Romanulu, mai 1872 (Anul 16)

1872-05-05

ANULU ALU ȘERK-SPRE­ fIECELE VOESCE ȘI VEI PUTEA ABON­AM­ÎNTE N CAPITALE: una anu 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; ui lună B lei. IN DISTRICTE: unu anu B8 lei; șase luni 29 lei; trei luni 16 N­­;­uă lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. un exemplaru,­­20 bani. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru franci 20. Austria și Germania, trimestru 7 fl. arg.­­18 franci.­­AJSITM­Ü­JK, anunț­uri, pagina a IV, linia 30 litere — 40 bani, aserțiuni și reclame, pag. flI, linia 2 lei — — Scrisori și ori­ ce trimiteri NEFRANCATE vor­ fi PEFISATE. — Articlele nepublicate pe vora arde. SE SI­VICIU TELEGRAFIC AliU «KOMA1VIJS.UI.» Versailles. 16 Main.—Adunarea a a­­doptat convențiunea poștale cu Germania.— Marchisală de Noailles s’a numită minis­tru plenipotențiarii la Wasington și Jules Ferry, ministru la Atene. Madrid, 16 Main. — In provincia Na­varra nu mai este de­câtă un bandă in­surecționale, care este urmărită. Roma, 16 Maiö. — Cu ocasiunea dis­ensiunii bugetului afacerilor­ străine, Ve­­nosta declară că relațiunile Italiei cu tote puterile străine simt­ amicali. Chiară pu­terile nacatolice susțină politica de mode­rare urmată în privința Papei. (Servițiulu privații alu MONITORULUI). Berlin, 2 Maiö. — In Reichstag s’a dată lectură bugetului pe anul­ 1873.— Bennesen propune de a se stabili un­ con­sulat generale la Roma; acesta ca con­secință a refusului de a se admite Ho­henlohe ca ambasadore. Bismark declară că afacerea Hohenlohe a demonstrată di­ficultatea de a se ajunge, prin interme­­diul­ ambasadorilorfl, la oă înțelegere cu Roma pentru stabilirea dogmelor fi­enun­ciate de curândă de Papa și că de acea este imposibile fie­cărui guvernă de a fi de acordă pe asemenea base cu sântulă Scaună pentru restabilirea păcii religiose și, în fine, că este necesariă de a se regula a­­cestă cestiune printr’un lege care se ga­ranteze deplina libertate a consciințelor­. Bismark arată că regretă multă refu­­sulă lui Hohenlohe care este plină de simți minte rare de conciliațiune de cam­ a dată probe. Trebuie ânsă a se înlătura susceptibilitățile și a se lua în considera­­țiune poporațiunea catolică a imperiului; de acea se va numi ună altă ambasa­dare cu tote cară fi pre anevoiă de a se găsi ună omă care se reu­ască tote ca­litățile necesarii. Reichiagulă a adoptată partea bugetului relativă la chiăltuialele unui ambasadore pentru sântulă Scaună. Administrațiunea și Redar­imica, Strada Academiei, No. 26. (A) Edițiunea de sera București, J Floraru, 1872. Monitorulu de ieri, — care s’a pri­mită la Redacțiunea Românului, atunci cândă­­ flaviulă era terminată, — publică în darea de samă a călătoriei Domnito­rului m­ă teastă rădicată de Măria Sea la Craiova, spre respinsă la toasturile purtate de d. George Chițu și alți ce­­tățiani. „Suntă fericită, a­­ Rse principele Carol­ „I, d’a vede astăzii împregiurată acestei „mese cetățian” din tote nuanțele politice. „Sciți bine că numai din unirea partite­­i loră va putenasce fericirea și tăria țerei „nóstre și atunci, fiindă uniți cu toții, „vomă fi respectați și de străini și viito­rul fi țereî va fi asigurată. Rădică a­­­ cestei toasta pentru unirea tutoră parti­­­ teloru. Traiescu România!“ Acesta apelă ală Capului Statului are, trebuie se aibă uă însemnătate, cu a­­tâtă mai mare, căci și Domnitorului și miniștrii sei seifi că în tóte situațiu­­niie cele mari, cele grele, Românii au uitată tote desbinările Iorfi de partită, ca se­ șî­de cu toții mâna spre a lucra la opera mântuirii patriei. Însă, în situa­­țiunea presinte, după cele petrecute de la 1869 încoa și, în facia celoră ce se pe­­trecă încă pe fie­care­­ fi, mărturimă că nu ne putem­­ bine da sema despre ade­­veratură scopu ală apelului ce se face partiteloru. Reproducând o dâră fără nici ună comentarii toastului M. S. Domnito­rului, asceptămă ca faptele ce vor fi ur­ma­te ne de esplicarea lui. Totă în momentulă ensă cândă Capulă Statului rostesce în capitala României unice aceste cuvinte de împăcare, cândă face apelă la unirea partitelor și pentru ferici­rea și tăria ferei, miniștrii sei în­­ Bucu­­resci procedă astă­felă în­câtă se nimi­­cescu cu totulu efectele declarațiunilor și domnesc!, se risipescu cu totulă buna im­­presiune ce ele puteaă produce. La accentele de împăciuire eșite din inima Domnitorului, miniștrii răspundă prin fapte cari nu potu de­câtă a măn­­țină ș’a mări desbinarea. Astft­fel­, ei numescă prefectă la Vlașca pe d. Pavelă Pereță, care a fostă dată în judecată de Cameră, pentru c’a intrată cu baioneta în colegiile electorali, pentru c’a bătută și rănită pe alegetorii ce nu voiaă a vota după placulă administrațiunii. El sfâșie Constituțiu­nea și legea elec­torale însușindu-și atribuțiunile înaltei Curți de Casațiune și amestecându-se în opera­țiunea dresării listeloru, de la care suntă cu totulu esclușî de legiuitori; eî pună astă-felă, pe faclă și fără sfiială, puterea esecutivă afară din lege, rădicându’l ori­ce dreptă la respectură publică, provo­­cândă, cumă dice Uniunea liberale, pe cetățiani și împingendu’I Ia resistință. El disolvă, după cumă spune Noul, curierii, românii din Iași, consiliului co­munale din vechia capitale a Moldovei, pentru c’a apărată, c­uă energiă și demni­tate în adevără românescă, Constituțiu­nea și legile țărei, pentru c’a declarată nule și fără valore otărîrile puterii executive, cari desființază regimele constituționale, autonomia comunale, libertatea electorale și însăși autoritatea înaltei Curți de Ca­­sațiune, ale căreia atribuțiuni cutază a și­ le însuși. Nu mai vorbimă despre trecută, între­­băm și ânsă dacă domnii miniștrii cred și că, prin asemeni acte săvârșite astăr­i, răspundă la dorințele esprese de Capul­ puterii esecutive, decă credă că acestea sunt­ mijlacele de a ajunge la acea înfră­țire pe care anima­lui pare a o ehiăma ? Monitorul­ de ieri publică ună comu­nicată în cestiunea celor­ 25 de milione de obligațiuni ce sară fi emisă de că­tre compania Strousberg peste 245 de milióne ce represintă pre­țului întregii li­nie a drumului de forfi. La prima citire s’ar pare că comuni­­catulu dă desaiințire scriitorui respândite în acestă privință; ânsă luândă bine a­­minte, vedemu că nu este de icefi astfi­­felă. In adevără, de­și foia oficial e­­lice că scomptele sunt­ nefundate, adauge énsé îndată că constatarea obligațiuniloră nici nu s’a făcută âncă și că nu va începe de câtă luna viitóre. Décà constatarea nu s’a făcută, de unde sciu miniștrii că soliile respândite sunt­ neadevărate ? Și déci nu s’a făcută acesta constatare, care a fostă scopulu misiunii d-lui mi­nistru de financie la Berlin? Ne aducem fi aminte că Monitorulű spunea pe la sfîrșitului lui Martin că d. Mavrogheni merge la Berlin spre a pune timbrulă de anulare asupra vechielor­ o­­bligațiuni Strousberg, cari au a se pre­face în acțiuni sér a se achita de com­pania Bleichröder. Fostu-a acestu-a adevăratulă scapă ală călătoriei d-lui ministru de financie sau nu ? Déca a fostă acestu­a și dacă m­inis­­trulă și-a îndeplinită misiunea, cumă ne spune astă­ț­i că constatarea n’a ’ncepută încă ? Décá n’a fostă acestu­ a scopulu, și dacă d. ministru s’a dusă în Prusia pentru alte afaceri, póte pentru vr’uă nouă concesiune sefi operațiune financiară, cari suntă așia de plăcute marelui banch­iără de la vis­­tieriă, întrebămă: ce încredere putemă ave în încurcatele declarări ale comunicatului de astă­zi, cândă ânsășî jurna­lelerr c­onsi­­lieroră de miniștrii și decretele puterii e­­secutive încelá pe publică? Rugămă domü pe d. ministru­ banchiăru a fi mai esplicit și, a ne spune curată ce­a făcută la Berlin ? A constatată și anu­lată obligațiunile Strousberg ori nu ? Și dacá nu, pentru ce? Și dacă nu, pe ce se rezimă spre a asigura că nu s’au făcută uă nouă coțcăină cu emisiunea unui mai mare numără de obligațiuni ? Ceremă respinsă clară și netedă, căci sciințele ce avemă noi și pe cari, până la probe contrarie, suntemă detorî a le crede, ne autoriseză a repeți că s’aă emisă 25 de milióne mai multă de câtă se cu­­venia. Ceremă respinsă clară și netedă, căci totă de negări ne opunea ministerială și ’n privința emisiunii obligațiunilor și dome­­nialî și a sustragerii de la Curtea de Compturi, și mai pe urmă a fostă nevoită ânsuși a recuniasce că eramă forte bine informați. Și fiindă că vorbimă de comunicare și suntemă în cale d’a cere deslușiri, se mai adresămă d-lor miniștrii de financie și de interne încă următorele două întrebări: Ce s’a făcută cu cele 72.000 de gal­beni ai Episcopului de Buzeu? Acumă câte­va septemâne Monitorulu ne-a spusă că s’au cheltuită în­trebuințele Statului; ânsă noi amă întrebată atunci: în ce bu­­get și anume s’aă trecută la venituri ca se potâ fi legalminte chiăituitî? Monitorulu n’a respinsă nimică. Prin urmare repe­­timă întrebarea. A doua întrebare este acesta : Se scie câte reclamări s’afi rădicată contra d-lui prefectă de Dorohoiă: se scie că d. supt­ prefectă Moruzi și-a dată demi­­siunea, suptă cuvântă că „prefectul ă scă este pré tălharu,­“ se scie că acestă pre­fectă este cumnatulă d-lui ministru de in­terne și că d-sea a declarată că „și-a „pusă în adevără ru­dele în funcțiuni, dorit „că acele rude sunt„ ómeni de ordine și „onești.“ Nu voimă a contesta nici una nici alta din aceste aserțiuni, întrebămă ânsă, este are adevărată că, după cererea girantelui casiărului de Dorohotă, fâcân­­du-se că revisiune casei de către par­chetă și de inspectorele financiarii], s’aă constatată lipse mari de bani? Este ade­vărată că, între altele, s’a constatată că prefectură Ventura, cumnatulă d-lui mi­nistru Catargiu, a luată din casiăriă 47,000 de franci și 200 galbeni ? Este adevă­rată că s’a găsită în casă uă chitanță a sea în care dice că ié acei bani pentru împregiurărî d-sele cunoscute, că­î va restitui în patru luni de zile și că pro­mite totă concursulă seă casiărului, spre a nu suferi nimică fa casă de inspecțiune? Și décá tóte acestea ară fi adevărate, cumă consideră d-nil miniștrii aceste pro­­cederî, cari într’uă țeră civilisată n’aru pute se-și aibă deslegarea de câtă pe bancele curții cu jurați? Déci suntă a­­devărate, ce ne mai spune d. ministru de­ interne de rudele séle, funcționari, omeni de ordine și onești ? Așceptămă responsulă­­tru alimentarea capitalei cu apă. Consi­­liul­ comunale, fărâ’a face nici uă în­­șciințare, făr’a publica nici uă condițiune, violândă prin urmare legea comptabilității care cere licitațiune pentru ori­ ce între­prindere, a intrată în tratare cu uă com­­paniă străină și a și adoptată în principiu uă propunere pentru servițiul­ apelară. D. Gottereau relevându neregularitatea acestei procederi, cere publicarea condi­­țiuniloră cu cari Comuna voiesce a or­­ganisa acestfi serviții­ și concurință pen­tru darea lui în concesiune spre a pute orașiulă obținâ cele mai multe avantagie posibili. De­și străină, D. Gottereau dă asta­fele că dovadă de mai mare respectă pen­tru legi, de mai multă dat­ă pentru interesele orașiului de câtă constliulă comunale în­­­sărcinatu cu apărarea loră. Spațială lipsindu-ne ne mărginimu pen­­­tru astăzii a reproduce adresa d-lui Got­tereau, reservându-ne a reveni asupra a­­­cestei însemnate destifiul, în care este­ vorba de decim! de milione. Imperatorele Austriei a plecată prin ținuturile Ungariei inferiore și mai alesă în Banat dl. Publicămii mai la vale uă reclamare ce a adresată d. Alfrede Gottereau d-lul primare în privința procedării consiliu­lui în cestiunea dării unei concesiuni pen­icomotele respândite de către jurnalul­ Românulu, în privința obligațiunilor Strous­berg, suntă cu totulu nefundate. După selința ce are guvernulă, constatarea o­­bligațiunilor și nici nu s’a făcută âncă, și nu va începe de câtă luna viitóre, care se va face după ordinea numerilor­. Interițu­mea rea cu care s’a făcută pu­­blicațiunea Românului nu pote atinge pe guvernă. Este ună comitată ală detento­­rilor­ de obligațiuni care este interesată mai multă de­câtă ori­cine în asemenea cestiuni. Acestă comitate ar fi fostă celă d’ântâi și se dentind­e faptului, decă ar fi fostă adevărată. (Comunicații) (Monitorulű). Reichsratulă Cislaitaniel s’a întrunită la 7 Maiă st. B. Precum și s’aude ânsă elă va ave­aă scurtă durată, căci ’n jumă­tatea a doua a lunei lui Iunie se va ’n­­cchide. In adunarea de la Versailles s’a co­municată la 7 Maiă proiectului de lege relative la compunerea consiliului de res­­belă care va ave se judece pe mareșa­­lele Bazaine Adunarea a adoptată urgința asupra proiectului. Amicii mareși ale lui respândescă vorba că elă ânsușî doresce se fiă judecată. D. Thiers pare c’a reușită se se’nțe­­lege ca comisiunea pentru reorganisarea armatei. In ședința de la 4 Maiă cestiu­nea fu pusă unu momentu la ordinea di­­ler, ânsă, dup’unu incidinte provocată de d. d’Audiffret-Pasquier, se amână votân­­du-se numai conclusiunile comisiunii privința cumpărării materialului de res­ n­belfi, care tindea la numirea unei comi­­siuni care se examineze starea arsenale­­lor­ înainte de resbelfi și adoptându-se ’n principia controlulă civile asupra admi­­nistrațiunii de resbeln. VINERI, 5 MAIU 1872. LUMINEZĂ-TE ȘI VEI F2 ABONDAJEKELA. IN BUCURESCI, la Administrațiunea diari-ului. IN DISTRICTE, la corespondinții sei și cunoști Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiile. HA J?A KI © Pentru abonamente: la d. Darras-Hallegrain, Ru de l’ancienne comedie, 5. Pentru ânunțiurl: la d-nil Órain et Micoud, 7 Ru* Rochechouart. LA WIEN .A. Pentru abonamente: la d. B. O Popovici, lie markt. 15. Pentru anunțiuri: la d -nil Haasenstein și Verei Neuermarkt, 11. lași timpă bateriele de lai traiseuse, cari făceau parte din artilerie, se vom­ da in­fanteriei. In apropiare de Linz (Austria), scum­pirea din aoă a berii a cansată noul tur­­burări și desordine. Duminică, la 4 Mai­, câte­va sute de ameni aă date năvală prin berării cerândă scăderi a prețului berii, cee­a ce li s-a și acordată. (fr. des étrang.) Erupțiunea Vesuviului a ’ncetată. Ce de perderî și ce de morți, mai alesă din imprudință și curiositate. Regele Victor- Emanuele a venită în personă și carita­tea publică a dată nenorocițiloră nume­rose ajutore. Dup’uă corespondirnța a­­rianului Wan­derer, conflictulu serbo-turcu în privința Mali-Zvornikului și Sakarului pare a­­planată, căci trupele destinate a merge la fruntaria serbă să primită ordine de a se opri la Sirajevo și la Travnik. Germanii lucreză cu multă ardere la derîmarea fortificațiunilor a Strasburgului. Cele două lunete, cari na intau spre ză­gazurile Micului­ Rin au dispărută și acumă se dărîmă și zidurile ce aparau cetățuia. Cu tote astea se crede că Prusianul nu voră face se dispară meterezurile maî nainte de sfîrșirea forturiloră, cee­a ce se póte trăgăna mai mulți ani. D’acumă pân’atunci multe evenimente se­ pot întâmpla. (Coresp. slave.) Cu tote asigurările pacifice ale­­ n­arie­­i oră oficiali, înarmările Rusiei constitu­­iescă cea mai constante preocupare a gu­vernului tratului. Brigadele de artilerie, după ultima decisiune a ministrului de resbelu, se vor­ compune d’aci ’nainte de șase baterii în locui de patru. In ace­ Cor­espondința particulară a ROMANULUI. Viena, 6 Maiti, 1872. După ce guvernamentala dietă boiemă ’și făcu datoria, alegêndii deputați la parlamentulu centrale din Viena, în 4 Maiti­i­ se suspinseră lucrările pe timpii nedeterminatț. Mâne, 7 Maiü, se va redeschide sesiunea parlamentului centrale, în care, după cele petrecute și dieta din Praga, cabinetul­ Auersperg — Unger va dispune de majoritatea ne­cesară, pentru a urma și mai de­parte cu sistema adoptată de a tero­­risa pe Boiemî. Aceștia, indignați în supremulți grada, persista cu constanță și cu consecință, demnă de imitată, în de­­cisiunile luate d’a absinta de la die­ta impusă cu forța și d’a rămâne în pasivitate absolută fapia cu mă­surile teroristice ale guvernului aus­triacă. Astă­felă cestiunea boieră, de­parte d’a’și fi luată soluțiunea pe teremură constituționale, va deveni una din căușele celebre ale Austriei, care se va termina printr’uă catas­trofă înfricoșiată. Ea devine pe totă momentulă mai amenințătorre și se apropie cu atâtă mai repede de momentul­ is­­bucnirii, cu câtă atitudinea guver­nului austriacă iea­m­ă caracteră mai reacționară și mai provocătoră. Eventualitatea unei revoltări cu mână armată a Slavilor­ din impe­­riul­ dualistă se discută în ambele părți ale imperiului, cu celă mai vită interesă, de­oare­ce solidaritatea și aliand­a tuturoră Slavilor­ din Austro-Ungaria este ună faptă in­contestabile,

Next