Romanulu, ianuarie 1876 (Anul 20)

1876-01-15

38 ROMANÜLU 15 IANUARIÜ, 1876 Oposițiunea dejii a trebuiții se se retragă din cameră; oposițiunea și acum trebuie se se dă departe de acesta cameră ; căci același sistemă dureză, căci cea-a ce s’a făcută va urma a se face! Așa deră, chibzuindu cu maturitate considerantele care militeză pentru seă contra reintrării oposițiunii în cameră, comitatulă partidului națională-liberale a venită la convicțiunea durerosă, deză posibică că , în situațiunea actuală și în câtă timpul ea va dura, oposițiunea nu are nici oă misiune de îndeplinită în camera de a<Jî Iu adeveră, regimul ăpunândă nu numai oposițiunea, oferă «însăși țera afară din Constituțiune, luptă constituționale, luptă parlamentară nu mai póte fi. De aceaa comitatură pertitului națională-liberală crede că, în asemenea condițiuni, este bine ca regimul ă se fiă pusă în totă largulă seu, ca elă prin uicîșă stavilă se nu fiă oprită în calea sea ; ca asta și mai neîmpedecată și mai grabnică se ajungă acolo unde îl duce fatalitatea, acolo unde îl duce călcarea Constituțiunii, isolarea sea de națiune! Respingerea oferă de orice solidaritate cu totă ce se uneltesce în sferele guvernamentale, abținerea, este deră singura linie de purtare ce astăzi este permisă, este dictată oposițiunii de a urma. Oposițiunea, mulțămindă colegielor electorale cari, în trecutele alegeri, înfruntândă amenințările, ba chiară violențele, au bine-voită a’șî alege mandatari din rândurile iei, declară că ea la alegerile parțiale și se anunciă se va ține departe de urna electorale. Ea socoteste chiară că nici este casă de a se face uru noă apelă la curagială civică ală alegătorilor.! Pentru a’și completa vacanțele, regimul își va găsi îndestul alegători între aginții și instrumentele séle. Asta fiindu, pene la timpuri mai fericite, pene la reînvierea legalității, abținerea de la lupta electorale, de la lupta parlamentară este cuvântul de ordine ală partidului națională-liberală. Regimul bunului placă a voită asta : facă-se voia sea deplină! Cu atâtă mai mare va fi și respunderea sea în ziua când justiția va redomni în acesta țară, în ziua cândă Constituțiunea va redeveni ună adeveră în România! Comitatulu partidului națională liberală din Romănia. Bucuresci, in 12 (24) Ianuarie, 1876. Francia.— In fine, exageratele și fantasticele telegrame ale Corespondinței Havas despre resultatele alegerii delegaților senatoriali a începu a nu mai fi crezute nici chiar de amicii d-lui Buffet. E ce de exemplu ce citim în fiarurile Soleil, care este una organa din cele mai apropiate de politica ministrului de interne : „Primimü de la una deputată forte conservatorii, membru devotații atu centrului drepții, uă epistolă care ne îngagieză a fi în reservă faciă cu informațiunile, cele puțină forte premature ale Agenției Havas, ai căreia corespondinți pară că nu pună uă scrupulosă atențiune în culegerea sehițelor privitore la resultatele scrutinului de la 16 ianuarie. „In departamentul ameă, ne scrie corespondintele nostru, a cărui sinceritate și pătrundere nu ne lasă nici uă îndouielă, admirămu aplombulu Agenției Havas : écé două fiile de căndă comenteza caracterulă scrutinului de la 16 Ianuarie din comunele nóstre, și noi, cari ne aflămă aci în facia locului, nu suntemă încă în stare d’a aprecia completă acestă caracteră c’uă deplină elactitudine. „Pe lîngă acestea, adaugă deputatulă care ne adreseza acesta epistolă, multe nume de delegați s’aă transmisă forțe re- ortografiate de către primari supt prefecților și de către aceștia prefectului, așia încâtă pentru unii pre care numero dintre ei, nu se scie încă care este în realitate cetățânulă alesă delegată. „Trebuie se presupune că că suntă mai multe departamente cari se află în același casă, și credemă a lucra cu un prudentă circumspecțiune, acceptândă, pentru a comenta scrutinulă de la 16 Ianuarie, informațiuni mai puțină grabnice, oeră mai sigure decâtă cele ce ni se potă procura de Agenția Havas, obligată d’a servi grabnică pe clienții sei." Ecé dérü tóte telegramele Agenției Havas, corespondință oficiosă, declarate d’ună altă organa oficiosă, ca supuse „admirării“ pentru „aplombulu“ cu care suntă scrise, „careă ortografiate“, „ca forțe premature“, seă cu alte cuvinte ca bune d’a se pune la lăzăretă, cum se face. Afară d’acesta, fiarele republicane cu data de 22 precum și corespondința nostră particulară ce amă primită a fii din Paris, ne asigură că resultatură definitivă ală alegerii delegaților, e favorabilă partitei republicane. Grecia.—Cu ocasiunea dării în judecată a ministerului Bulgaris, multe firațe europene, negreșită unele réü informate, eră altele de rea-voință, aăacusată pe actuala cameră a Greciei ce a fostă pornită din pasiune și condusă de resbunări personale cândă a săvărșită acestă actă constituționale și forte moralisătară pentru uă națiune, în care puterea nu voiesce se mai cunoscă nici uă margine pornirilor sale arbitrarie. Le Messager d'Athenes, organa oficiosă ală guvernului din Grecia, afirmă noutatea că ministrul de esterne a trimisă agințiloră sei diplomatici din strainătateaă circulară prin care le explică motivele cari aă silită pe Adunare se puse supt acusare ministerulă Bulgaris. Acestă circulară, fiice fóia oficiosă, e destinată a răspunde la tote nemeritatele acusațiuni ale presei străine care a atribuită unor răsbunări personale și spiritului de partită ceea ce circulara numeșee „opera justiției parlamentului elemen.“ Guvernul a depusă în cameră ună proiectă de lege pentru recrutarea armatei, întocmită după ultima lege votată de Adunarea Franciei. După calculele comisiunii respective, armata activă se va compune din 20,000 omeni și reserva din 27,000. Adăugândă la acestă cifră pe scutuții provisorii , forța armată a Greciei sară urca la 93,000 oficiali și soldați. Italia.—țfiarulă Opinione face că negocierile pentru rescumperarea căielor ferate din Italia de susü de către stată sunt terminate, înțelegerea între ministeră și societate este deplină. Societatea se disolve cedândă Statului rețeaua de căi ferate cu materialulă rulantă. Statulă va plăti anuitățile societății acordând 25 lire rentă pentru fiecare acțiune, scăflăndu-se imposibilă pe averea mobiliară. Statulărea asupră și datoria flotantă a societății. După calculele făcute, operațiunea nu va aduce în bilanță chiăltuieli superiore chiăltuielilor actuale pentru garanțiile chilometrice. Relativă la aceași cestiune resumă că după nișce corespondințe din Roma, ale fiiarului la République Frangaise, următorele amănunte : „Ca punză de plecare pentru a se evalua chiăltuielile construcțiunii rețelei italiane, s’a luată situațiunea esercițiului 1874. Daci s’a calculată cursură mijlociă ală emisiunii capitaluriloră ș’apoi s’a determinată partea obligațiuniloră. Procedându-se pe aceste base, Statulă ia și plătesce în aură totă materialulă mobilă și stockurii societății. Elă amortisezii din ană în ană obligațiunile emise cari se credă a fi de 30,000,000, despăgubesce pe acționari prin uă inscripțiune asupra rentei italiane care s’ară urca la 9 milione, degagiază pe societate de tote obligațiunile impuse de S tată , pentru a contribui la construirea porturilor Genua și Veneția și la construirea căiei ferate de la Gotard; în fine renunță la tote creanțele sale asupra societății și vice-versa, și tóte afacerile în litigiă între stată și societate ínceteza. „Pănă când nu se va face inventară, nu se póte cunosce bine sarcinele materiale și financiare ce statulă ia asupră-și dorii pentru a amortisa cele 30 milione obligațiuni emise și a plăti cele 9 milione rentă acționariloră, guvernul cugetă a face oă emisiune de 40—42 milione în titluri asupra rentei. Și fiindăcă rețava datoresce statului încă 30 milione cari rămână în sarcina acestuia din urmă, admițândă că produsul rețelei dă 32 milióne, bugetul se va încărca cu 8 —10 milióne. Guvernul cugetă a găsi aceste 8—10 milióne ce-i lipsescă, pentru plata anuală a rentelor șt, sporindă tarifa transporturiloră. „Vă cestiune dificilă care se presintă pentru guvernă, după ce va lua asupră și căiele ferate, este lipsa de seră și cărbuni pe cari va fi nevoită se și le procure din străinătate. Guvernul densă a însărcinată pe nes ce ingineri de mine se facă studii și se presinte mă raportă asupra situațiunii combustibililoră și disementeloră ce are Italia. Acesta lucrare este aprape de a se termina, darn e probabilă că nu va corespunde speranțelor ce se ascepta.“ Aceleași corespondințe ne spună că guvernul Italiei se mai ocupă și cu următorele lucrări: La ministerială de interne există uă comisiune care studieza reforma administrativă a personalului si curanții publice. In Italia esistă, după vecinele și diferitele legislațiuni ceau avută statele, mai multe disposițiuni de legi, cari nu mai corespundă cu progresele timpului și acestă stare de lucruri trebuie a se schimba: Nascitur novus rerum ordo. Se asigură dojit că parlamentul se va ocupa în viitorea’i sesiune cu unificarea codiceloră, mai cu sumn penală și comercială, ștergăndă din ele tóte disposițiunile ruginite și ’nlocuindu-le cu altele, conforme cu cerințele timpului. Asemenea guvernul se ocupă cu studiarea unui proiect de lege pentru stabilirea datoriilor respective ale autorităților militare și civile, în relațiunile Ioră. Se asigură încă, și acestă pare a se confirma și de farul Pungolo, care face „că unii resbelți pate isbucni din săptămână ’n săptămână,“ că ministrul de resbelü e decisă se cheme supt drapele că mare parte din a doua clasă a armatei și se mobiliseze mai totă reserva. Uă altă corespondință din Roma publicată de Independința Belgică face că uă parte a Italiei se află în stagnațiune economică și că emigrațiunile iéü nisce proporțiuni cari au îngrijită pe guvernă și l’a făcută să se ocupe de orecari măsuri pentru a opri despopurarea frumoselor provincii ale celei mai frumose țări din lume. Austro- Ungaria. Tratatul dintre guvernă și societatea căseloră ferate de Est pentru rescumperarea căieloră ferate s’a încheiată definitivă. Marea Bretaniă. Uă telegramă oficială primită de la Singapore de ministrul de marină anuncță că espedițiunea militară în contra Maresiloră din Perao a reeșită pe deplină și că trimiterea unei nouă brigade de infanterie nu mai este necesară. O altă telegramă din Filadelfia, cu data de 18 ianuarie, publicată de Times, comunică că guvernul americană ar fi primită răspunsă din partea mai multor puteri la circulararea în privința cestiunii cubane. Statele Unite — D. Fisch a informată comisiunea afacerilor străine din camera represintanților, că circulararea în privința Cubei cerea numai sprijinul morală ală puterilor străine în casa de mijilocire sau intervenire din partea Statelor Unite în Cuba. D-sea spera că respunsul Spaniei va fi favorabilă, pentru că negocierile între cele două puteri au fostă conduse de ambele părți într’ună modă conciliatoră și negreșită fără nici uă amenințare din partea Statelor Unite. Camera represintanților a respinsă cu 158 în contra 112 voturi propunerea de a se abroga legea pentru reînceperea plăților în monetă. Minoritatea s’a compusă numai din democrați. Generalul Sherman a presintată în senată uă propunere pentru a stabili unitatea monetară și a compturilor între Statele Unite și Anglia. Erăa cerută ca președintele se propune ună tratată, prin care să se ia dolarul ca unitate, echivalândă 5 dolari cu lira sterlină, care atunci va avea cursă în ambele țări. Spania.—Uă telegramă din Madrid cu data de 20 iuie: „în privința declarațiunii făcută de ministrul de externe ală Statelor Unite in comisiunea afacerilor străine din camera represintanților, se observă că tote scomptele relative la ună respinsă favorabilă ce Spania ar fi făcută Statelor-Unite, trebuie să se considere ca fără nici ună temeiă, fiindă-că guvernul Statelor-Unite n’a respinsă încă la nota spaniolă de la 15 Noembre și până a fii nici n’a comunicată oficială guvernului din Madrid conținutul„ circulării sale către puteri“. Totă în privința acestei gestiuni un telegramă din Berlin cu data de 20 anunță: „Aci nu s’a primită nici ună respinsă din partea Spaniei la circulara Americei adresată puterilor în cestiunea Cubei. Nici uă represintațiune nu s’a făcută până a fii cabinetului din Madrid de diferitele puteri. Nota guvernului americană nu conține nici uă declarațiune de natură a atinge relațiunile amicale ale Americei cu Spania. Simpla dovadă de primirea notei de către puteri nu va decide pe Statele Unite a face păsuri ulteriore. Totula dérat face să se crefic că acesta afacere nu va aduce nici uă complicare.“ Se anuncă din Madrid cu data de 21 Ianuarie. Candidații favorabili guvernului au triumfată în majoritatea districtelor. Președintele consiliului și miniștrii de interne și de colonii au fost aleși deputați în Madrid. D. Castelar nu s’a alesă nicăiri. Vechii sei amici politici l’aă combătută. Ei au decisă abținerea și fiindă că d. Castelar s’a presintată ca candidată, l’am acuzată că trădeză causa republicană. Guvernul nu i-a combătută candidatura; elă e străină d’acesta nereușită. Republicanii n’au obținută de câtă două locuri în Cortese. Serbia. — Se telegrafié fia din Belgrad, cu data de 21 Ianuarie , Serbia a informată oficiale pe Austria că refusă d’a lua vre ună îngagiamentă în privința cestiunii căieloră ferate. ADRESA LUI VICTOR HUGO Delegatul Parisului către delegații a 36.000 de comune din Francia. Alegători ai comunelorü Franciei! Eco ce accepta de la voi Parisulu : A suferită forte nobilulü oraștă. Cu tóte acestea elă ș’a îndeplinită datoria. Imperiul, în Decembre 1851, îl luase prin silă și, după ce făcuse totă spre a’lă învinge, făcuse totă spre a’lă corumpe. A corurupe este adevărata biruință a despoțiloră: a josori conseiințele, a moliei animele, a micșiora sufletele, bună mijilocă d’a domni; crima devine viciă și trece n sângele poparelor; într’ună timpă dată, cesarismulă sfîrșiasce prin a face din suprema cetate uă Romă care indignă pe Tacite; violența degenerată în corupțiune este jugulă celă mai funestă; acestă fugă, Parisulă îl îndurase două-fieci de ani; otrăvirea avusese timpă se isbutescă. Intr’uă fii, suntă cinci ani d’atunci, judecândă ora priinciosă , aprețuindă că două Decembre cată să’și fi sfirșită opera de sosorire, inamicii violară Francia prinsă în cursă, și, după ce suflară asupra imperiului care dispăruse, se năpustiră asupra Parisului. Ei credeau că voră găsi aci Sodoma, deja găsiră Sparta. Și ce Spartă? Uă Spartă de două milione de omeni : uă minune, ceea ce istoria nici-vă dată nu mai văsiuse. Babilona arendă eroismul( Saragossei 1). Uă împresurare sălbatecă , bombardarea, tóte brutalitățile vandale, Parisulă, acesta comună care vă vorbesce ’n acestă momenta,—o comune ale Franciei! — Parisulă a ’ndurată totă, aceste două milione de omeni aă arătată până la ce puntă Patria !) Cuvântul Babilona fusese fusă de d. Bismark, mai adăugândă că resbelulu civile u va deschide porțile Parisului. Nota Redacțiunii I este ună sufletă, căci fură uă singură inimă. Cinci luni deuă iernă polară, ce părea că aceste poporațiuni ale Nordului o aduseseră cu densele, trecură peste resistența Parisianilor, făr’a’i osteni. Le era frigă, le era fume, și erau fericiți d’a simți că salvaț onorea Franeiei și că Parisulă de la 1871 urma Parisului de la 1792 , și, în fiina ’n care nisce slabi capi militari aă făcută se capituleze Parisulă, oricare altă orașiă ară fi scosă uă strigare de bucuria, pe cândă Parisulă a dată uă strigare de durere. Cum fu resplătită acestă orașiă? Prin tote ultragiele. De nici uă martirisare n’a fostă scutită sublima cetate. Cine face martirisare fice supliciă, mai multă, insultă. Ea singură avea acum dreptă asupra Arcului-de-Triumfă, căci prin Arcul-de-Triumfu Francia, represintată prin Adunarea iei, ară fi voită se intre în Paris cu capulă descoperită. Francia ară fi voită să se onore onorândă Parisulă. S’a făcută contrariulă. Nu judecă, constată. Viitorul își va pronunța verdictulă. 1) Oricum ară fi, făr’a insista, Parisulă a fostă recunoscută. Parisulă, faptă tristă, a avută inamici nu numai în străinătate. Rădomolită în calomnii și acestă necomparabile orașiă, care dusepeptă contra desastrului, care oprise și uimise Germania, și care, ajutată prin agera și puterica asistență a guvernului de la Tours, déca resistența ară fi mai dăinuită că lună de finle, ară fi schimbată invasiunea în înfrângere. Acestui Paris, care merita tóte venerațiunile, i s’aă aruncată tóte sfruntările. Aă măsurată cătățimea insultei făcute cu cătățimea respectului datorită. Déru ce’i pésa! Luându’i diadema de capitală a Franciei, inamicii iei au desvelită creerii iei de capitală a lumii. Acestă frunte mare a Parisului este acum cu atâtă mai pe deplină visibilă, cu atâtă mai radiosă cu câtă este decoronată. D’acum poporele unanime recunoscă Parisul de capitală a genului umană. Alegători ai comunelor, astăzii sună uă oră mare, cuvăntulă este dată poporului și, după atâtea lupte, atâtea suferinți, atâtea nedreptăți, atâtea torture, eroiculă oraștă, lovită chiară în acestă momentul de ostracismă, vine la voi. Ce vă cere elă ? Nimică pentru densulü, totală pentru patriă. Vă cere se puneți afară din cestiune viitorulă. Vă cere se fundați adevărata politică, adevărală socială, se fundați democrația, se fundați Francia. Vă cere se faceți sensă din solemnitatea votului îndestularea intereselor și a consciințeloră, Republica nedestructibile, travaliulă onorată și liberală, impositură scădută în întregul său și proporționată în amănuntă, venitură socială desfăcută de parasitismă, votulă universală completat, penalitatea rectificată, învățământală pentru toți, dreptul ă pentru toți. Alegători ai comunelor, Parisulă, comuna supremă, vă cere, votulă vostru fiindă mă decretă, se decretați, prin semnificarea alegerilorű vóstre, sfîrșitul ă abusuriloră prin avenementul adevăruriloră, sfîrșitul monarchiei prin federațiunea popórelor, sfîrșitul resbelului străină prin arbitragiă, sfîrșitul resbelului civile prin amnistiă, sfîrșitul miseriei prin sfîrșitul insorinței. Pa 1) Suntemă informați c’acestă verdictă nu va ’ntârziia, îndată ce Camerele cele no ni vom lua locul Camerei trecute, mai mulți scriitori, între carii Victor Hugo, voră descrie și voru judeca actele fostei Camere, cari au provocată revoluțiunea de la 1871. Not. Red.