Romanulu, noiembrie 1873 (Anul 17)
1873-11-26
A NULU ALU SEPTE-SFRÜ-pEDIlLE VIJESCE ȘI VEI PUTE ți-ce cereri pen-n România, se adrează la administrațiunea (marialuL ANUNȚURI In pagina a IV, spațiale de 30 litere 40 ban! In pagina a III, linia 2 lei. Are adresa LA PARIS: la c-nîî Orai» et Mi ooud, 9, rue Drouot, 9. LA ffLESA: la d-nu Hausenstein și Vogler Neuermarkt, n. srisori și orice trimitere nefrancate vor fi r fngate.—Articlele nepublicate se vor arde. 80 BANI EXEMPLARULU. SERVICIULU T TELEGR A FI CU ALUI ROMANULUI.» Trianon, 6 Decembre. — Conclusiunile comisarului guvernului cere, conformii actului de acusațiune, degradarea și pedepsa cu morte pentru mareșalele Bazaine, Madrid, 6 Decembre. — Autoritățile din Cuba aă asecurată prin telegrafii fidela ccutarea ordinelor guvernului relative la afacerea Virginias. Redacțiunea și AflmínMratinnoa strada Academie! No 26. LUNI, MARȚI 28, â? NOEMBRE 1873. lunca de Dimindia LUMINEZITE ȘI TEI FI ABONAMENTE In Capitale sane anui 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; an lună. 5 lei ?neietriche; une anui 58 lei; gése luni 29 lei trei luni 15 lei; nă lună 6 lei. ?rancia, Italia și Anglia., pe trimistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimistru franci 1 A se adresa LA PARIS, la d. Carrue-Ha"egrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nií Drain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA: lad. B. G. Popovici,Fleischmarkt, 15. BUCURESCI, *1 £ £ £"■ Armata formeza unu puncte de ostentațiune în mesagială de deschiderea corpurilor legiutare ș’uă gamă cu care se servescă foiele oficiose spre a ’ntona imnuri și osanale In onórea regimului ce ne guvernă. Amü publicații, în acesta privință, diferite articole, și ’ntre acestea, mai de curândă, epistola d-lui colonelă în demisiune I. Lecca. In cureadă sperămă a mai insera și alte diferite notițe despre acesta ramură de administrațiune, care reflecteza ’n mică sistema aplicată ’n mare la guvernarea țării. Citindă corespondințele ziarelor străine relative la ultima concentrare a armatei, citindă sfârâitórele dăride-semă ale Monitorului oficiale ș’ale foieloră plătite sau redactate de miniștrii, citindă în fine cuvintele din mesagiă că printr’easa s’a dată „uă nouă probă de tóte ce putemă așcepta de la țară, cândă i se vorbesce de drepturile ei și de mijlocele d'a le păstra“ ori cine este împiritu a crea cea de-bună-semă România posede uă mare forță militară, gata a fi pusă la ori ce momentă pe piciură de resbelă, căci „tóte elementele ei au respunsă, la apelul ă ce li s’a făcută, c’uă zelă adevărată patriotică“. Patruzeci de mii ostași, concentrați in 4 divisiuni teritoriale, făcândă manevre resbelnice; sporirea materialului de genă, a ambulanțelor și ’n genere a munițiunilor; crearea unei scóle divisionare; asecutarea instrucțiunii militare într’ună modă permanente; în fine frumosulă aspectă ală defilării trupeloră, tóte aceste demonstrațiuni au impusă temere tulburătoriloru din năuntru și respectă încălcătoriloră din afară, cari ară cuteza se neconteste drepturile!! Tabelul e destulă de măreță și de fărmecătoră: elă ară puté face se se rencuiesca bănuielile d’uă din țară,când ómenii ce se află a$i la putere acustă guvernală din 1867 —1868 că transformă România într’uuă arsenale și că vrea se militariseze totă națiunea. Însă . . . păcată! Oposițiunea regimelui actuale nu e atâtă de malițioisă ca cea d’atuncî, ș’apoi lumea cunosce ’ndestulă că realitatea e departe d’a corespunde cu vorbele ce se scriă saă pronunță. Amă pute instite din nou asupra enormei contradițiuni între purtarea de arji și de la 1868 a ministriloru actuali, casé renunțămă la ori-ce aprebări, pentru c’atâtă țara, câtă și consciința nóstru ne spună că numai de imputată n’am fostă simțimintele ce animaă guvernulă liberale pe care ’la acusaă că transformă România într’ună mare arsenale. Și dovadá despre acésta e că, d’atunci în cace, nu s’a făcut nici uä’mbunătățire în privința armaturei armatei Aceleași tunuri, același număr depuses" aceleași materiale de resbelă populeză arsenalele nóstre. Singura inovațiune realizată de acestă regiune este împodobirea cu săbii a sergințiloră-maiori, contractarea de furnituri, aducerea de sape pentru gemă din Viena pe prețuri îndouite și de ambulanțe de la Heidelberg pentru suma de mai multe zecimi de mii lei, etc. Deră intențiunea nu ne e d’astă dată a intra ’n asemenea amenunte. Cea-a ce voimă, e se ceremă câte-va lămuriri ministrului de resbelă în privința efectivului armatei. In ședința d’alaltăieri a Camerei, c-sea ceru ună credită de 105.000 lei numai pentru plata transportului trupelor concentrate. Acestă faptă ne face se ’ntrebămu din noă : câtă acostată ultima concentrare și din ce anume capitală bugetară s’aă soldată aceste spese, care, după calculele nóstre, se rădică la mai multe sute de mii lei? Avea ministrul de resbelă uă alocațiune suficiente pentru acestă scopă seă a avută recursă la facerea de virimente, călcândă în modulă cele mai flagrante prescrierile legii comptabilității ? Oă altă ’ntrebare ne-o sugeri presintarea proiectului de lege pentru ună continginte de 19,000 tineri din clasa anului 1874. Patruzeci de mii ostași — își voră fi Jisă cei în necunoscință de causă— g’noiur» unui ronfiínsrírrist? Cu 105OOO5 ce rădică efectivulă la vre 60,000 armată , etapă putere solidă, a cărei întreținere justifică zecimele de milione asemnate ’n bugetul) ministeriului de resbelă! Lucrulă case merge altă-feră și, pe cândă nu se ’nceteza a se zice că armata e numerosă și organisată, în realitate nu e nici una nici alta. De câtăva timpă, uă bună parte din armată, toți tinerii din contingintele 1870, fură licențiați pe la căminele loră. Astăfelă, după ce că regimentele, în starea normală, sunt reduse la ună efectivă multă mai mică decâtă în 1868, compuse de câte două batalioni, apoi acum mai multe din aceleași regimente sunt cu totul împuținate, căci nu enumeră de câtă celă multă 4 sa 5 sute soldați. Proba cea mai ne’ndouiasc despre acesta dislocare e că ’n capitale trupele nu suntă índestulatare nici pentru a face serviciulă de gardă la diferitele posturi și, spre a ’ndeplini lipsele ce se simtă, ministrulă — profitândă d’ună articulă dintr’ună regulamentă de la 1870 asupra milițieloră —ordină ca parte din acelă serviciu să se facă de mulți ani, la diferite posturi, ca cele de la arsenale, arhiva statului, muscă etc. Intrebă mă dură, unde e numerositatea armatei nóstre, și mai cu semă unde e buna ei organisare, cândă se producă asemenea anomalii? Unde e prevederea unui bună administratore, când se licențiazâ părți din armată în timpul iernii, pentru ca cetățenii se ftă din nou străgăniți, după ce unii făcuseră și serviciu în concentrare ? Fara mai vorbi de greutățile ce se creezá tinerilor milițiani printr’un asemenea procedere, constatămă faptul că ea aduce uă mare economiă, pentru că nu li se dă nici soldă, nici hrană, nici haine. Cită de comodă nu e pentru ună ministru de resbelă s’o ducă astăfelă mai multe luni, usându și abusândă de buna-voință a tinerimii bucureșcene! Continuă mă dură a ’ntreba: cifra acestei economii fi va ea păstrată ’n favorea bugetului, séa întrebuințată totă ca virimentă pentru alte multiple chiăltuieli, ală căroră profită nu se vede nicăiri? La acesta serie de ’ntrebări, guvernulă e ținută se respinsă, căci aă ajunsă neste parodii acele fanfaronade despre înarmări și despre organisări militare. Bugetulă prevede atâtea zecimi de milione, și, cu tote astea, și ’n sesiunea trecută a camierei, și la ’nceputul celei actuale, ministrulă nu ’nceteză d’a veni cu felurite credite privitore totă la trebuințele armatei. Negreșită că organele oficiose ne voră acusa că schemă acestea spre a micșiora prestigiul armatei în facia străiniloră. Respundemă de mai nainte că armata nare întru nimică aface cu administrațiunea ministrului, care nu lasă să treca nici uă ocasiune far’a se fali de merite care nu’i aparțină ș’a se da ca reorganisatore ală estcei române, pentru care ’n faptă n’are cea mai mică solicitudine. Câtă despre străini, ei cunoscă situațiunea ’o care ne aflămă mai bine chiară de UZb UU—CCT ÜCTIKT( OTV Vix«. Dorința nóstra e d’a acțun^» niunii publice sistema ce se practică de regiune ș’a o face atentă asupra procederiloră ce elă întrebuințază d’a masca prin parade neajunsurile esistiute, dară pentru a căroră remediare țara face atâtea sacrificie. Din causa marei desbinări ce s’a făcută între drepta extremă și centrală drepta din camera de la Versailles,siautele din Paris de la 2 și 3 Decembre nu conțină scări importante din desbaterile Adunării, fiindăcă desbaterile mai însemnate sunt amânate. Guvernul caută prin tóte miijlocele se se apropie de centrală stângă, spre a pute se formeze că majoritate, care se lăsusție în casă cândă estrema drepta sară decide se voteze în tote cestiunile, ca o posițiune sistematică, în contra d-lui de Broglie. Tote Zarie de case ale centrului stângă afirmă că în acesta partită nu va fi nici ună singură republicană moderată sinceră, care se voiescă a ajuta cabinetul de la 19 Noembre în calea espedientelor, în cari s’a îngagiată c’uă ușurință atâtă de presuraptiasa. Intre fiariele estremei drepte ș’ale centrului dreptă s’a încinsă uă luptă înverșiunată. Eea ce citimă în lebiede: „Polemice curioises’aă îngagiată între fiarele dreptei ș’acele ale centrului dreptă, cu ocasiunea scrutinului neterminabile în care isbucnesce, de vre o 6 jos divisiunea și neputința majorității monarchice. L'Univers acasă de nelealitate pe membrii centrului dreptă. Journal de Paris face aceași imputare în contra membrilor dreptei, piarul. Adunarea naționale persistă a ataca guvernul președintelui Republicei.“ „N’admitemă, pice acestă țară, conclusiunea foiei Journal de Paris, repausulă de șapte ani. Acestă repausă ară pute fi seriosă pentru mare și alulă Mac-Mahon, era nu pentru Francia. La aceste declarațiuni ale Adunării naționale, Journal de Paris replică că repausul de șapte ani nu pate fi tulburată înainte de terminulă fișată, adică înainte de 23 Noembre, 1880. Câtă pentru scopul ce se urmăresc», «Ziatulu orleanistă afirmă că trebuie se fiă acesta: a stabili instituțiunile monarhhice, și conchi de astăfelă : „A stabili casé numai instituțiunile monarhhice, nu va se fi că a face monarchia. „Pentru a face monarchia, trebuie una monarcică.“ L'Union combate proiectul de lege comunale, cu acești termini: „Politica doctrinară este pre grăbită a se descoperi, se credea liberale, și se declară cesariană. Acesta va surprinde pe naivi. „Legea pentru municipalități a făcută se se înțelegă tercerele ce se jucau pe lângă rege. Aveaă aerul, a ’i cere asigurări pentru libertate, și era că se cere Adunării asigurări pentru absolutism”. „Este ore acesta să contrazicere? Nu, este logică. „...Putere absolută! Eră cuvântulă! „Și ceaa ce aă voită unii mai cu osebire, este a înceta pe omenii onești cari credă în autoritate, fiindăcă fără autoritate libertatea este uă ipocristă! „Ei bine ! acésta s’a făcută. Dar politica doctrinară este reă dată pe facă. I-ară fi fostă mai profitabile se’și asvasei forte grabnică ceaa ce trebuie se ascepte de la uă politică care începe prin a pune mâna pe tóte comunele, ca semnă ală libertății ce ’și propune se ceva prin legile constituționale.“ E că și ’q reacțiunea din Francia ca și la noi, cei cari aă contribuită se se îmfle brusca în tóte privințele, plângendu-se că aici aă îmflat’o pré multă. E că și acolo, ca și la noi, violatorii tuturor ă legilor, represintanții guvernelor, celoră mai absolute, vorbindă de legalitate și de respectulă libertăților publice, cândă nu suntă dânșii la putere. Stânga, republicană, procedândă Zilele acestea la reînoirea biuroului comitatului diriginte, a alesă ca președinte pe d. Jules Simon. J ură ca să scape pasagerii și echipagiulă, care a stată resturnată 12 minute după isbire. 582 persone, între cari căpitanulă, 52 omeni din echipa giă și 10 dame, au putută scăpa și au fost aduși la Cardiff de vnsulă americană Tremountain. Citimă în legibele de la 2 Decembre, D. Dupouy, deputată din Gironde, a primită uă telegramă ce -i anunță naufragiului corăbiei la viile de Havre, care făcea transportulă peste Atlantica, între Havre și New-York, și care venia acum de la New-York. Acesta corabia a fost resturnată în mijloculă mărei in urma unui abordagiă. 108 persone au perutt, între cari și d. Montegut cu familia sa, care se ducea în Gironda ca sa se propune ca candidată republicană în alegerea de deputată ce este a se face în acelă departamentă.“ Alte telegrame din Londra, cu data de 1 Decembre daă urmatorele lămuriri : Corabia la viile de Havre a fostă afundată din causa isbirii cu trei vase ale corăbiei engleze Lockham. Aceste vase au făcută totă posibil relativă la resbelulă dintre Englesi și Ashantesi, uă telegramă din Londra, cu data 1 Decembre, anunță cele urmatore : „Vă depeștă de la Cape Coust-Castle, cu data 11 Noembre. Zice că uă încăierare s’a întâmplată la Dunkwo, la 3 Noembre. Vre 40 Englesi și aliați indigeni au fost uciși seă răniți. Ashantesii au atacată cu cutesanță posițiuniie englese de la Abbucrampa la 5 Noembre, deră aă fostă respinși după 30 ore de luptă. Ashantesii sunt în plină retragere spre Prahsv. Din Spania avemă urmatorele serii mai importante : Madrid, 2 Decembre. — Bombardarea Cartagenei continuă. Orașială a suferită forte multă. Insurgenții n’au comunicată locuitorilor, notificarea bombardării. Fregatele insurginților se servă cu tunuri Armstrong. Foculă forturiloră a slăbită. Generalulă șefă ală armatei de împresurare a comunicată, la 2 ore după amiazi, că de la ultima telegramă focurile cetății au încetată cu totulu. liste primite aici anunța dhvngului Carlos a înaintată spre orașiul Vittoria în capulă trupelorăalavese, și circulă scomptura ce ară fi intrată în acestă orașă. Pampeluna, 29 Noembre. — Generalul Marione3 a sosită aici in capulă a 10,000 ómeni. Se zice că trupele sale sunt bântuite de numerose maladii. In cestiunea Virginias citimă în Independința belgică cele urmatore : „Protocolulă relativă la afacerea Virginias s’a semnată de d. Fish și de ministrulă spaniolă. Elă stipuleza că Virginias și pasagerii se vor înapoia îndată Americei și drapelulă americană va fi salutată daca se va dovedi că Virginias este ună rasă americană. In casulă contrariă, pasagerii vor fi dați în judecata tribunalelor americane pentru violarea legilor neutralității. „Spania promite a pedepsi autoritățile de la Santiago. Cestiunea indemnității romane reservata.“ Guvernul franceză a invitată pe Belgia, Elveția și Italia la un conferință pentru a modifica tratatulă monetară din 1865. Conferința se va ține la Paris la 10 Decembre. Banca din Amsterdam a redusă scumptulu de la 6 la 5 l la §. 1iarută ?’ Univers din Paris publică un enciclică a Papei, prin care se semnaliza atacurile aduse puterii sale spirituale din partea guvernului italiană, precum și persecuțiunile contra catolicilor din Elveția și Germania,