Romanulu, ianuarie 1876 (Anul 20)
1876-01-15
ANULU ALU DOVE pECELEA VOIESCE ȘI VEI PUTEA ANUNȚI üRI Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Deto — — — — paginea ÍIT, 6 lei. — A se adresa, IX ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS la Havas, Laffite et Cnne,8 Place de la Bourse. LA LONDON, la d. Eugiene Micoud.No. 81-A Fleet Street, London E. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articlele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU Redacțiunea ți Administrațiunea strada Iorinei No. UJOÜ1, 15 IANUARIE. 1876. ► SERVICIUL[ TELEGRAFICI] ALE «ROMANULUI.» Berlin, 25 Ianuarie. — Procesulu redactarulur Gazetei drumurilor de ferit, Gehlsen, acusată că o calomniată consiliul de supraveghiare ală societății drumurilor de feri române prin mai multe articole publicate în ziarul seu, a începută astăzi prin citirea actului de acusațiune și articolelor menționate despre cari Gehlsen mărtureste că a compusă mai multe și le-a citită pe tote înainte de a se publica. Jouî se vor asculta mărturii. Constantinopole, 25 Ianuarie. — Consulul otomană din Ragusa anundță că la 18 și 19 Ianuarie au fost lupte seriose între garnisona din Trebinje, care a făcut gă eșire pentru recunosceri, și între insurgențî, cari s’au retrasă fiindă bătuți. Unul din capii sor, Racovici, a fost omorîtă. BUCURESCI, 11 CARVIDAR. Dăm astăzi primul loc adreseimanifest a comitatului partidei naționale-liberale către alegători, prin vitere la alegerile ce sunt a se face spre înlocuirea deputaților oposițiunii demisionați. Reproducând case după Alegetorul liber, organul direct al comitatului partidei naționale liberale, acesta adresă, o cestiune ce se desbate astăzi prin publicitate și asupra căreia ne am rostit deja, ne obligă a face o mică lămurire. Adresa vorbesce alegătorilor și de „așia glisa rescumperare a căielor ferate române.“ Este vedit că prin aceste cuvinte nu se atinge câtuși de puțin rescumperarea în principii, ci numai condițiunile de rescumperare. Oposițiunea națională-liberală, care neîncetat a combătut din principiu concesiunile străine și esploatările străine, de când a vădut pericolele și perderile pe care ele ni le aduc; oposițiunea care a arătat mereu ameenințările strategice și economice ale unor căi ferate în mânele străinilor, nu pute se fiă în principiu decât pentru rescumperarea căielor ferate, adică pentru intrarea lor imediată în posesiunea și administrarea directă a Statului român. Însă guvernul care a făcut famósa convențiune Bleichröder, guvernul care a primit căiele ferate neterminate, contra textului precis al convențiunii, guvernul care, oricând a fost vorba de acest mare gheșeft al principilor prusiani, n’a făcut decât se esecute ordinile de la Berlin, nu póte se ofere oposițiunii nici o garanție că va face rescumpărarea în condițiuni favorabile Statului român și mai cu osebire că rescumperarea făcută de densul va fi reală, că drumurile de fer vor deveni românesc din tote puntele de vedere. Adresa-manifest a partidei naționale-liberale, acolo unde vorbesce de „asia țlisa rescumperare,“ este clar vedit că nu se ocupă decât de condițiunile rescumpărării; acesta se vede și mai lămurit dintr’un articol special al Alegătorului, publicat imediat după adresă. Cât despre rescumpărarea în sine, noi de atâta timp ne am rostit în favorea iei, și împreună cu noi tot Romanul care înțelege pericolele concesiunilor și administrațiunilor străine in România, precum și însemnătatea unei rețele de căi ferate, din puntul de vedere strategic și economic. Astăzi când tote Statele Europei rescumpără chiar de la companie indigene căiele lor ferate, Românii care se doreseu mai mult decât oricând de a vedea căiele lor ferate scăpate de stăpânirea și esploatarea companielor străine, și încă germane. I Am scăpat din vederea anuncias eă în ziua de 9 curent, când era a j se cerceta în oposițiune naintea înaltei Curți de Casațiune procesul Cer j lenti, curtea descompletându-se, pro- j LUMINEZA-TE ȘI TEI PI —I--------o.-------— ABONAMENTE In capitale: unii ami 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei;uă, luni 4 lei. In districte: unii ami 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 Muă lună, 5 lei. Pentru tote țerele Europei trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMÂNIA, la administrațiunea Jiariului. LA PARIS, la d-niî Darras-Hallegram 5, rue de l’ancienne comedie, și Havas, Laffite et C-nne, 8 Place de la Bourse. LA VIENA, la B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU cesul a fost amânat pentru a șaptea oră. Manopera este prevedită ca se mai fiă vr’un inconvenient de a o desemna. D. Filitis, judecător la secțiunea T, tras la sorți spre a completa secțiunea II, după ce a judecat în alt proces dimineța, a plecat acasă,zicând că e indispus. Astfel curtea s'a descompletat, și în loc de-a se amâna procesul pe a doua zi, fără citațiuni ca de obicinuit, înfățișrarea a fost amânată pe Vineri 16 curent, când este de sperat că, conform deplorabilelor manopere întrebuințate în acest proces, procedura nu va fi îndeplinită și astfel se va face o a opta amânare. Vom reveni în numărul viitor. Un incident de bună semn forte regretabil s’a întâmplat ieri la intrarea Mitropoliei. Un fost funcționar, anume Paraschivescu, a aplicat primului ministru, Lascar Catargiu, mai multe lovituri cu un baston gros, pe cărei purta obicinuit. Versiunea Monitorului de astăzi este că acest fost „suprefect la Calmi și funcționar la poliția capitalei, a fost depărtat din slujbă pentru delapidare de bani publici, și refuzul președintelui consiliului de a’l reintegra în slujbă, pare a fi motivul acestui laș atentat.“ Versiunea cnsé care se repeta aseră de chrămați, după cum le spusese însuși primul ministru, este că acest individ venia mereu în casa d-lui Lascar Catargiu — după depărtarea din slujbă — și primul ministru mereu îi da sume, când mai mari când mai mici, negreșit pentru precari servicie, la cari fostul funcționar polițienesc era propriu; în cele din urmă, recursul la fondurile ministeriale fiind predese și complicate cu cereri de slujbă, primul ministru ar fi dat fără ceremonie afară pe fostul său agent. Aceste procedere ar fi avut de efect întâmplarea regretabilă de la pofta mitropoliei. Oricât de reprobabil este faptul, daca vre o dată cuvintele „ale tale dintru ale tale“ și-au găsit o exactă aplicare, este acum la adresa primului ministru. In adevăr, daca Paraschivescu a fost „depărtat din slujbă pentru delapidare de bani publici“, pentru ce n’a fost dat și judecății ? Cum cuteză Monitorul a spune că acest fost funcționar a „delapidat,“ când delapidatorul n’a fost dat judecății, astfel ca se nu mai aibă cuvânt de-a cere slujbă, nici Indrasnéla de-a mai călca pragul primului ministru Deci „ale tale dintru ale tale“. Mai ’nainte s’ar fi^iscă nu s’a dat în judecată, fiindcă jurații tot ’l-ar fi achitat. Ei bine, acum d. Catargiu a înlăturat jurații, a dat pe delapidatori la tribunale, pentru ce dar îi ocrotesce? „ale tale dintru ale tale“ Apoi daca Paraschivescu era un om, astfel cum zice Monitorul, pentru ce onorabilul și probul cap al cabinetului îl primia mereu în casa d-sale și’l ajuta, după cum ânsuși a declarat ieri în gura mare tutor chlămaților ? Și daca l’a primit și s’a servit de dânsul, pentru ce in urmă la dat afară? „Ale tale dintru ale tale.“ Acest cuvânt al sântei scripturi, își găsesce o aplicare mai nimerită, și din alt punt de vedere. Noi de mult am spus că sistema barbară a bătăielor și maltratărilor, aplicată cu atâtă furie de regimul actual asupra nefericitei țâri, are se devie un flagel pentru toți, are se creeze o stare de lucruri sălbatică, anarhhică, nemaipomenită în România; și toți au se pătimesc a de dânsa, atât cetățianii independinți, cât și funcționarii, cât și înșiși miniștrii, căci este scitit că „fiecare cade prin ce pecătuiesce.“ Ei bine, e că aplicată acesta lege nestrămută : bătăușii guvernului sunt bătuți la rândul lor, și cad unul după altul; însuși primul ministru este bătut de propriul său agent polițienesc: „ale tale dintru ale tale.“ Ai plătit, d-le Catargiu, bande întregi ca se bată și să maltrateze pe cetățianii cei mai onorabili, eoate acum bătut tocmai de aceia pe cari ’î plăteai: „ale tale dintru ale tale.“ Ai practicat sistema, d-le Catargiu, ai desvoltat-o , ai plătit ca să se practice; cea acum că s’a aplicat și pe capul dumitale, de către chiar aceia pe cari ’i plătiai: „ale tale dintru ale tale.“ Oricum, acesta plată și resplată , adusă de regimul actual, a creat o stare de lucruri sălbarecă în care omul nu mai este sigur de nimic, nici de averea, nici chiar de viața mea. Cât va mai ține acesta stare de lucruri, și unde ne va duce! In urma faptului de la porta mitropoliei, prefectul poliției — nu putem înțelege prin ce contra-lovitură — a fost demisionat; totdeodată ar fi fost demisionat și din postul de administrator al domeniilor , disgrațiă completă, pentru ce ? și aci tot „ale tale dintru ale tale. “ Ai ținut sbiri, d-le fost prefect, precum pe famoșii sbiri din Negru ; ai bătut, ai maltratat, éoate acum disgrațiat tocmai din causa unei maltratări, comisă de unul din foștii d-tale agenți; i-ai învățat se lucreze, și ei au lucrat până și pe capul primului-ministru. Acum, d-le fost prefect, când éoate simplu muritor , cu ambele înalte funcțiuni perdute, te-am întreba : câți amici aveai când ai intrat la prefectură, unde ai administrat prin schiri, și câți mai ai astăzii? Ni se asigură că in locul d-lui Văcărescu, disgrațiat, s’ar fi numit prefect al poliției d. Ion Bălăcianu. Acestă numire, deși ne ar surprinde pe de-o parte, totuși ne ar bucura pe de alta. Daca am avea părerea de reit de a vedea pe d. Ion Bălăcianu prefect supt un asemene guvern, am avea cel puțin și mângâiarea că d-sea va respinge cu desgust acea poliție înjosită, brutală, jăfuitore și iritătore, ce s’a făcut pâne astăzi supt acest regim; că d-sea isgonind sbiri ca cei de la Negru, curmând bătăiele și maltratările silnice, va reda capitalei liniștea, va asigura tutor cetățianilor îndeletnicirea pacinică și nesupărată in ocupațiunile lor, va face în fine se înceteze cel puțin în capitală sălbatica stare de lucruri, în care orice securitate a dispărut. In adevĕrd, de la junia trecută, nimica n’a venită se schimbe situațiunea constituțional a României. Regimul, mai multă de câtă ori câudă, stăruiesce în hotărîrea d’a nu păstra din Constituțiunea țerii de câtă câteva forme estemóre, eră, în fondă, d’a ține națiunea lipsită de libera și reala întrebuințare a libertăților și drepturilor pe cari i le garanteză paciula fundamentală din 1866! In zadară periculele din afară sporescă, in zadară greutățile administrative, financiare, economice din întru se iimulțescă; în zadarnă scînteiă de patriotismă scărpăcară de prudință politică ară fi de ajunsă ca se descepte Regimul, ca se-i arate că numai ună guvernă și că națiune stríusa unite ară putea salva situațiunea. Puterea executivă stăruiesce în orbirea sea de a crede că România nu se póte cârmui prin sine însăși, prin instituțiunile sale, de secule eminamente constituționale represintative. Guvernul bunului placă se socoteșce singură înzestrată cu inteligință politică, singură patriotă, singură în dreptu d’a guverna, și totă d’uă dată d’a se controla prin sine ! In timpul furtunii, în timpul cândă vasulă statului este espusă periculeloră, pretutindeni vedemă guvernele și națiunile apropiându-se și înțelegându-se spre a salva mama comună. Numai în România vedemă spectacululă durerosă a ă unui regiună străină,, care a luptă cu națiunea, care perseveră a se ține în de afară de națiune, și acesta, nu spre a înlătura periculele din afară și din întru, ci numai pentru ca, liberă de ori ce controlă, de ori ce împotrivire, se potă mai ușoară săvârși peirea nenorocitei nóstre țeri. Oposițiunea spera uă mirită că mulțumită manifestațiunilor anti-guvernamentale ce din tóte părțile României s’aă aretată cu ună elan demnă de totă lauda, că mulțămită adesiuniloră, ce programuil nostru a dobândită din partea a mai totă ce este patriotă, inteliginte și independinte, că mulțămită unanimei stigmatizări cu care opiniunea publică din întru și din afară a lovită ultimele pretinse alegeri, că în facia lipsei de putere morale a corpurilor legislative actuale, lipsă pe care o recunoscă mulți din fiuși șî ar eî ce ocupă băncile de senatori și de deputați, că tóte acestea voră deschide ochii regimului măcară la ură-spre-zecea oră ! Și oposițiunea și țara s’aă încetată ! Puterea esecutivă stăruiesce în rătăcirea sea, stăruieșce în calea fatale cea apucată. Astă-felă ea calcă în picióre jurămintele sale, ea tradă misiunea ce i-a prescrisă națiunea în iiua când i-a încredințată destinatele României! Gamerele sete voră urma asemenea a’i da concursul ă soră la tóte proiectele menite d’a pregăti îngenuchiarea materială, morală, ba chiară și politică a națiunii. D’abia ruinotórea concesiune pentru construcțiunea căiei ferate Ploiescu-Predelu a fostă dată, înconjurată de ună Scandală fără precedentă în România; d’abia s’a votată funesta convențiune comerciale cu Austro-Ungaria, că guvernulă medita noul operațiuni, noui convențiuni, concesiuni, și Dumnezeă scie ce încă, tóte acestea în scopă d’a veni in ajutorulă intereseloră străine și ’u prejudicială intereseloră române. Fără a ține sema de clasa economică și financiară care bântuie țera, fără a vedea că nicî un clasă a societății nóstre se afla în stare de prosperitate, ca, departe de acesta, sărăcia bate la ușa celor mai înstăriți altă dată, că comercial că și industria sunt ucise, că proprietarii și arendașii cari se ocupă cu agricultura, singura nostră sorginte de avuțiă, sunt loviți de morte, ca poporațiunile rurale nu mai aă ce vinde, nu numai pentru a plăti dările publice, ci chiară pentru a trăi, fără a considera că, precum tóte pungile particulare suntă deșerte, maî deșerta este încă punga statului, visteria, că d’abia putemu face onóre bănesciioră nóstre îngagiaminte actuale, guvernulă trateză, decă nu a și încheiată, nouî îndatoriri, nouî sarcini, nouî împrumuturi, menite d’a urca mai multă decâtă îndouiul datoria nostră publică, menite, printr’uă singură operațiune, d’a arunca pe piețele Europei obligațiuni ale Statului ajungându la cifra de peste două sute milione lei! Tóte acestea pentru a veni în ajutorul acționariloră căieloră ferate române, prin așia $isa rescumpărare a căieloră ferate române! Aceste proiecte, este operațiuni , negreșită se voră recunosce, se voră vota de către adunările actuale, precum s’au votată și tóte proiectele și operațiunile regimului în sesiunile trecute, și astăzi negreșită cu uă spontaneitate mai energică și cu uă majoritate pate chiară transformată în unanimitate, căci astă dată guvernulă nu va întâlni nici slaba oposițiune din anii trecuți! In țerile cu ună regimă constituțională, reală și sinceră aplicată, o recunoșcenă din începută, nu este permisă oposițiunii, oricât de mică ea ar fi, de a se retrage din lupta parlamentară, pentru că acea oposițiune, dacă ea este în numeră mică, acesta nu o pote atribui de câtă micului numeră de coreligionari ce are în țeră, de câtă puținului sprijină ce doctrinele sale au găsită înaintea alegetorilor ; pentru că acea oposițiune, luptându-se în alegeri, nu datoresce Succesul ă sau căderea sea de câtă voinței liberă exprimare a colegielor electorali. In asemenea condițiuni oposițiunea, intrândă în cameră in minoritate, prin fermitatea convicțiunilor séle, prin talentele ómenilorü sei de stată și ale oratorilor sei, prin stăruințele séle d’a face ea principiale séle, ea actele sele se ajungă a fi aprobate de opiniunea publică, acestă oposițiune are tóte garanțiele constituționale, are totă putința legale de a deveni cu timpulă majoritate, și astafel, la rândului ei, ea póte ajunge la cârma afacerilor statului prin paciniculă jocă ală mecanismului constituțională ! Unei asemenea oposițiunî nu’i este permisă, o maî repetămă, d’a părăsi postulă seă, pentru că ea, când se luptă pentru triumfală principieloră ca ui caracterisă partitură seă, ea nu întâmpină nicî uă împotrivire estralegale, ea nu are a se teme nici măcară de imputarea, aruncată de miniștrii noștrii oposițiunii din România, că ea atacă actele guvernului pentru că voiesce a ajunge la ministeriă , căci în practica adevăratului regim constituțională nu este permisă nici unei oposițiuni de a se manifesta decâtă cu vederatură și laudabilulă scapă de a ajunge la putere, ca astafel, se potă dovedi că spe a guverna mai bine decâtă adversarii combătuți. Nu se petrecă lucrurile totă asta și ’n România, deși înscrisă țara nostră posede uă Constituțiune care póte rivalisa cu Constituțiunile cele mai înaintate! La noi, partidele nu se luptă între ele; la noi, majoritatea nu se formeză prin triumfală unui partită asupra altuia seă altora; la noi, nu alegătorii, ci guvernul și agenții sei formeză majoritatea. Indocă ca, amesorată cu progresulu educațiunii nóstre politice, ingerința guvernului se dispară cu totulă din luptele electorale, ministerială actuale a absorbită în sine totă activitatea cetățenescă, și asta eră a ajunsă a se suprstitui enseșa voinței colegielor electorale. Astăzi, în alegeri, guvernulă dicteză, era nu partiturile. Astăfelă oposițiunea în ultimele alegeri nu datoresce căderea sendesaprobării corpului electorale. Căderea nostră o datorimă Duma a ingerințeloră, amenințăriloră, ba chiară violențelor, agințiloră guvernului, pe cari i-amă întâlnită în mai multe dați chiară în facia nostră, și în dosulă alegetoriloră tată-de-una și pretutindeni. Oposițiunea intrată în camere, ca și acolo se vede din începută pusă în neputință de a se lupta în mai bune și mai legale condițiuni. Oposițiunea nu se află în facă de adversari politici, veniți pe băncile legiuitore ca espresiunea încrederii, ca resultatulă sufragiului alegetorilor; acești deputați în faptă nu suntă de câtă chiamații guvernului! Ce luptă parlamentară póte doja asista in asemenea condițiuni ? Ce principii se mai potă profesa în faptă cu asemenea adversari, cari seiă cui datorescu mandatură soră? Ei nu suntă judecătorii puterii executive; ei suntă complicii săi. Ce șianse de succesă ară pute dorii avea oposițiunea? Cereă ară putea ea opri, și ce bine ară putea ea face? Ua majoritate formată astăfelă nu pute nici, vădată fi nici convinsă, nici schimbată, căci ea de mai ’nainte este disciplinată și destinată a fi surdă nu numai la glasul oposițiunii, dérii și la strigătele țerei, neavându urechi de câtă pentru cuvintele ce resună de pe banca ministeriale. Acestă stare de lucruri a esperimentat-o oposițiunea în timpă de cinci ani! In ultima sesiune n’amă vefută disposițiunile chiară cele mai positive ale regulamentului camerei călcate în piciore? Nw amu vedjută, la votarea convențiunii comerciale, înlăturându-se în modă dictatorial propunerea de amânare făcută de oposițiune, atâtă în secțiuni câtă și în plină ședință ? N’amu veijuză insultele aruncându-se chiară de la înălțimea biuroului camerei asupra acelor din deputați, cari avuseră curagială d’a protesta în contra a totă puterniciei și a purtării arbitrare a președintelui ? Cându dérü aceste ilegalități se severșescu la lumina sorelui, cândă regimulă este celă d’ântâiu care le comite și le dictez?., cândă dérit adevărații represintanți aî națiunii se află puși în neputința chiară materiale d’a’șî împlini mandatură, cândă ei, o maî repetimă, nu potă nici opri reală, nicî face binele, în asemenea condițiuni, a mai rămâne pe băncile legislative, este numai a constata prin presința loră voturile majorității, este numai a deveni solidari cu neconstituționala situațiune creată de regimul Adresa comitatului partidului naționaliiliberalii către alegători. Prin decretulu cu numerulă 20 din 5 ianuarie, mai multe colegii electorale sunt convocate spre a îndeplinii vacanțele din Camera deputaților. Vacanțele acestea provind în mare parte din depunerea mandateloru din partea deputaților a oposițiunii. Acești deputați retrăgendu-se din Cameră, printr’uă dare de semn dată publicității, adespusa alegetorilor lord motivele seriose cari i-au fostă redusă la acea estremitate. In fada convocării colegielor electorale, comitatulu partidului național-liberali se socotesce datoră de a face cunoscută linia de purtare ce este hotărîta a pă<ți. Oposițiunea nu va reveni asupra causelor, cari ad suid-o d’a se retrage din lupta parlamentara. Ele suntă de domeniilu publică. Oposițiunea se mărginesee d’a afirma că aceste cause esistă și astăzi, dacă eleiardele ad dobânditără nouă gravitate. Prin urmare, oposițiunea declară, din începută, că aceleași cause cari au silită-o a-și depune mandatele, îî impună și astăzi durerosa îndatorire de a stărui în hotărîrea luată încă în lunia trecută, acea de a se ține iu de afară de activitatea Adunării din delulu Mitropoliei.