numele d­ v. se se violeze Constituțiunea, căci, precum mi-ațî zisă în convorbirea ce amu avută cu prilegiul­ alegerii membriloru muni­cipali din capitală, nu d-vostră, oare ați votată d’impreună cu mine Constituțiunea, veți tolera—ori din ce partită va ve­d— trunchiarea mea. Aici s’a inchiriată trei procese verbale că se face propagandă pentru schimbarea formei de guvernă, în urma căror­a patru cetățiani din Argeșiu, trei din comuna Ari­fu, ținută din comuna Furduienii și șapte din Gib­ea au fost­ aduși și interogați pen­tru acestă presupusă propagandă, din cari unii se țină arestați la cazarmă. Douî comercianți din Piteșci sunt­ ares­tați la temniță sub acusațiune pentru ne­­disciplină, ca gardiști, contra legii. Sub-prefectură de Găloșisci a ruptă acte de alegere a delegaților­ aleși în comuna Furduiesci­, numindă d’a dreptură pe alții. Sub-prefectură din plasa Podgoria ne­­isbutindu a face, ca și în comuna Goleșeil, se se alegă de poruncială delegații, a zisă că nu’î pasă de alegerea acestora dupî dele­gațî, căci elă dispune de 83 de delegați din plasa sea. Permiteți-mi, domnule ministre, se vă întrebă dacă și d-vostră credeți că ale­gerile sun­tă libere, și lasă la justa impar­țialitate ce vă caracteri să se ’mi spuneți din ce partită suntă acei blasfemați, pre­­cum­ i-au­ desemnata d­v., totă în acea convorbire, carii cugetă a compromite vii­­torul­ țărei. Suntă ei din partita celoră ce voiescă menținerea Constituțiunii, sau din partita celoră ce cu ori­ce piață lucrezá pentru violarea ei mergândă p­ână a fi.ee propagandă ca deputaților­ guvernamen­tali se li se dea manda­­ imperativă de a cere modificarea Constituții noi și cari se vădă susținuți de impiegații guver­nului? Primiți etc. St­ef­anu C­ole­seu. DEPUTAȚII ALEȘI LA COLEGIULU­I-iă. Argeșiu. — Manolaebe le puteau Brăila. — C. Crețul scu B.­,<ăă. — Eugenia Ghica Belgrad — G. Fo<­șa. Bot­șianu. — N­ea Mavrocordatu. Bazâă. • V Vlăd­ia­nu Cu­hula. — Gr . B­ugescu. Covurluiu. — L­isear Catargiu Dorohoiă. — Plagina Dâmbovița. — G­raltscuzi­no Voijiă. — A. Stilbe­iu Falciu. — M. C­ogălnicdau Fâlticenî.— N. Gsnea. Gorjă. — Z. Briștanu Ilfovu. — Dimitrie Ghica Iași. — Măvregheni Iliomița — N. Crețulescu Ismail — Tulcanu Mehedinți. — G. Costaforu Muscelu. — Ștefan Gol­seu Nămțu. — Colonelă Roacovanu Oitu. — George Manu Prahova. — T. Văcărescu Putna. — A Balș Râmnicu Sărată. — C. Grădiștănu Râmnicu-Vîlcea. — A. Lihovari Romimați. — Fărcășianu Roman. — Calimachi Catargiu Tecucî. — Teod. Sturdza. Tutovă. — Man. Costachi. Teleorman. — C. Boerescu Vlaiul. — I. Sturdza. Vlașca. — Tătărajuu

Next