Romanulu, noiembrie 1871 (Anul 15)

1871-11-26

Bucuresci. 25 Brumară. 7 Undrea. Câteva cuvinte ca respunsă la comunicatula pe care i amü reprodusă ieii după Monitoru. Se constată că mai ântâiă că este mai puțină vorba despre ună comunicată, decâtă despre ună articlu de dramă; elă nu pare scrisă de ună ministru, ci de partizanul unui ministru, și nu în Monitori, ci întrunii altă dramă, susțiioră ală guvernului. In adevără, de la primala panză, acestă comunicată simte necesitatea de a spune că concesiunea Strousberg a fostă dată supt ministerială Golescu-Brătianu. In sulă oficiale, demnă și corectă, nu se póte dice decâtă „ministerial” Golescu, ” căci d. Golescu era atunci președinte al cabinetului; e că prin urmare că pene și termenul ă întrebuințată este împrumutată de la polemicele mai multă sau mai puțină pasionate ale diaruloruferă lăsândă la uă parte acestă particularitate, care și ea caracteriseză comunicatulă, se nentrebămă: este permisü óre unui guvernă a împrumuta într’ună comunicată publicată în Monitorulu oficiale, stilulă și modulă de combatere ală țialieloră neoficiali, ș’a spune că cutare faptă a fostă făcută de cutare ministeriă și nu de cutare? Ș’apoi celă pucină de ar fi spusă adeverulu, deja amințită în tota puterea cuvântului . Se scie de toți că concesiunea a fost votată luptă ministerială Golescu- Brătianu, și că ivindu-se apoi îndată neînțelegeri între acelă ministeriă și concesionari, în privința modului de esecutare, convențiunea n a fostă suptsemnată, adică dată de câtă peste mai multe luni de la votare, și ....a fostă dată de acelă ministeriu,— ce devenise imposibile pate chiară fiindă ca era pre aspru cu principii concesionari, — ei de ministerială Dumitru Ghica. Numele ministeriului Dumitru Ghica eră nu ală ministeriului Gole,cu figureză în josul actului care concedea lui Strousberg' construirea linielor'ă nóstre ferate. Acesta este faptul cl, prin urmare decă guvernulă voia se adopte ună stilă care nu convine decâtă diaristului, trebuia celă puțină se spună adeverulu. Se fiă cuse bine contată că restabilindă faptele, nu voim să a face uă aculare supt semnătoriloru actului de concesiune din 1868. Nu acelă actu, nu concesiunea nu ea însăși ne-a adusă acolo unde suntemă, ci aplicarea iei, toleranța criminale de-a lăsa pe concesionari se construie că cumă le place, pe cândă după concesiune nimică nu se putea face fără aprobarea prealabile a guvernului, ci mai cu semni numirea lui Ambron după cunoscuta recomendațiune, ci violarea ce se făcu actului de concesiune prin Baloti semnarea de către represinîantele Statului română a unor obligațiuni cari , eraă cea mai nerușinată falsificare a acelui actă, ci neaudită cutezare de-a falsifica acelă actă pene și a traducerile , ce se află pe obligațiune, unde la testul ă franceză se dice simplu: „Statulă garanitază,“ pe cândă în testulă germană și ■ celă englesu se (l'ce, »statulă garanteză , necondiționtu, etc.* ci mai cu semă acelel înalte epistole cari ordinau lui Ambron se libereze totă, pe cândă în afună consiliulă de miniștrii îl ordinase se nu libereze de câtă două milione. E că cine i este adevărați.Inculpabile, ord nu actulut de concesiune, votată suptă ministriulu Golescu-Brătianu. s Déca actulă primitivă de concesiune, votată și suptsemnată fiă de ori cine, ar f ,fi fostă aplicată cu scrupulositate, décá guvernele ce s’aă urmată după celă din_ 1868, nară fi aprobată de câtă trăsuri, ni planuri și construcțiuni conformă acelui actă, adică ca la liniele ferate de prima clasă din Prusia, décà obligațiunile nară fi fostă falsificate, décà Ambion s’ară fi fi ■ numită după sevita recomendațiune și stăruință, déca nu sară fi dată înaltă autoritare acelui Ambron de-a preda depoți situlă, amă fi avută astă di nesce căi j ferate decari orice Română sar fi mânjedrită, căci erau egale cu cele mai înssemnate din Eurpa, amu fi plătită reguli lată ceaa ce eramă detori după concesiune, și toți, în locă de-a blestema comisiunea Strousberg, cumă facemă acumă, ne-amu fi felicitată că în asia scurtă timpă Jn# bucurămă de imensele avantagie ale ,,Jăietoru ferate, și âncă ale unoru căi ferate c It * e atâtu de superiore. ai Decă astăzl nu sunkmă într’un asemene situațiune, Culpa nu este decâtă a •celoră cari, chiămați a aplica legea concesiunii, n'aă căutată a se ține rigurosă ...de prescripțiunile iei, ci numai a asculta h'cu capulă plecată și esecuta cu servilismă ordinele prádatore ale feluriților principi prusiani coțcarî. 8 Ecă fapte, éca purulu adevére, care e nu semeau întru nimică cu acele acuzări vage, neleați și indirecte ce tinde a le face guvernulă actuale. De vomă trece acumă la cele-lalte pante a ale comunicatului, vomă constata mai ântâiă că în adevăra Statuia română nu garanteză concesionarilor, mai multă de câtă 7 și jumătate la sută asupra capitalului, chilometrică fișată pin concesiune, înscă decà ni se voru face chieltuialele esploaatării fără nici ună controla ală guvernului, sau cu ună controlă favorabile concesionariloră, nu numai că venitulă nu va lăsa nici ună escedrițe spre a ne u] și ura în câtă-va de plata celoră7 și jumătate la sută, deră după corupturile confesionariloru nici voră ajunge pentru acoperirea chiăltuielelorQ și astăfela vomă , avea a plăti din celelalte venituri ale Statului integrala anuitate de 18,609,750 3 lei numai pentru linia Romanu-Vârciorova, i — acesta însușî guvernală n'o póte nega. — Pe lângă acesta anuitate vomă avea a plăti neapărată ingralmente și anuitatea liniei Romanu-Suceva, căci f concesionarii n’au nici ună interesă a ș' face bugetulă de chiăltuiele astăfel și în câtă , veniturile se lase mă escedinte, interesul ăloră este ca veniturile se acopere , exacă chiăltuielele, căci pentru cele 7 și I jumătate la sută, ei seă bine că în orice casă Statală le va plăti. Se se aduneseră aceste milione de anuități, cu anuitățile diferite fordatorii ale Statului, precum Stern, Oppenheim, Barkley, împrumuturi domeniale etc., și se va vede ce mai remâne din pre modestulă nostru bugetă de venituri pentru acoperirea tutorii chiăltuelilor Statului. Calculul este lesne de făcută : fiăcare deputată este detorsia si’lă, face mai nainte de-a depune în jurnă votulă șefi în cestiunea căieloră fe- srate. Sperămfi că și’lu voru face, s’acésta va convinge și pe aceia cari un voru de locö se vâdă grava, suprema parte politică a cestiunii. j Aci e loculu se face că cunoscută c’a < sosită în Bucuresci represintantele socie-tății căsebră, ferate austriace, una collonelă prusianfi și una comisară stra-ors dinaria ală comitatului din Berlin. In lată c după acestă fericită pentru guvernă sorvire, ministerială a poftită pe Cameră în secțiuni, ca se se ocupe de convențiunea € Bleichschröder. încă mă cuvântă mai nainte de a termina cu comunicațiilă guvernului: se miră acesta guvernă de unde sd&teîminoi cifra de 367,740,000, credemă pe miniștrii capabili de a face simplu să calculă, prin care fiindă dată anuitatea și dobânda la care se stie că se va reduce cea actuale de 7 și jumătate, se constată îndată că capitalul represintată de acțiuni și priorități este celă aretată de noi. | _________________ Servițiulu telegrafică ați ROMANULUI. Belgrad, 5 Decembre. — Se asigură ea toți miniștrii vor demisiona. Politica exterioră a Serbiei va lua uă direcțiune cu totuiă modificată. Versailles, 5 Decembre. — Adunarea a realesă pe Grevy de președinte. Amiralele Jaureguiberg a demisionată. Nu va fi ședință mai 'nainte de Joui. CONVENȚIUNEA 1 STROUSBERG- BLEICHRŐDER ȘIȚERâ I <5re-și- care modificări pro formă— . precumu aceia a d a se privi ca unu s’ avansa cele șase milióne ce li se cerii pentru i Ianuarie, pene a se încetea, a jicu, a face se perijă cond conținu ea propusă caracterul- sec de uă nerușinată după, și, pe lângă despuiere, a ne face se trecemü în ochii lumii de nemernici, de neghiobi ca se credemu că noua convertțiune nemțască, împodobită cu ceva floricesc, a încetată d’a fi vă • houă ca se devie uă situațiune ajvantagiosă României, d’ nu putemă desbate 0 co»Vențiunea nemțescă, ce ne mai române de făcută ? A protestat 1,1 contrar sa cere stricta observare a legii din Iulia trecută, pusă deja o lucrare de tribunalulu arbitrüore. In Belgia s’a numită guvernatores de provincie, prefects, sinnoma comipromisă în anii trecuți într’uă . coț! cără asemene! coțcăriei Nemților noștril, și Belgianii, prin tăria protestăriloru loru, restdrnă ministerială, în Prusia chiară, supt regimele despotismului militară, se țină pretutindeni întruniri publice și se ieau i resoluțiuni energice în contra dota■țîuniloru făcute generalilor, cu din ■ banii luați Franciei; și noi, cetățenii liberi al unui stată constituționale, vomă recunosce drepturile și datoriele nóstre pen’a suferi în tăcere a fi tratați ca ună poporă cucerită, ca uă turmă de sclavi, ani a se răpi averea și onerea, presintele iar viitorulă d’uă mână de renegații și venetici sperjuri ? Se nu mi se <jică: asta e treba ■Camerei, se protesteze deputații. Dar ce legături sunt între noi și de pidsți ? Luat-am noi parte la alegerea lor ? Ce scră el ce voim noi, și ce póte, ce este Camera fără țară ? Concetăm biani, nu lipsiți Camera de sprijinulă vostru în momente atâtă de grave, căci toată răspunderea va fi! la vostră, eru nu a ei! Dați’I, prin manifestările vóstre, totă forța moralei de care are trebuință! Arătați deputațiloră cari cugetă ca noi că voința loră este voua țărei! Astă-felă, cel jce șiovăiescă âncă se voră lumina, 86 70ră întări, și vé voră binecuventa; chiară cei rătăciți voi voră ^ mulțumi, căci ’l-ați desceptată, le-ați ^ adusă aminte la timpă că aă mal ’ , multă a teme de răsbunarea unui, poporă viă, frământată de resimți mêntului reului ce i se face, decâtă] aă a se spera de la uă trădare care - și cândă reușeșce, rare ori aduce trădătorului mai multă de câtă disprețuia chiară alăceloră ce l-aă împinsă la crimă. Bucurescii s’aă mișcată deja. Duminica viitare vară avea prima loră întrunire publică în cestiunea căilorăî ferate nemțean! ce se facă pe pământulu României, cu toți banii ce avemă și pe cari nu-I avemă, și garantate cu tóte veniturile țârei, c Țera întrâgă imite esemplulă Bucu s rescitoră! Fiăcare orașiă, fiecare târgușioru se aibă, fără cea mai mică a amânare întrunirile sele publice într’acestă cestiune ardinte, se’și formuleze resoluțiunile sale și se le strămită îndată camereloră prin tele- a grafă ș’apoi printr’uă depuscațiune. r Grăbiți-ve, grăbiți-ve, concetățenia ! Este driculă funebru, carulă îmormântării care, cu repeziciunea vaporelui, ve înhață averea, onórea și, împreună cu voi, presintele și tóte aspirațiunile României. Grăbiți-véi... Ună strigătă de viață, și România e salvată. Țărâna mormintelor^ se va întorce asupra celoră ce vor încerca să arunce preste cei vii, și le va seca pentru eternitate lumina sufletului soră. Dumitru Bratianu. După Oar tta generale a Germaniei de nord, nouia plană de mobilisare a armatei bavareze se va termina n primele luni din 1872. După acestă plană, armata va fi ’n stare se trecă ’n trei fila de pe piciore de pace pe picioră de resbelu. Simtă câteva luni, s’a desbătutt în Cameră și ’n presă, cifră cu cifră, convențiunea și conversiune 1 Nemțiloră, presintate și susținute atunci de avocații loră, ajunși la putere după bunură placă ală tronului, și s’a demonstrată, s’a probați că nu datorimu Nemțului de câți prețnlă lucrăriloră ș’ală materialului ce ne-a procurată, pe care ne amu dechlarată gata ară plăti, și că ori ce ni s’ară lua mai multă a fi văcurată hoiiă. Nemțulă, supărată pentru cutezaterea nóstru pretensiune d’a nu plăti de câtă cea E ce ’[ de torimă, și ca se ne arate că este d’a intra în daraver ă cu Nemții, vine astări, printr’uă nouă convențiune, presintată și susținută de aceiași miniștrii avocați și plăcuți se ne supuie la uă amendă, ștrafC séu globa de vr’uă două sute milione franci, cerându-ne a ne recunosce dotori către dênsula pu uă sumă aprópe îndouită de ceaa ce ne ceream vara trecută. Pe lângă acésta colosale amendă, mai adauge și batjocura, insulta, cerându-ne a supt scrie că vomă privi ca desevârșită terminate liniele neisprăvite să nici măcarfi începute și că prin urmare’ vomă plăti fal iă Ghenariă cu pouulü de peste șase milióne franci • că pe linia Pitești-Vereiorova ’I vomă plăti, în cursă de trei ani, apeducele și podurile de lemnă, totă cumă le-amă fi plătită d'ară fi fostă făcute de seră și de petră; că noua convențiune va lua în tote locu’ă convențiunii primitive, făcută cu Strousberg, numai în cee a ce privesce îndatoririle nóstre; că vomă garanta tóte pn tensiunile sale cu tóte veniturile țărei, fără a pretinde și noi vre să garanție de la dânsule. Vedeți bine, concetățeni, că nu ne mai dă mâna, că nu ne mai putemau e spune acumă a desbate convențiunile nemțesc, și domnii Senatori și Deputați, cari dorescă se placă Nemțului cu orice prețu, s’ar cuveni se se mulțămescă a ne despuia curată și simplu fără mai multe marafeturi, a da Nemțului totă ce le cere, astă felă precumă elă cere, ș’a nu merge pene a se Periculul, este mare, iminiate. N’au încerca, întroducândă în convențiune ,lui țuuiadă locomotiva nemțască? Se scrie de la Versailles griului fraß* cese la Presse. „Pentru momenta, politica d-lui Thiers ș’a guvernului s-a pare a se resuma astefele : „A urmări cu energiă idra bonapartieraului, a face pe Cameră să dorască reîntorcerea sea la Paris cu garanția puțină liberale a stării de asediu. „A face se să propage de centrul stânga, care devine mai multă decâtă oricândă pârghia guvernamentale, reînvuirea Adunării în a treia seă a cincea parte a sea. A numită a doua Cameră care ard consola pe învinșii partitei drepte și care ară fi primită chiară și de stânga. „A dauă satisfacere serios a majorității, cu pernelule ânseși Adunării. „A desbate apoi legile principale de reorganisațiune, sprijinindu-se pe spiritul conservatore ale marii majorități. „A aduce astafele, puțină câte puțină, fără scuduiri periculose, permariința Adunării și președintelui Republicei , a face, într’ună cuventü, cu nesce instituți a ni aprópe monarchice, uă Republică viageră. „A stabili, déca nu a consolida definitivă, ună regiune provisoriă care ară pute deveni forte precariă ș’a nu resistent răbdăreleră ardori ale partitelor”.O plakulă la Patrie anunță că ministrul de marină ale Franciei s’ocupă cu multă grijă de reorganisarea materialein navale pe care ’ia va ’ncunosciința Adunării, cu ocisiunea votării bugetului. Afarâ de diariele I Avenir Liberale și Le Pays, în Francia s’a mai suspendată și Le Rappel prin decretul de la 24 Noembre ală președintelui Republicei. Mai tote diar iele republicane sunt pline de mustrări pentru ce foile ce pară guvernului că trecu peste atribuțiunile lor, nu sunt mai nainte de tote date judecăției, ci suspendate. In Viena neliniștea continue. Deputații polonesi sunt deciși a nu intra ’n Reichsradt. Etă cererile loră, după oă telegramă publicată de Pester-Loyd: menținerea unui ministru speciale pentru Galiția; introducerea limbeî polone în tote scalele și ’n tote administrațiunile, responsabilitatea ministeriului galițiană către dieta Galiției, mărirea numărului represintanților a acestei provincie. Guvernul nu pre e dispusă a acorda aceste cereri.