Romanulu, septembrie 1876 (Anul 20)

1876-09-26

858 Í ROMANULU, 26 SEPTEMBRE 1876 Afară de acestea, miniștrii primescu mai pe totu jiua scrisori anonime prin cari spară amenințați a fi omo­­rîți, daca voră închiria pacea. Se vorbesce că în cabinete se vorti face schimbări mari. Secretarul­ mi­nisterului instrucțiunii publice, Zia­­bey, va fi trimise probabile în Siria ca guvernatore, fiindu­ ca ideiele sale liberale displacă cu desăvârșire ma­­relui­ vizirii. Asemenea se zice că Karatheodori va fi numită ambasadore la Viena în locul­ lui Aleko-bey, care va fi nu­mită guvernatore în Bulgaria. Din tote acestea se vede că Tur­cii sunt­ dispuși a­numi și c­reștini în funcțiuni. La 28 ale curintei, Porta a co­municată d-lui Elliot în modă con­fidențială răspunsură relativă la con­­dițiunile de pace ale puterilor­. Partea acordă pentru Serbia și Mon­tenegro status-quo dinainte de res­­belă, eră în cele­l­alte provincii va­ introduce reforme în următorulă sensă: înființarea unei adunări libere a­­lese cu reședința în Constantinopole. Poporul­ va alege deputați în con­­siliele districtuale, cari voră trimite deputați din sînulă loră în consiliul­ provincială și acesta va trimite de­legați în adunarea națională din Con­stantinopole. Astă­feră Bosnia va tri­mite la adunarea din Constantinopole șase deputați, trei musulmani și trei chreștini; Herzegovina patru, două mu­sulmani și doui chreștini; Bulgaria opt, patru musulmani și patru chreștini; Smirna cinci, trei musulmani și două chrestini etc. In vacanțe va rămâne în perma­­nință uă comisiune de priveghiare pentru a controla­ actele guvernului. Sir Elliot comunicându acestă răs­punsă și celoră­l­alți ambasadori, pu­terile s’au declarată nemulțămite cu densulă și au cerută garanții solide de la Portá în privința sincerii apli­cări a reformelor ff. Savfet-pașa, vnândă cunoștință de cererea puterilor­, va convoca unei consiliu compusă din notabilii impe­riului pentru a formula răspunsulă definitivă. După cum sermă ânsă, acestă con­siliă nu s’a convocată până acum, din causa că Parlea, chibzuindă din nou asupra cererii puteriloră, a refuzat fi-o, și astft­felă rămâne ca ’n curândă să să lámurescá noua atitudine a Porții. nă suferită din causa amânăriloră și străgănirilorft. Luni, la 27 Septembre, se va în­­fățișa din noă procesulă nostru. Fa­­ce mă dură căldurosă apelă la d-nii advocați din Bucuresci, mai cu semn acei cari cunoscă împrejurările de p’atunci, să ne apere contra inculpă­­riloră meschine ce ni­ s’aă adusă. Primiți, d-le redactare, asigurarea deosebitei nóstre stime. Lince, Puțurenu, Ioniță Dumitrescu, Zimnicenu, Nicu Gheorghe. Colegiul­ II electorală de la jude­­ciale : Doljă, Fălciă, Tecuci, Ilfovă, Râmnicu-Sărată, Botoșani, Nemțu și Prahova sunt­ convocate în ziua de 28 Septembre viitorü, spre a îm­plini prin nouă alegeri vacanțele ce esistă în Senată. Colegiul­ Universității din Iași este convocată în ziua de 30 Septem­­bre viitoru, spre a împlini prin nouă alegere vacanța ce esistă în Senată, Bucuresci, 24 Septembre, 1876. D-luî redactorii ale ROMANUL­UI. Domnule redactor?, încă din anulă trecută 1875 s’a intentată procesă la vre două­zeci cetățeni de către regimul­ de atunci, supt cuvântă c’amă făcută desordini la alegerile din Aprie 1875, închiși pe atunci, pe cândă să urma góna contra alegătorilor­ pacinici din tota țara, pentru că ne-amă dusă să ne esercitămă nn fi dreptă sântă consa­crată de Constituțiune, abia amă pu­­tută fi liberați după ce cu toții amă adunată mă garanțiă pentru acestă scapă. Amă fostă în mai multe rân­duri târâți î naintea justiției, fără să putemă fi judecați, din cauză că ne lipsiaă apărătorii. Interesele nóstre l­esk­elulu turco-sârbii. Ambele părți se pregătescă din tote puterile la uă luptă decisivă. Uă mare parte din armata sârbă de la Ibar a primită ordină să mergă la Deligrad, unde au­mai sosită cinci batalioni de la Iankova-Klisina, pre­cum și uă bateria. Abdul-Kerim-pașa încă își concen­­tră tote oștirile, ordonând­ lui Os­­man-pașa să detașeze o­ divisiune, care a și plecată în mersă forțată peste Knasevatz spre a se uni cu gro­­sulă armatei turcesce. Din Bosnia se anu­eră că legiunea de insurgenți de supt comanda lui Despotovici s-ar fi desființată, din cauză că bosniacii refuză d a se mai bate. Astăzi în tata Bosnia se zice că sară afla numai trei legiuni de insurgenți conduse de Marinkovici Iaksici și Terkulja. Numărul­ totală alu acestoră legiuni se zice că s’ară urca numai la 1400. Două ciocniri, în cari insurgenții au suferită mari perderi, se vede c’aă fostă d’ajunsă pentru potolirea revoltei. Din Herzegovina se scrie că Mukh­­tar-pașa ar fi cerută de la Porta ună noă ajutoră de trupe. Porta însă ar fi respinsă că nu mai are trupe la disposițiune. Astă­feră Mukhtar-pașa, avându numai 15,000, cu anevoiă va pute se întâmpine atacurile Muntenegre­­nilor­, și telegrama de ieri ne-a și anunciază că Mukhtar pașa aflân­­du-se în retragere către Gorița, ar­­m­ere-garda lui ar fi fost a­bătută de in­surgenți. Intendența militară turcesc­ă a­pro­­visionată în săptămâna trecută ce­tățile Trebinje, Stolac și Niksici. In districtul­ Popovopolje s’aă res­­culată din nou 400 Herzegovineni. In fruntea acestei bande se află preo­­tul­ Musiei. Se zice că Porta ar fi invitată pe Ali-pașa să ’i desemne dintre chreș­­tini și musulmani pe acei cari ară fi apți a face parte din consiliul­ na­țională. Cu tote aceste încercări, in­surgenții din Herzegovina nu suntă de­locă dispuși a depune armele, fi­­indă­ că nu mai credă în promisiunile Turcilor”. Raportul­ No. 156, adresații d-lui ministru de finance din partea comisiunii de anchetă, numită la epitropia spitaleloru brâncovenescî, precum și procesele-verbale dresate la localitate. Convocarea colegiilor­ senato­riale vacante. Colegiul­ I electorală de la jude­­cțele : Vâlcea, Brăila, Râmnicu-Să­rată, Argeșă, Tutova și Fălciă sunt­ convocate în ziua de 26 Septem­bre viitoru, spre a împlini prin noul alegeri vacanțele ce esistă în Se­­nată. — Urmare 1) — Chiăltuielele. Amu ajunsă, d-le ministre, la partea cea mai­­ delicată pentru epitropia brâncove­­nescă, la partea chiăltuielelor­. Lista ce alătură mii noi de chiăltuieli mai importante, mai esențiale, reprodusă după bilanțele anuale ale epitropiei, ve va da mă­sura fapteloră și operațiunilor­ săvârșite de epitropia în intervalul­ de la 1859 — 1876. Din acestă listă, merită uă deosebită mențiune următor­ loră chiăltuieli, pe cari le specificamă pe sema fie­căruia așed­ă­­mântu­­ l I. Aședămenti dă Domnița Bălașa. Chiăltuielile făcute de d-nii foști epi­­tropi, supt titlulă de «leple veduvelorfl», s’au rădicată la sume forte însemnate în fie­­care ană. Recunoșcemu, d-le ministre, câtă e de nobilă și înaltă simțimentulă de caritate chreștină. Scimă câtă de multă ara dreptul ă la sprijinul­ umanității clasa veduvelor­ sărace. Dară scimă asemenea că multe pre­vederi piese nu ’șî atingă totă­de-a na sco­­pulö și că multe ajutore nu intră d’a drep­tur ă în manele veduvelorü sărace. Autorii testamentului, în înalta loră do­rință de a aduce reale ușurări clasei de omeni săraci și ticăloși fără adăpostire, «a preve­ntB» a se locui totă-de-una de po­mană odăjeîe din prejurul­ bisericei, se se «aj­le și se se caute la scăpatăciunea loră pe câtă venitulă va ierta.» N’amă găsită casé în nici uă parte a testamentului veri-ună­testă prescriindă crearea unei chiăltuielî însemnate supt tit­­luri de lefile văduvelor­ și ajutore la rece de considerația. Asupra acestui puntu, donatorea se es­­primă astă­felă: «Ințeligendă că cea­ a ce se <zice, se facă «danii cu îndestulare pentru încuragiarea «celor» în sărăcia frați chreștini, însemnază «cea­a ce soiă că ânsuși iubitulă meö so­­«d­ă Banulă Grigore Basaraba Brâncovenu «cugeta să facă și turburările vremii nu «l’aă iertată, m’amă hotărîtă se sevâr­­«șescă zidirea «unui spitald supt numirea «de Brâncovenu.» Astă-felă dâră, «prin danii și prin mân­gâierea celor­ săraci», s’a ințeles­ căutarea bolnavilor, «ce pururea urmeză a se face în spitalu», și adăpostirea văduvelorü în localuld d’împrejurură așezământului. Aminosce mă­nnsé că este und faptd de deosebită filantropia de a se ajuta și vă­duvele séu bolnavii cari stau în casele lor­ particulare, énse nu s’aru putea­u zice că, 1) A vedé «Românulu» de­sprî, supt pretestată de ajutorii, s’a făcută ri­sipă în fundurile acestora așezăminte ? Vedemă că lefde vilduveloră, cari negre­șită nu suntă acelea fee se află adăpostite împrejurulu așe­zămintului, s’ad urcată la suma următore: Lefile veduveloră pe anulă 1859 au fostă In intervală de 9 ani, capitolală chiăl­­tuielelor, numiții «lefile veduveloră» a a­­junsă aprópe la Indouita. N’aă fostă de ajunsă case așia numitele chiăltuielî «lefuri la văduve», s’aă mai în­scrisă prin bilanțe și că a doua seria de lefuri supt numirea de „ajutore împărțite la deosebite fece de considerație“. Acestă chiăltuielă a sporită la întreită în intervalul­ de 9 ani, cu singura escepțiune că de la anul­ 1864 ajutorele suntă conto­pite cu chiăltuielă hramuriloră. Totă atâta vrednice de examinată sunt­ și chiăltielile pentru „meremeturi obicinuite“ pe sema bisericei Domnița Bălașa. La anulă 1859 „meremeturile“ începu cu lei vechi 4,024 par. 10, mergSudă treptată din ană în ană; la anulă 1864 „mereme­turile“ sunt­ trecute cu suma de lei 23,308, în 1865 cu 28,049, eră la anul­ 1866 se redă ajunse la 42,555. De la „meremeturi“ epitropia, trecendă la construcțiuni, începe a înregistra în bilan­­țele sale următorea nouă chiăltuelă pe sema casei Domnița Bălașa. Suntemă de opiniune a se convoca uă comisiune de arh­itecți saă antreprenorî de zid­­riî, pentru a se rosti deca noua clă­dire făcută lângă biserica Domnița Bălașa costă in realitate aceste 386 miî lei nou. Inchiăiămă aci principalele chiăltuielî ale stabilimentului «Domnița Bălașa». Spitalul­ brâncovenescu. Ri^producemă aci chiăltuielile făcute de e­­pitropie, supt numirea de b­rana și așter­nuturi, de meremeturi obicinuite și de con­strucții. » Haine și așternuturi. In anul­ 1859, figureză chiăltuieli, lei în intervală de 9 ani, costulă «haineloră și ală așternutului» bolnavilor, se urcă pe uă scară întinsă, atingândă enorma proporți­­une de opta ori mai multă.­­ Pe cândă la 1859 cumpărătorea rufeloră și așternutu­­riloră a costată numai lei 7,638, la anul­ 1861 ajunsese la 57,908. Crescută­ a și numerasă bolnaviloră din spitalul­ brâncovenescă în proporțiunea de optă ori mai multă ? Ece ce găsimă . La 1859 Februarie era­ în spitală 200, paturi. Idem la 1877 200 paturi. Trecândă la «obicinuitele meremeturi» pe sema spitalului, aflamă în bilanțe urmă­­torele sume : Meremeturile la spitală aă sporită de la 7 mii pâne la 46 mii, adică peste șase ori mai multă. Și este de însemnată că în aceste «me­­remeturi obicinuite» n’au intrată și sumele de maî la vale, întitulate prin partida ace­lora ani «reparații sau mici construcții», cari începă de la 20 mii și se urcă la 100 mii lei vechi pe ană. In 1859, reparații și clădirea a cinci o­­dai lei vechi ideii pe 1860, la moșii. . 26,600­­ 16­62,488.26 Idem pe 1862, la spitală și 2 private.................................. 100,504 — Idem pe 1863, cuhniă, spă­lătoria, băi și spitală . . . 30,194 35 Idem pe 1864, facere de ca­nală....................................... 13,500 — Precum vedeți, d-le ministre, s’aă chiăl­­tuită sute de mii de lei numai pentru în­treținerea localuriloră, aci supt numele de «meremeturi,» aci supt acela de «repara­ții» în fie­care ană. In stare de deseverșită ruină deca ară fi fostă aceste localuri, ancă n’ară fi dată locă la atâtea imense chiăltuielî ca acelea ce s’a făcută pline aci de epitropi. Aceașî progresiune crescânda observămă și în privința capitolului «lemneloră de focă», care începe la anulă 1859 cu lei vechi 42,482 și se urcă gradată pene la anul 1jg­. 1869 la întreita sumă de lei vechi 117,648. Susținerea corului vocală de la Domnița Bălașa începe la anul­ 1868 cu uă chiăl­­tuiala de lei nouî 7,130, și se urcă până la 1874 la suma de lei 18,528, adică la întreită în șase ani. Utilitatea acestui ser­­vițțu este necontestabile, dară este exactă suma chialtuieleloră înscrise în socoteli? Nu vomă sfîrși înainte d’a se face cu­noscută și prețura cu care s’a spălată ru­fele la acestă spirală. In 1860 spălatură rufeloră pe 9 luni a costată lei vechi 24,259—6. In 1861 spălatură rufeloră pe 7 luni, a costată lei vechi 19,401 —22. In termeni de miijlocă, numai spălatură a costată 32 mii lei vechi pe ană. Ca conclusiă la partea chialtuieleloră, re­­sultă următorele : In noue ani de­­ zile : pensiunile vedu­veloră s’aă îndouită. Pensiunile feșeloră de considerația s’aă­ întreită. TM Meremeturile obicinuite ale spitalului s’au înseșită. Meremeturile obicinuite ale Domniței Bă­lașa s’aă înzecită. de lei vechi........................6 »,028 22 Idem, pe anul« 1860 . . 69,990 — Idem, « 1861 . . 74,642 — Idem, « 1862 . . 79,550 20 Idem, « 1868 . . 79,704 — Idem, « 1864 . . 99,142 20 Idem, « 1865 . . 99,394 20 Idem, « 1866 . . 99,993 20 Idem, « 1867 . . 108,508 — Aceste «ajutore de considerația» se în­șiră astă­felă : pe 1859 1. vechi 31,500 — Idem, pe anulă 1860 . . 17,325 — Idem, « 1861 . . 17,750 — Idem, « 1862 . . 11,025 — Idem, « 1863 . . 14,175 — Idem, « 1864 . . 56 627 32 Idem, « 1865 . . 46,760 30 Idem, « 1866 . . 54,827 11 Idem, « 1867 . . 49,537­7 Chiăltuielî pentru edificiul­ ce se lucreză din nou pe locuia cumpărata de la casa Golescului. In anul 1871 lei nou. . . 69,867 49 Idem 1872 « „ . . 25.197 54 In anulă 1873 » » . . 94,220 42 Idem 1874 » » . . 78,393 28 Idem 1875 » » . . 114,403 92 Idem 1876 » » . . 4,746 93 Totală 386,829*58 vechi........................................ 7,638 — Idem, pe anulă 1860 . . . 17,359 12 Idem, » » 1861 . . . 19,600 30 Idem, » » 1862 . . . 20,444 34 Idem, » » 1863 . . . 22,796 — Idem, » » 1864 . . . 58,930 20 Idem, * » 1865 . . . 23,398 36 Idem, » » 1866 . . . 48,977 6 Idem, » » 1867 . . . 57,908 — In anulă 1859, pentru meremeturi lei vechi..................................... 7,029 23 Idem, pe anulă 1860 . . . 6,448 — Idem, » » 1861 . . . 11,191 32 Ifiem, » » 1862 .. . 7,280 34 Idem, » » 1863 .. . 13,528 5 Idem, » » 1864 . . . 32,972 11 Idem, » » 1865 . . . 30,107 — Idem, » > 1866 . . . 46,698 15 Idem, » » 1867 . . . 39,588 25 FOIȚA .ROMANULUI“ GEORGE WASHINGTON 1) Filadelfia și Mount-Vernon. — Uă visit ă la mor­­mentulií h i Washington. — Urmare 2). — De la mormântulă­celă noă, visi­­tatorul­ ajunge la parculă căpriori­­loră, situată într’uă postțră pitorescă între fluviu și baia colinei plantate. Washington întreținea acolo, pentru plăcerea sea, căpriori domesticiți. De acolo, printr’uă scară cu trep­tele cioplite într’un mod grosolană, te sui lamnă pavilion de veră înconjurată de verduță și atâtă de ruinată în­­tr’uă parte, în­câtă e periculosă d’a se aventura cine­va acolo. Supt a­­cestă pavilionă se află m­ă pură a­­dâncă și fără apă, de care se ser­­vină, înainte d’a cunosce ghiățăriele. « 1) Traducțiune de N. Nem­ovici. 2) A vede pomănilă de ieri, pentru a ține la recere carnea, un­tur­ă, etc. Vină apoi ruinele florăriei și ale dependințelor, zidiri rădicate de Was­hington. Lui îi plăcea florile, plan­tele rare, arbuștii, de acea­a prin­sese plăcere se adune mai multe plante exotice, cari, întreținute de el, cu cea mai mare îngrijire, în­­verijină acolo chiară la 16 Decem­bre 1835, zn­ în care un­ incendiu distruse aceste construcțiuni. Foculă lua nastere de la ună căm­ină care se afla în comunicațiune cu florăria; în mai puțină do­uă oră, florăria, împreună cu dependințele, fu preda flăcări­loră și nu mai presinta de câtă uă grămadă de cenușe. Se putu scăpa ună mică munerü de plante rare, scumpe stăpânului casei, între altele ună palmierii, care nu înflorise nici-uă­dată, ună sorghe și ună lă­­mâiă care se conservă încă în par­tea de jos­, unde era florăria. Partea principală a locuinții a fost­ construită de Lawrence, fratele ge­neralului. Aripele au fost­ adăugite de Washington. Uă terasă înaltă, susținută de colóne, ocupă tota fa­­ciada. Supt acesta terasă se preum­­bla Washington în tote diminețile, în lungu și ’n lată, cu uă regulari­tate militară, în facia fluviului care se ’ntinde ca ună golfă la piciorul­ muntelui. Orizontele nu e mărginită la râsărită de câtă prin castele Mary­­landului. Lângă porta e atârnată luneta de care se servia pentru a urma mișcările corăbielor­ pe Po­tomac. Pe câtă s’a putută, s’aă conser­vată tóte lucrurile în starea în care s’aă găsită la mortea lui. ^In bibliotecă se vede chipulă de gipsă ală lui Washington, copiată de pe modelulă vie de Houdon în Octo­­bre 1785. Prin mijlocirea d-lui Jef­ferson (atunci ministra americană la Paris), legislatura Virginiei însărci­nase pe celebrulă sculptură de a ese­cuta, în marmură, uă statuă în pi­cvire a eroului independinței. Acestă statuă împodobesce, la Richmond, rotonda Capitolului. Pe ziduri se află câte­va gravuri represintând­ scene de vânatore și bătâlie. Se semnalămă mai cu semă: Andromaca, plângêndű mortea lui Hec­tor­e;— mortea lui Montgommery;— mor­tea lui Warren;— lupta de la Bun­kers Hill;— uă coborîre de pe cruce;— uă sântă Agnes. Se mai observă, în biblioteca de la Mount-Vernon, ună portretă în picioire ală lui Ludovic XVI în cos­­tumul ă seă de paradă, gravură mă­­ruță oferită lui Washington de acestă rege. Cadrulă aurită care ’să încon­jură a fostă făcută într’adinsă: el­ are susă armele regale ale Franciei înconjurate de embleme alese, și lasă armele familiei Washington, în colțuri, monogramele: L. XVI și G. W. Curiosa apropiare! La puțină dis­tanță de portretul ă regală se află ună altă suveniră: chiria Bastiliei, trămisă de Lafayette lui Washington, în Masă 1790, și încredințată îngri­­jirilor­ lui Thomas Payne, care se afla atunci la Londra, și uă schiță cu creionulă represintândă distruge­rea edificiului. Acestea erau însoțite do­uă scrisore, în care Lafayette jicea: „Permite’mî, scumpe generale, d’a ’ți oferi uă vedere a Bastiliei ast­­­felă cum era la câte­va zile după ce am ordonată dărîmarea iei, precum­ și chiria principală a fortăreței desi­potismului. Acesta e ună tribută pe care ’să datorescă, ca filă, tatălui meu adoptivă,— ca adjutantă, ge­neralului meu,— ca misionară ală libertă­ții, patriarh­ului sâă.“ Washington respunse : „Am primită printr’ună carieră afectasa d-tele scrisare de la 17 Martie și printr’ună altulă gagiulă victoriei repurtate de libertate asupra despo­tismului; acestea suntă doua probe

Next