Romanulu, noiembrie 1873 (Anul 17)

1873-11-26

A­ NULU ALU SEPTE-SFRÜ-pEDIlLE VIJESCE ȘI VEI PUTE ț­­­i-ce cereri pen­­-n România, se adre­ază la administrațiunea (m­arialuL ANUNȚURI In­ pagina a IV, spațiale de 30 litere 40 ban! In pagina a III, linia 2 lei. A­­re adresa LA PARIS: la c­-nîî Orai» et Mi ooud, 9, rue Drouot, 9. LA ffLESA: la d-nu Hausenstein și Vogler Neuermarkt, n. s­risori și ori­ce trimitere nefrancate vor­ fi r fngate.—Articlele nepublicate se vor arde. 80 BANI EXEMPLARULU. SER­V­I­CIULU T TE­LEGR A FI CU ALU­I ROMANULUI.» Trianon, 6 Decembre. — Conclusiunile comisarului guvernului cere, conformii ac­tului de acusațiune, degradarea și pedepsa cu morte pentru mareșalele Bazaine, Madrid, 6 Decembre. — Autoritățile din Cuba aă asecurată prin telegrafii fidela c­­cuta­re­a ordinelor­ guvernului relative la afacerea Virginias. Redacțiunea și AflmínMratinnoa strada Academie! No 26. LUNI, MARȚI 28, â? NOEMBRE 1873. lunca de Dimindia LUMINEZI­TE ȘI TEI FI ABO­NAMENTE In Capitale s­ane anui 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; an lună. 5 lei ?n­eietriche; une anui 58 lei; gése luni 29 lei trei luni 15 lei; nă lună 6 lei. ?rancia, Italia și Anglia., pe trimistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimistru fra­nci 1 A se adresa LA PARIS, la d. Carrue-Ha"­­egrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nií Drain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA: lad. B. G. Popovici,Fleisch­­markt, 15. BUCURESCI, *1­­ £ £ £"■ Armata formeza unu puncte de ostentațiune în mesagială de deschi­derea corpurilor­ legiutare ș’uă gamă cu care se servescă foiele oficiose spre a ’ntona imnuri și osanale In onórea regimului ce ne guvernă. Amü pu­blicații, în acesta privință, diferite articole, și ’ntre acestea, mai de cu­­rândă, epistola d-lui colonelă în de­­misiune I­. Lecca. In cureadă spe­­rămă a mai insera și alte diferite no­tițe despre acesta ramură de admi­­nistrațiune, care reflecteza ’n mică sistema aplicată ’n mare la guverna­rea țării. Citindă corespondințele ziarelor­ străine relative la ultima concentrare a armatei, citindă sfârâitórele dări­­de-semă ale Monitorului oficiale ș’ale foieloră plătite sau redactate de mi­niștrii, citindă în fine cuvintele din mesagiă că printr’easa s’a dată „uă nouă probă de tóte ce putemă aș­­cepta de la țară, cândă i se vorbesce de drepturile ei și de mijlocele d'a le păstra“ ori­ cine este împiritu a crea cea de-bună-semă România posede uă mare forță militară, gata a fi pusă la ori­ ce momentă pe piciură de resbelă, căci „tóte elementele ei au respunsă, la apelul ă ce li s’a făcută, c’u­ă zelă a­­devărată patriotică“. Patru­zeci de mii ostași, concen­trați in 4 divisiuni teritoriale, făcândă manevre resbelnice; sporirea materi­alului de gen­ă, a ambulanțelor­ și ’n genere a munițiunilor­; crearea unei scóle divisionare; asecutarea instruc­țiunii militare într’ună modă perma­­nente; în fine frumosulă aspectă ală defilării trupeloră, tóte aceste demon­­strațiuni au impusă temere tulbură­­toriloru din năuntru și respectă în­­călcătoriloră din afară, cari ară cu­teza se neconteste drepturile!! Tabelul­ e destulă de m­ăreță și de fărmecătoră: elă ară puté face se se rencuiesca bănuielile d’uă din țară,când ómenii ce se află a$i la putere acu­­stă guvernală din 1867 —1868 că transformă România într’uuă arse­nale și c­ă vrea se militariseze totă națiunea. Însă . . . păcată! Oposiți­­unea regimelui actuale nu e atâtă de malițioisă ca cea d’atuncî, ș’apoi lu­mea cunosce ’ndestulă că realitatea e departe d’a corespunde cu vorbele ce se scriă saă pronunță. Amă pute instite din nou asupra enormei contradițiuni între purtarea de arji și de la 1868 a ministriloru actuali, casé renunțămă la ori-ce apreb­ări, pentru c’atâtă țara, câtă și consciința nóstru ne spună că numai de imputată n’am fostă simțimintele ce animaă gu­vernulă liberale pe care ’la acusaă că transformă România într’ună mare ar­senale. Și dovadá despre acésta e că, d’a­­tunci în cace, nu s’a făcut nici uä’mbună­tățire în privința armaturei armatei­ Aceleași tunuri, același num­ăr de­puses" aceleași materiale de resbelă populeză arsenalele nóstre. Singura inovațiune realizată de acestă regiune este împo­dobirea cu săbii a sergințiloră-maiori, contractarea de furnituri, aducerea de sape pentru gem­ă din Viena pe pre­țuri îndouite și de ambulanțe de la Heidelberg pentru suma de mai multe zecimi de mii lei, etc. Deră intențiunea nu ne e d’astă da­tă a intra ’n asemenea amenunte. Cea-a ce voimă, e se ceremă câte-va lămuriri ministrului de resbelă în pri­vința efectivului armatei. In ședința d’alaltăieri a Camerei, c-sea ceru ună credită de 105.000 lei numai pentru plata transportului tru­pelor­ concentrate. Acestă faptă ne face se ’ntrebămu din noă : câtă a­costată ultima concentrare și din ce anume capitală bugetară s’aă soldată aceste spese, care, după calculele nós­tre, se rădică la mai multe sute de mii lei? Avea ministrul­ de resbelă uă alocațiune suficiente pentru acestă scopă seă a avută recursă la facerea de virimente, călcândă în modulă cele mai flagrante prescrierile legii compta­­bilității ? Oă altă ’ntrebare ne-o sugeri pre­­sintarea proiectului de lege pentru ună continginte de 19,000 tineri din clasa anului 1874. Patruzeci de mii ostași — își voră fi­­ Jisă cei în necunoscință de causă— g’n­oiu­r» unui ronfiínsrírrist? Cu 105OOO5 ce rădică efectivulă la vre 60,000 ar­mată , eta­pă putere solidă, a cărei întreținere justifică­­ zecimele de mi­­lione asemnate ’n bugetul) ministe­­riului de resbelă! Lucrulă case merge altă-feră și, pe cândă nu se ’nceteza a se­­ zice că ar­mata e numerosă și organisată, în re­alitate nu e nici una nici alta. De câtă­va timpă, uă bună parte din armată, toți tinerii din contin­­gintele 1870, fură licențiați pe la că­minele loră. Astă­felă, după ce că re­gimentele, în­ starea normală, sunt­ re­duse la ună efectivă multă mai mică de­câtă în 1868, compuse de câte două batalioni, apoi acum mai multe din aceleași regimente sunt­ cu totul­ împuținate, căci nu enumeră de câtă celă multă 4 s­a 5 sute soldați. Proba cea mai ne’ndouiasc despre acesta dis­locare e că ’n capitale trupele nu suntă índestulatare nici pentru a face ser­vici­ulă de gardă la diferitele pos­turi și, spre a ’ndeplini lipsele ce se simtă, ministrulă — profitândă d’ună articulă dintr’ună regulamentă de la 1870 asupra milițieloră —ordină ca parte din acelă serviciu să se facă de mu­­lți ani, la diferite posturi, ca cele de la arsenale, arh­iva statului, mu­­scă etc. Intrebă mă dură, unde e numero­­sitatea armatei nóstre, și mai cu semă unde e buna ei organisare, cândă se producă asemenea anomalii? Unde e prevederea unui bună administratore, când­ se licențiazâ părți din armată în timpul­ iernii, pentru ca cetățenii se ftă din nou străgăniți, după ce unii făcuseră și serviciu în concentrare ? Fara mai vorbi de greutățile ce se creezá tinerilor­ milițiani printr’un a­semenea procedere, constatămă faptul că ea aduce uă mare economiă, pentru că nu li se dă nici soldă, nici hrană, nici haine. Cită de comodă nu e pentru ună ministru de resbelă s’o ducă astă­­felă mai multe luni, usându și abu­­sândă de buna-voință a tinerimii bu­­cureșcene! Continuă mă dură a ’ntreba: cifra acestei economii fi­ va ea păstrată ’n favorea bugetului, séa întrebuin­țată totă ca virimentă pentru alte multiple chiăltuieli, ală căroră profită nu se vede nicăiri? La acesta serie de ’ntrebări, guver­nulă e ținută se respinsă, căci aă a­­junsă neste parodii acele fanfaronade despre înarmări și despre organisări militare. Bugetulă prevede atâtea ze­cimi de milione, și, cu tote astea, și ’n sesiunea trecută a camierei, și la ’nceputul­ celei actuale, ministrulă nu ’nceteză d’a veni cu felurite cre­dite privitore totă la trebuințele ar­matei. Negreșită că organele oficiose ne voră acusa că sch­emă acestea spre a micșiora prestigiul­ armatei în facia străiniloră. Respundemă de mai na­­inte că armata nare întru nimică a­­face cu administrațiunea ministrului, care nu lasă să treca nici uă ocasiune far’a se fali de merite care nu’i apar­țină ș’a se da ca reorganisatore ală estcei române, pentru care ’n faptă n’are cea mai mică solicitudine. Câtă despre străini, ei cunoscă situațiunea ’o care ne aflămă mai bine chiară de­­ UZb UU—CCT ÜCTIKT( OTV Vi­x«. Dorința nóstra e d’a acțun^» niunii publice sistema ce se practică de regiune ș’a o face atentă asupra procederiloră ce elă întrebuințază d’a masca prin parade neajunsurile esis­­tiute, dară pentru a căroră remediare țara face atâtea sacrificie. Din causa marei desbinări ce s’a făcută între drepta extremă și cen­trală drepta din camera de la Ver­sailles,­­siautele din Paris de la 2 și 3 Decembre nu conțină scări importante din desbaterile Adunării, fiindă­că des­­baterile mai însemnate sunt­ amâ­nate. Guvernul­ caută prin tóte miijlo­­cele se se apropie de centrală stângă, spre a pute se formeze că majoritate, care se­ lăsusție în casă cândă estrema drepta sară decide se voteze în tote cestiunile, ca o posițiune sistematică, în contra d-lui de Broglie. Tote Za­rie de case ale centrului stângă afirmă că în acesta partită nu va fi nici ună singură republicană moderată sinceră, care se voiescă a ajuta cabinetul­ de la 19 Noembre în calea espedientelor, în cari s’a îngagiată c’uă ușurință a­­tâtă de presuraptiasa. Intre­­ fiariele estremei drepte ș’ale centrului dreptă s’a încinsă uă luptă înverșiunată. Eea ce citimă în le­biede: „Polemice curioises’aă îngagiată în­tre fiarele dreptei ș’acele ale centrului dreptă, cu ocasiunea scrutinului ne­­terminabile în care isbucnesce, de vre o 6­­ jos divisiunea și neputința majo­­rității monarchice. L'Univers acasă de nelealitate pe membrii centrului dreptă. Journal de Paris face aceași im­putare în contra membrilor­ dreptei, piarul. Adunarea naționale persistă a ataca guvernul­ președintelui Re­­publicei.“ „N’admitemă, pice acestă­­ țară, conclusiunea foiei Journal de Paris, repausulă de șapte ani. Acestă re­­pausă ară pute fi seriosă pentru ma­­re și alulă Mac-Mahon, era nu pentru Francia. La aceste declarațiuni ale Adunării naționale, Journal de Paris replică că repausul­ de șapte ani nu pate fi tul­burată înainte de terminulă fișată, adică înainte de 23 Noembre, 1880. Câtă pentru scopul­ ce se urmăresc», «Ziatulu orleanistă afirmă că trebuie se fiă acesta: a stabili instituțiunile monarhhice, și conchi de astă­felă : „A stabili casé numai instituțiunile monarhhice, nu va se­­ fi că a face mo­narchia. „Pentru a face monarchia, trebuie una monarcică.“ L'Union combate proiectul­ de lege comunale, cu acești termini: „Politica doctrinară este pre gră­bită a se descoperi, se credea liberale, și se declară cesariană. Acesta va sur­prinde pe naivi. „Legea pentru muni­cipalități a fă­cută se se înțelegă tercerele ce se ju­­cau pe lângă rege. Aveaă aerul, a ’i cere asigurări pentru libertate, și era că se cere Adunării asigurări pentru absolutism”. „Este ore acesta să contra­zicere? Nu, este logică. „...Putere absolută! Eră cuvântulă! „Și cea­a ce aă voită unii mai cu osebire, este a înceta pe omenii onești cari credă în autoritate, fiindă­că fără autoritate libertatea este uă ipocristă! „Ei bine ! acésta s’a făcută. Dar po­litica doctrinară este reă dată pe fac­ă. I-ară fi fostă mai profitabile se’și as­va­sei forte grabnică cea­a ce trebuie se ascepte de la uă politică care în­cepe prin a pune mâna pe tóte co­munele, ca semnă ală libertății ce ’și propune se ceva prin legile constitu­ționale.“ E că și ’q reacțiunea din Francia ca și la noi, cei cari aă contribuită se se îmfle brusca în tóte privințele, plângendu-se că aici aă îmflat’o pré multă. E că și acolo, ca și la noi, vio­latorii tuturor ă legilor­, represintanții guvernelor, celoră mai absolute, vor­­bindă de legalitate și de respectulă libertăților­ publice, cândă nu suntă dânșii la putere. Stânga, republicană, procedândă Zi­lele acestea la reînoirea biuroului co­mitatului diriginte, a alesă ca preșe­dinte pe d. Jules Simon. J ură ca să scape pasagerii și echipa­­giulă, care a stată resturnată 12 mi­nute după isbire. 5­82 persone, între cari căpitanulă, 52 omeni din echipa giă și 10 dame, au putută scăpa și au fost­ aduși la Car­diff de vnsulă americană Tremountain. Citimă în le­gibele de la 2 Decembre, D. Dupouy, deputată din Gironde, a primită uă telegramă ce -i anunță naufragiului corăbiei la viile de Havre, care făcea transportulă peste Atlan­tica, între Havre și New-York, și care venia acum de la New-York. Acesta corabia a fost­ resturnată în mijloculă mărei in urma unui abordagiă. 108 persone au peru­tt, între cari și d. Montegut cu familia s­a, care se du­cea în Gironda ca sa se propune ca candidată republicană în alegerea de deputată ce este a se face în acelă de­­partamentă.“ Alte telegrame din Londra, cu data de 1 Decembre daă urmatorele lămu­riri : Corabia la viile de Havre a fostă a­­fundată din causa isbirii cu trei vase ale corăbiei engleze Lockham­. Aceste vase au făcută totă posibil relativă la resbelulă dintre Englesi și Ashantesi, uă telegramă din Londra, cu data 1 Decembre, anunță cele ur­­matore : „Vă depeștă de la Cape Coust-Cas­­tle, cu data 11 Noembre. Zice că uă încăierare s’a întâmplată la Dunkwo, la 3 Noembre. Vre 40 Englesi și aliați indigeni au fost­ uciși seă răniți. Ashantesii au atacată cu cutesanță posițiuniie englese de la Abbucrampa la 5 Noembre, deră aă fostă respinși după 30 ore de luptă. Ashantesii sunt­ în plină retragere spre Prahsv. Din Spania avemă urmatorele serii mai importante : Madrid, 2 Decembre. — Bombarda­rea Cartagenei continuă. Orașială a suferită forte multă. Insurgenții n’au comunicată locuitorilor, notificarea bombardării. Fregatele insurginților­ se servă cu tunuri Armstrong. Foculă forturi­loră a slăbită. Generalulă șefă ală armatei de împresurare a comu­nicată, la 2 ore după amiazi, că de la ultima telegramă focurile cetății au încetată cu totulu. liste primite aici anunța dhvngului Car­los a înaintată spre orașiul­ Vittoria în capulă trupeloră­alavese, și circulă scomptura ce ară fi intrată în acestă orașă. Pampeluna, 29 Noembre. — Gene­­ralul­ Marione3 a sosită aici in capulă a 10,000 ómeni. Se zice că trupele sale sunt­ bântuite de num­erose ma­ladii. In cestiunea Virginias citimă în In­­dependința belgică cele urmatore : „Protocolulă relativă la afacerea Virginias s’a semnată de d. Fish și de ministrulă spaniolă. Elă­­ stipuleza că Virginias și pasagerii se vor­ înapoia îndată Americei și drapelulă americană va fi salutată daca se va dovedi că Vir­ginias este ună rasă americană. In ca­­sulă contrariă, pasagerii vor­ fi dați în judecata tribunalelor­ americane pentru violarea legilor­ neutralității. „Spania promite a pedepsi autorită­țile de la Santiago. Cestiunea indem­nității romane reservata.“ Guvernul­ franceză a invitată pe Belgia, Elveția și Italia la un confe­rință pentru a modifica tratatulă mo­netară din 1865. Conferința se va ți­­ne la Paris la 10 Decembre. Banca din Amsterdam a redusă scumptulu de la 6 la 5 l la §. 1­iarută ?’ Univers din Paris publică un enciclică a Papei, prin care se sem­­naliza atacurile aduse puterii sale spi­rituale din partea guvernului italiană, precum și persecuțiunile contra cato­licilor­­ din Elveția și Germania,

Next