Romanulu, octombrie 1872 (Anul 16)

1872-10-14

ANULU ALU ȘESE SPRE SECELE . s VOESCE ȘI VE! PUTE Ori-ce cereri pentru Romania, se adresezu la administrațiunea ^iariului. ANUNȚURI In pagina a IV, spațiulu de 30 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 lei A se adresa lA PARIS: la d-nii Crain et Micoud, 7, Rue Rockechouart, IA WIENA: lad. B. G-. Popovicl, Fleischmarkt, 15. Scrisori și orî-netrămiteri nefrancate vor fi refusate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI EXEMPLARULU. Din causa sărbătorii de adi, diabiulü nu va apare mâne. SERVICIULU TELEGRAFICII ALUI ROMANULUI“. Pesta, 24 Octombre.— Amendoue delegațiunile dietelor au adoptată, după a treia citire, legea financiară generale pentru exercițiulu anului 1873 ș’au olăritu s’amâne pene la sesiunea viitóre ne’nțelegerea relativă la credituri suplimentară, cerută de guvernă pentru confiniele militare. Dup’aceaa sesiunea delegațiuniloră a fost închisă. Redactiimea și Administrațiimea, Strada Academiei, No. 26. SAMBATA, DUMINICA, 14, 15 OCTOMBRE 1372. LUMINEZITE SI VEI FI ABONAMENTE In Capitale: umuană 48 lei; ș ese luni 24 lei trei luni 12 lei; un lună 5 lei. In Districte: umuană 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20, Austria și Germania, pe trimistru franci 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Hallegrain, Rue de 1 ancienne comedie 5, și la d-nií Drain et Micoud, 7, rue Rochechouart LA VIENA: lad-nîî Haasenstein și Vogler Neuermarkt, II. (A) . Edițiunea de sera BUCUMSCI, II BUUMARELU. Administrațiunea turcescă ajunsese proverbiale în Europa. Dacă voia se desemneze cine-va că administrațiune fără moralitate, fără energie, fără ordine, o definea: administrațiune turcescă. Acum se schimbă definițiunea, se va cfice administrațiune românescă. Ceea ce se petrecu in timpii din urmă în Turcia, cu măsurile luate de administrațiune spre a ajuta desvoltarea economică a imperiului, și în specialii spre a veni în ajutorulu agricultorilor, ruinați de mai mulți ani de lipsă, ca și la noi, ceea ce se petrecu asemene în privința măsurilorü luate contra abuzurilor, ce se făceau și acolo cu monopolulă tutunuriloră,, probeză că administrațiunea turcescă, ațâță de multă desprețuită și pe drepții condamnată, este totuși cu neasemănarea mai inteligentă, mai națională și mai morală decâtă a nostră. Ce trebuie derit sefia a nostră, adică a regimelui impusă de străinii ce nedomnesce! Vomă vorbi astăzi puțină numai despre monopolul tutunuriloră. La noi, fundă vă tovărășiă vădită intre ministrul de financie și concesionarii monopolului, aceștia facă totă ce le place, deși după lege și după regulamentă, ei nu potă face nimică fără autorizarea și concursul ministrului de financie. Astăfelă se comită cele mai neauzite abuzuri, neapărată cu complicitatea ministrului de financie. Se cumpără, sea mai exactă se ia tutunură de la nefericiții producători, in cinci și șase categorii, și se vinde numai in două și trei; se cumpără cu ocaua, și se vinde cu chilogramură; se plătesce ultima calitate cu ună lă ocaua, ba chiară numai cu 50 bani, și se vinde cu cinci lei chilogramură (317 dramuri); nu se ține nici uă semă de sămânța întrebuințată, pe cândă regulamentulă trice se se țină, se lasă producătorii la absoluta discrețiune a concesionarilor, pe cândă legea și regulamentul o impune pe ministrulăi de financie în tote mișcările regiei. Adică legea impunea pe guvernu, ensé d. ministru de financie făcândă regulamentulă, sa impusă pe d-sea ensuși, spre a putea jăfui câtăva voi, fără nici ună controlă, căci d-sea jăfuiesce, d-sea se controleză, precum la calea ferată d-sea, ca tovarășă, administreză într’ună modă scandalosă, (termenă ală ministrului austriacă) și totă d-sea, ca ministru de financie, cerceteza socotelile, le declară de minune și le plătesce, adică se plătesce pe d-sea. Ceva mai multă, acestă ministrutovarășiă, nu numai că lasă pe nefericiții producători la discrețiunea concesionarilor ă, deră autori să pe acești din urmă până a distruge prin focă munca, averea celoră cari aă avută nenorogcire a se cultive tutună anii din urmă. 6 D-vostră omeni ai ordinei, conserveatori, și nu mai stimă ce; d-vostră, cai vociferați cu înverșiunare contra rnoră fantasme de petroliști, cărorănumai frigurile reacțiunii le daă ua însemnătate și ființă, nu sunteți vre două mii de ori mai petroliști cândă permiteți ca străinii se răpescă averea Reamânului și se i-o ardă pe bătătură ! Ce înțelegeți are voi prin comunism și petrolismu, de nu răpirească ardere, averii altuia ? ei bine, nu sunteți óre ce mai grozavi petroliști, voi cari contri legii, contra celui mai primitivă spiriti de echitate luați tuturulă țăranului, pe care nu voiți se ’la cumpărați, și ’i dai focă, fără milă de la crimele germanilori 1 ce jăfuiți astă-felă ! Ș’apoi, cândă vine dina, justiției 1 cândăcelă slabă, prădată și sărăcită de voi, dobândesce și elă puterea de-a dispune la tândulă seă de sortea vostră l pretindeți că e ună monstru decă vi plătesce cu aceaași monetă cu care l’aț ' plătită atâta timpă ? Acuzați-vă pe voi ! mai bine, căci voi, actele vóstre revoltătore, suntă maiaua care produce acele scuduiri sociali, ce schînteiază ca flacăra unui incendiu într'uă atmosfera de sânge. Comuniștii și petroliștii suntt 1 copii acteloră vóstre, și ale celoră ce vi semenă in alte țări. Cine a călătorită câtă de puțină prin țeră, a găsită adesea urmele petrolismului oficială asupra averii țăranului. Mulți aveau tutună de vânzare, asceptândă numai momentulă favorabilii , spre a ’lă transporta la loculă unde îlă vindeau totă-de-una cu trei până la șase sfanți ocaua. Vine monopolulă, și în locă de-a mai scote pe tutunul ălorii banii ce asceptau, li-se prețuiesce de calitatea, li-se ie cu 50 bani ocaua, căci 50 se reține pentru taxa către fiscă, li-se cumpără astă-felă numai partea cea mai bună, și restulă, în locă de-a rămânea proprietatea producătorului, căci era munca lui de mai nainte de monopolă, este arsă. Și acesta nu este vreună actă de petrolismă ? Nu numai că se pradă averea bietului țărână, deră se ucide cu deseverșire și producerea indigenă a tutunului; ea ne aducea mai multe milione in alți ani, și de aci înainte nu numai că aceste milióne nu voră intra în țară, deră vară eși încă pe atâtea pe tutunură importată. E că cea câștigată positivă țera cu monopolulă. In barbara Turciă s’a făcută cu neasemănare mai puțină decâtă atâta monopolulă era mărginită numai în Constantinopole, prin urmare nu avea se sufere atâtă de grozavă ca la noi, țara întregă, și mai cu sema producătorii. Cu tote aceste, guvernul turcescă, în loc de-a se asocia cu concesionarii, ca miniștrii la noi, făcu din contra cauză comună cu publicul, blamândă abuzurile făcute întocmai ca și la noi în vânzarea tutunurilor. Și trebuie se mărturisimă că la cumpărarea tutunurilor, de către regia de acolo, a fostă multă mai multă echitate decâtă la noi, câtă despre vânzare, aceleaași prețiuni esorbitante, aceaași calitate prosta, până și aceleaași pachete microscopice ce displăceau la culme Turciloră, astă-felă în câtă sară putea zice că d. Costaforu, mergândă la Constantinopole cu pachete de ale monopolului nostru, regia monopolului turcescă le luă de modelă. Dn asemene stare de lucruri, care în obiceiurile turcesci atinge unu obiecte de prima necesitate, provocă mari nemulțumiri; ele nu se opriră însă ca la noi, numai la platonice și suspinatóre plângeri, ci în cele din urmă se traduseră în manifestațiuni publice. Se încărcă unii coșciugă de uă mărime uriașă cu tutunü de contrabandă; acela coșciugu fu apoi rădicată pe umere, și purtată de zecimi de mii de omeni prin prașiă, cu ună completă cortegiu funebru, însocită și de cântece funebre, de bătăi și chiară de uciderea agințiloră monopolului ce cuteza a se voiescă a opri acea cantitate de tutună de contrabandă. Guvernul turcescă nu puse tunurile, nici chiară baionetele se risipescă acea manifestațiune , ce devenise sângerosă, ci recunoscândă dreptatea plângerilor poporului, luă îndată mesuri, nu numai spre îndreptarea răului, d eră chiară pentru desființarea monopolului, și acum se trateză resiliarea convențiunii dintre concesionari și guvernulă turcescă; resiliarea nu cerută de concesionari, nu spre folosulă concesionariloră, cumă ar face-o la noi guvernulă actuală, decă acestă tovărășiă ar vorbi vre-uă dată de resiliare, ci astăfelă cum o ceru numai interesele țerei. E că ce făcu guvernulă turcescă. Compare-se cu ceaa ce face guvernulă nostru și ministrul de financie în specială, și spună ori cine decă nu este două milă de ori mai dreptă a se dice: „dreptate și administrațiune românescă,“ în loc de „dreptate și administrațiune turcescă“, cum se subea până acum. In Monitorli de astăzi, găsimă ună comunicată prin care d. ministru ală lucrărilor publice pare a respunde la spirea ce ne-o aduse Curierulu de lap, că d-sea ar fi respinsă măsurelor luate le guvernulă austriacă „că este în tote mulțămit de mersul lucrurilor la noi.“ țficemă că pare a respunde, fiindă că nu declară netedă că nu spusă ceaa ce o aportă Curierulu de Iași, se mărginesce numai a îngânauă trase de cincisprezece rânduri cu caractere mici, și termină crucândă că „asceptă se veță propunerile de reorganisare“ din partea aceluiași consiliu, dată afară de ministrulă austriacă. Se ascepte, curate voră fi aceste propuneri. După ceea ce a fostă organisarea luată afară din Austria, se pate conchide c e va fi reorganisarea la noi, de către acelașă consiliă de administrare. Va fi, cum < [ liserămă și ele, ocasiunea de-a câștiga] ,ci cea-a ce perde în Austria. își aderă faptulă celă durerosă, celă rușinosă rămâne in întregimea lui; acesta este menținerea la noi a consiliului de administrare, dată afară din Austria pentru că avea uă purtare scandalosă. Remâne faptulă durerosă că uă administrațiune, declarată de ruină cere și scandalosă in imperiulă Austriei, o mențme neatinsă în nefericita Româniă, și guvernul acceptă ca propuerile de reorganisare se via totă din cartea acelora cari administraseră și rsrganisaseră pene acum. n D. ministru ală lucrărilor publice z ice mai multă decâtă a da concursulă și sóre; d-sea călca chiară adulă de conci îsiune pentru a sprijini că asemene ruine. In adevĕrü, legea concesiunii este positivă; ea zice că „în totă ce privesce „administrarea și esploatarea căsei, se „va lua de normă linia din Austria.“ Ei bine, pentru care scapă morală și folositoră țerei, d. ministru refusă de-a ușa de acestă articlu positivă ală legii, după cum cere imperiosă demnitatea și interesulă țerei ? Pentru ce nu face și d-sea cea a ce s’a făcută în Austria ? Pótere să fiă un singur om care se nu recunoscă că a urma exemplulă ministrului austriacă, a curma ună scandală care decă esiste acolo trebuie se esiste și aci, este spre marele folos al României, este chiară uă cestiune de demnitate ? Atunci care este cuvântul ce face pe d. ministru a se preface că uită convențiunea ? Acestă întrebare ar trebui să o punemă mai bine d-lui Mavrogheni, care a perdută altă felă de miniștrii, și nu pote lipsi de-a rupe gâtul unora ca actualul ministru ală lucrărilor publice. SERVICIULU TELEGRAFIC ALU „ROMANULUI“ New-York 24 Octobre. țiariulă «New-York Herald» constată că guvernul engleză uneltesce intrigi spre a face pe imperatură Germaniei (?) se modifice judecata sea în Gestiunea San Juan și conchide că fiindă că uă națiune străină pe pământuri americană este ofensată contra Republicei, este mai bine ca cestiunea se se termine de ’udată, chiară cu risiculă unui resbelă. Le Siecle face următorele refresiuni: E dificile a’șî imagina cineva pe ce fracțiune se va sprijini adunarea francese de la Versailles, la redeschiderea ședințelor- sale. Toți câți dorescă consolidarea Republicei nu formeză de câtă uă singură dorință, d’a vedea accperi câtă se va pute mai iute, prin nouî alegeri generale, ne’nțelegerea ce s’a rădicată între sufragiule universale și ’ntrere. presintanții sei. Pe d’altă parte partizanii regaliști sunt, pre severi, mai severi pate pentru adunarea actuale de câtă enșișî republicanii. L’ Union declară că camera de la Versailles a devenită «anarhiă», căci anarhia pate se nu fiă uă stare de violență revoluționară, deră e destulă că e uă «smintire mintale». Nici vădată republicanii n’au judecată maî aspru majoritatea din 1871. Anarhia: adunarea actuale este anarhia. Câtă de multă conțină intr’énsele aceste cuvinte, mai cu semă cândă vină de la ună organă ca V Union! Ințelegese-va ore ce devine uă cameră care, după ce și-a perdută aderările majorității țerei, maî e combătută prin asemenea termeni de cei ce ’șî puseseră ’ntr’ânsa totă credința și tote speranțele loră ? Reproduceam soirile urmatore după l'Independance beige . Lord Enfield, supt secretară de stată pentru afacerile străine în cabineturi engleze, a primită în audiență pe generarele Kirkhaiu, comandantele șefă ale trupelor regelui Ion al Etiopiei, principele Kassa, care aducea scrisori oficiale din partea suveranului săf pentru regina Victoria și pentru ambasadorii Germaniei, Austriei, Franciei și Rusiei, prin care cere intervenirea loră în contra unei invasiunî din partea kedivului din Egiptă. Totă țera ’i e ’ngrijată, de cândăuă espedițiune de trupe egiptene s’a fortificată la Kherm în provincia Bogos. Regele Ion, ca se intereseze Englitera de sortea rea, invocă servițiele ce s-a făcută cândă cu espedițiunea ’n contra lui Teodoras, înse jiartele englese credă c’acele serviție s’aă recunoscută îndestulă prin chiară căderea lui Teodoras, care amenința ne’ncetată independința Tigreieî, unde domnia principele Kassa și prin darurile de totă feluri date de lord Napier la plecarea sa din Abisinia, îndemne deră pe guvernă se nu se compromită într’uă nouă aventură ’n părțile mărei roșie și se nu lucreze, deca crede necesariă, decâtă pe calea diplomatică. Se crede că guvernul france se va propune camerei, îndată ce se va’ntruni, numirea unei comisiuni pentru studiarea proiectelor de reforme constituționale. Acesta se oferea consistință și se confirmă de diferite refome. Comisiunea, după ce Rappel, ar fi de 30 membrii : guvernul va fi represintată într’ensa nu numai de președintele Republicei, deră și de miniștrii de interne, de justiție și de câțiva membrii din consiliul de stată. In mesagiulă scăde deschiderea camerei, președintele Republicei va anunța presintarea unei propuneri în sensuri acesta. Times publică să depeștă din Paris care anunță ca membrii înfluriți ai centrului stângă se ’ncercă se realiseze oă ’nțelegere cu centrală dreptă, spre a forma u majoritate pe care guvernulă se potă compta. Citima în la Turquie. In Francia se urmeză d’aprope convertirile seriose ale celor mai considerabili omeni din partita orleanistă la ideiele republicane. După d. Casimir Perier și mulți alții, etă că d. comite Duchâtel făcută profesiune de credință forte categorică în sensuri stabilirii definitive a Republicei, și deputaturi detestă asigurare cu atâtă mai mare despre sinceritatea sa prin aceste cuvinte : «unei nouî adunări, eră nu adunări ieșite din alegerile de la Fevruarie 1871 trebuie s’aparțină fișarea destineloră Franciei». Acestă limba giă va escita de bună sema surorile necorigibililoră și va arunca un mare zăpăcela ’ntre partizanii ducelui d’Aumale. Déca urmeza cineva alternativă agitările acestei fracțiuni a majorității, observă ’ndată c’acestă partită e pe cale d’a se desorganisa. Și ceaa ce e de ’nsemnată e că vechii amici ai familiei d’Orleans trecă la Republică, declarândă în unanimitate că singură acestă regiune e ’u stare se vedea Franciei prosperitatea și mărirea. D. Thiers se ocupă cu nesce mesuri importante, care să se sedea pentru înarmarea și echiparea soldaților francezi. Se vorbesce despre crearea ’n fiecare capitale de corpuri regionale, de mari magazine alimentate de industria privată, despre suprimerea companielor de lucrători, Zise companie afară din rânduri, ore căroră efectivă pentru totă armata se ridică la aprope optăsprezece mii de omeni. Acesta suprimere va aduce tesaurului uă economiă de aprope zece milione. Depositele secundare voră fi create ’n fiecare regiune și alimentate din marele deposită centrale. In aceste sucursale omenii chiămați la cârpă se’ napoiațî la vetrele loră voră veni se ’și sea scă se ’șî depuie obiectele de echipare. Uă adunare generale de țerani bavaresî, strînșî la Tantenbauen, a adoptată următorea resoluțiune pe care o reproducemă după la Liberté : «Imperiulă germană s’a rădicată, dup’uă luptă plină de gloria, prin mijlocul ă celoră mai strălucitore promisiuni. Ni s’a promisă uă pace eternă și printr’acésta chiară uă micși orare a sarcinaloră militare, însé acésta poveră s’a făcută pe fiecare zi mai grea și e aprópe de nesuferită, atâtă prin chieltuielile militare, cari aă ajunsă la tóte limitele estremitățiloră, câtă și prin depărtarea din țarinele nóstre a puteriloră viî, necesarie pentru lucru. Tóte țările, și mai cu seme Bavaria, care făcuse pentru imperiă sacrificială celi mai grea ală drepturilor, libertăților și bunuriloră sele, dobândiseră promisiunea că li se va lăsa facultatea d’a ’șî priveghia interesele respective; énse reichstaguri ca să se impieteze pe fiecare zi asupra independinții nóstre și se facă a dispare din ce în ce mai multă drepturile particulare ale Bavariei. Declară mă deră că aprobămă în modă formale tendințele Bavariei în contra oricărei formări de stat unitară.» După câte afirmă Waterland, deputații croați din reichstaguri de la Pesta ară fi ’n negoțiărî cu ministrul- președinte asupra următorelor puncte: 1. Ca ’n Croația se fiă permisă a se ’nsura de la etatea de 18 anî împliniți. 2. Ca căpitanii din ântâia ș’a doua clase a marinei de comerciă croată se ’și potă face servițiuri militară ca voluntari pe măană de dbe 3. Ca servițiuri militară se se aștureze mateloțiloră printr’uă lege speciale. Engliteza se preocupă din ce în ce mai cu multă vioiciune despre ’ntinderea crescândă influinței ruse ’n Asia centrale. Luândă ca testă cererea făcută de Kanilă de la Kiva vice-regelui Indiel oră, pentru ca Marea Bretaniă se intervină ’n conflicturi seă cu Rusia. Daily Telegraph esclama: «Mai curen dă scă maî târziu fruntaria Rusiei va fi rîulă Oxus ș’mă vastă ținută de moza-Zi din cursuri lui inferiore. Vă dată ce Kira va fi uă liniă sigură și ’n comparațiune scurtă de comunicațiune între Moscva și Caucasu, de pe țermii Oxului Rusia va esploata puterea de care va pute dispune ca se ne tulbure repausuri.» Din partea 1, Pall Mall Gazette observă că Krasnovodosk, portă rusescă pe marea caspică, e destinată se devină depositulă generale ale forțelor militare și navale ale Rusiei în Asia centrale, și apoi adauge ;