Romanulu, septembrie 1876 (Anul 20)

1876-09-26

ANULU ALU DOUE­ fIECELEA TOIESCE ȘI TEI PUTEA ANONCIUR! Linia de 30 litere petitii, pagina IV,— 40 bani. Deta — — — — pagi­na III, 2 lei. A se adresa, IN ROMANIA, la administrați­unea diarului, LA PARIS, la Havas, Laffite & 0­nie, 8, Place de la Bourse LA LONDON, la d. Eugfene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. A VIENA, la d-nil Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARUL SERVICIULU TELEGRAFICII ALE «ROMANULUI» Pesta, 6 Octobre.— In Camera deputa­­ților­, președintele consiliului, respung Sudil la uă interpelare asupra cestiunii Oriente­­lui, declară că ministeriul s­e de acordă cu politica comitelui Andrassy și că tote pu­terile garante lucreză într’u­ unanimă în­țelegere. In privința transporturilor­ de Ruși prin România nu póte spune nimicit. Câtă des­pre trecerea Rușilor, prin Ungaria, aceștia abusândă de Crucea roșia, guvernal­ rusă, în urma intervenirii comitelui Andrassy, a dată ordine energice și a oprită acordările de concedii ulteriore. Relativii la proclamarea regelui Serbiei, principele și guvernule sârbă au declarată oficiale că nu dorescă de câtă statu quo ante bellum. Guvernul­ caută a menține pacea fără a compro­mite propriele sale in­terese. Guvernul[ ungurescă lucreză­ în înțelegere ,cu puterile spre a asirura năsorte mai bună a poporeloră din Turcia. Camera, aplaudândă, a luată actă de res­­ponsur­ președintelui consiliului. Redacțiinea și Aramini­strațiunea strada Dómnei 14 Edițiunea de sera nu­ri Tilliíil 25 Răpciune. KililiL II Sioili, 7 Brumarele. Intervenirea colectivă a tutoră pu­­terilor­, spre a alina fîâ și timpo­­rale durerile in acesa membru sufe­rindă al­ Europei, ce se numesce pe­ninsula balcanică, n’au avutu până astăț­i resultatulu asceptatü. Suspendarea ostilităților, a ținută puțină timpă și lupta s’a reîncepută, cu stăruință și credință din partea naționalităților­ slavone, cu vînto­­logie și fanatismă din partea Turciloră. Inrîurirea puterilor­ nu este de ajunsă spre a potoli foculă ce ame­nință din momenta în momenta a deveni uă imensă înflăcărare. Pute­rile cele mai interesate a vedea res­­tabilindu-se pacea, ântâiă Austria și apoi Englitera, facă silințe desperate pe lângă Porto spre a o sili se pri­­mesca pacea în condițiunile făcute de puterile Europei. Dera Porta, fără a cuteza se refuse categorică, de te­mere se nu întâmpine în schimbă uă declarare de resbelă din partea Rusiei, nu cuteza nici se primesc­ condițiunile impuse, de frica unei resculări imediate a musulmanilor­, ală căroră fanatismă s’a esasperată la celă mai mare gradă. Refusă guvernulă turces­c cond­­­ițiunile puse lui de puteri ? îndată este amenințată de ură resbelă din afară, ’naintea căruia tóte mijjlacele lui se voră vede sfârîmate. Primesce elă acele condițiuni? de îndată este amenințată de ună res­belă din întru, atâtă de cruntă, a­­tâtă de fanatică, în­cât ă Statele Eu­ropei tată voră fi nevoite se inter­­vie, și acesta intervenire va numera ultimele momente ale domnirii mu­sulmane în Europa. Iată care e astăzi, după noi, si­­tuațiunea Turciei: Ne este destulă sâ constatămă că contra atâtor­ speranțe, resbelulă ur­­agineză, ne este destulă se seimă că Turcia nici nu a primită, nici nu a respinsă categorică până astăzi con­dițiunile de pace; ne este de ajunsă se simă positivă informați pe de altă parte* că Turcii se pregătescă de luptă cu ună mare fanatismă, și că fortifică cu grăbire Silistra și cele­l­alte for­tărețe de pe Dunăre, pentru ca se ju­de­cămă că situațiunea imperiului o­­tomană nu pate sa fiă alta de­câtă aceea pe care o schițarămă. Dară ce se va întâmpla? Cine are­ară putea deslega în­­tr’ună modă positivă acesta între­bare? Sun­temă convinși că nici Pórta, nici guvernele Austriei și Rusiei, cele mai de-a dreptul­ interesate în ces­­tiune, n’ar­ putea se respundă po­sitivă acestei întrebări. După câtă scrmă ânsa, resolverea nu mai póte se întâm­zieze multă timpă. Voința Rusiei ar­ fi ca sa se someze Porta imediată de a respunde categorică daca primesce seă nu con­dițiunile de pace impuse de puteri. La casă de a se primi condițiunile de pace, puterile vor­ influința pe lîngă Serbia ca se înceteze lupta și de îndată va începe constituirea na­­ționalităților­ slavone din Turcia pa baza administrațiunilor­ locale au­tonome. La casă de a nu primi Porta condițiunile de pace, atunci Austria ară intra cu armatele sale în Bosnia, ori Rusia ară trece în Bulgaria. Acestea sunt­ scirile ce circulă. Austria pânâ acum s-ară fi refu­­zândă de­ a intra în acesta învoială cu Rusia, și tóte stăruințele puse pe lîngă dânsa n’ar­ fi decisă o a in­tra pe deplină în vederile Rusiei; acesta o și îndemnă a face silințe desperate pe lîngă Porta spre a o constrînge se primesc­ condițiunile de pace. Situațiunea este dură critică, forte critică; și noi, cari ne aflămă în mi­j­­locul­ acestoră flacare, nu putemă privi cu nepăsare la pericolele ce ne înconjură. Apoi este forte prin putință ca a­­cesta situațiune sâ se mai complice și prin nene împrejurări. S’ară putea, spre exemplu, ca Turcia, supunân­­du-se condițiunilor­ de pace, sâ fiă es­­pusă nu numai la uă cumplită re­voltă musulmană, dérii și la urmarea resbelului din partea Serbiloră, încu­­ragiați întru acesta de mișcarea pan­­slavistică, care voiesce se vor ja vă­­dată terminată vecinica cestiune a suferințeloră poporațiuniloră din Tur­cia. In ori­ce casă dâră, e râă, forte râă de Turcia. Déca face pace, naționalitățile sla­vone sâ constituiescă cu administra­­țiuni autonome și mâne poimâne nu voră avè de câtă a face tote îm­preună uă mișcare, pentru ca Turcii sâ fie aruncați dincolo de Bosforă, fără a mai socoti că acesta nouă constituțiune a imperiului ară fi de ajunsă spre a’lă face se­péra de ina­­rițiune în puțini ani, chiară de n’ară fi nici ună resbelă. Déca Turcia nu primesce pacea, atunci poporațiunile resculate pri­­mesct­ și ajutorul­ puteriloră stră­ine, și ora domnirii musulmane în Europa sună. Ori­cum s’ară întorce și s’ară pune deră cestiunea, totă­râă o de Tur­cia, și ori­cum s’ară resolve resbe­lulă în care e încăierată astăzi, nu pate sc ésa de câtă știrbită și slă­bită, de nu chiară nimicită. Asceptămă să vedem și ce confir­mare dobândescă feluritele sciri cari circulă asupra acestei aritétere Ges­tiuni, pentru ca sa vorbimă și des­pre rolul­ pe care România va fi ne­voită sâu să aibă fac­ă cu evenimen­tele. Organul o­amenilorá cari șapte ani aă dispusă mai neîntreruptă de sar­­tea României, și aă adusă-o în starea pe care ei înșii o găsescă acum de­plorabilă, face astățji uă afirmare care merită uă deosebită atențiune. Acest­­omen­ s’aă bucurată în timpă de atâția ani de încrederea cea mai absolută a Domnitorului, și osândă și abusândă de dânsa, ’și-aă bătută jocă de legi, de Constituțiune ^și de morala publică, impunându-se la pu­tere prin desfiderea națiunii și prin mijjlocele cele mai brutale. Ei bine, totă acest­­omen!, îndem­­­nândfi astăzil pe credincioșii loră se lupte în alegerile senatoriale, nu gă­­sescă nici ună miijlocă mai nemerită de a le rădica curagiulă, de­câtă de-a arunca ultragiulă asupra since­rității simțimintelor­ Domnitorului, spusudă clară și categorică că, de­și Măria­ sea a luată de consilieri, con­formă regimului parlamentară, pe a­­ceia pe cari națiunea ’ia desemnată, totuși „caută numai ocasiunea“ de-a se desface de dânșii. E că testuală cuvintele organului domnului „partidă conservatoru“ : „Chiară Maria-Sea Domnitorul, preferindâ liniștea, stabilitatea și pre­­stigiul­ Statului română, este prea decisă a nu mai îngădui pe roșii noș­trii a se perpetua la înalta administra­­țiune. și credemă că caută ocasiunea a precurma nu numai agitarea din țară, clară și rușinea la care suntemă espuși și pericolulă,ce ne amenință.“ Nu vomă releva în aceste linie curentulă de perpetuare, întrebuin­țată în privirea unui guvern, abia de cinci luni la putere, pe cândă cinci ani nu eraă uă prepetuare pentru guvernul­ Catargi, vomă atrage nu­mai luarea a­minte a cititorilor, a­­supra modului în care foștii privilegi­ați ai puterii consideră pe Domni­­toră, și la rândul­ nostru vomă re­comanda liniele de mai susă alegu­­torilor­ din partida naționalâ-liberalâ. Sâ mergemă mai departe. Corespon­­dența afirmă că d. Rosetti trateza la Paris încheiarea unei convențiuni co­merciale cu Francia, căutândă a do­bândi ca Ebreii francezi se fiă su­puși la acelașă regi­nă ca cei aus­­triaci; apoi urmeza: «Vă­dată Francia câștigată asupra aces­tui punte delicată, Anglia și sora nostră latină Italia n’are ave de câtă se urmeze exemplulü dată și partita liberală se va lăuda cu una mare serviniă, aduse, după ea, Româniloră, dorè în realitate comercianți­­lor: greci, bulgari și șerbi, români sau­ cu forța în 1866. Probe că Româniî luminați, adevărații Români pe cari nu’î orbesce con­curența comerciale nu suntu de locö ostili Israilițiloră pământeni,e discursuri pronun­­ciate de d. A. Cantacuzino, președintele Curții de apelă la deschiderea tribuna­­leloră». E ca satisfăcută întrebarea Timpu­lui. Acum sân să intrebămă și noi, onestă e sâ propage asemeni lucruri și apoi sâ jure pe D-a jcă și națiune că eu le-a propagată? Aceași corespondința conține ce­va și mai odiosă; în orbirea patimei, ea sâ conformă­­ sh­étórei, „are sâ­mara, ca sâ ar$â și șorecii“. In adevâră, Zisa corespondința dă din noă la ivela bandele bulgare în următorii termeni : «Să pretinde că din 70,000 de fugari bulgari, șerbi, muntenegreni, etc., cari să află astăzi pe pământul­ românescă, mai multă de 30,000 sunt­ armați, cu consim­­țimentală d-lui Brătianu și ală celoră­l­­alți, și gata a trece Dunărea la celă d’ân­­tâiă semnată ce le va da d. Ghiculescu, unul­ din credincioșii primului nostru mi­nistru. Bulgară de origină și advocată de profesiune, in Turnu-Severină, elă este ca­­pulă comitetelor­ bulgare secrete cari e­­sistă in România de la 1868.» In facia acestoră propagande, tă­găduite de Timpulu prin jurăminte în numele țarei și ale lui D­e jcă, ju­dece ori­cine despre sinceritatea pa­­tronilor ă sei. De­și ne este penibilă a pune mâna pe Timpulu, ală căruia limba giă în­­suși (fiatulă maghiară Hon, care se cunosce bine cu Timpulu, de­ore­ce suntă în continuă comunicare de i­­dei, îlă găsesce „grețasă și murdară,­ totuși ne crede că datori a’i rectifica din cândă în cândă aserțiunile, ș’acâsta numai atunci cândă trece peste tote otarele. Așa se întâmplă în numarul ă suă de ieri. Râspune cândă celoră­crise de noi, că nu reproduce esad­ă de pe fiarele străine, fiindă­ că s’ară espune la cea mai aspră critică, ne acasă că suntemă „lipsiți de pudure, cinici, mincinoși etc.“, se de martură țera și pe D­ cjeă că este sincera și, spre a da­uă umbră de adevară vorbelor­ sele, îndrăsnesce a ne întreba cândă și unde a susținută pe Ebrei în nu­mele națiunii. Pentru a da pe faclă sinceritatea și patriotismulă­amenilor­ fostului guvernă, vomă reproduce câte­va părți din corespondința cu care s’aă silită se facă atâta scomptă în țară. Astă­felă, corespondința Curierului Trand­ei asigură că partizanii d-lui Brătianu vorbescă despre uă notă trimisă Turciei, etc. Timpulu esclude ânsâ prima frasă „partizanii d-lui Brătianu“ și atribuie Curierului Fran­ciei uă noutate umilitóre țârii. A­­cesta e sinceră ? După complimentarea făcută de guvernul­ română și în numele Dom­nitorului împăratului Austriei, între­cerea sea la Sibiu, aflămă că preșe­dintele cabinetului, împreună cu d. ministru de resbelă, cu d. mareșală ală Palatului și ună adjutante dom­­nescă pleca asta-sorá spre a merge se complimenteze pe împaratul­ Rusiei la Livadia. Reproducemă după edițiunea de dimineța a numărului precedinte ur­­matorele : Londra. 3 Octobre. — In meetingul" de la" Birmingham s"a citită scrisarea d-lui Bright relativă la convocarea parlamentu­lui. D-lă Bright că întrunirea parla­mentului, de­și e forte oportună, totuși va fi combătută de guvernă, de­ore­ce el­ se teme că majoritatea îi va contraria poli­tica. Done miijloce suntă deză pentru în­vingerea acestei pedece­­­seă că guvernul­ își va schimba cu desăvârșire politica sea prin retragerea șefului cabinetului, seă că se va retrage cabinetul­ întregă. In urma acestora s’a votată uă decisiune prin care se declară că condițiunile de pace redac­tate de Lordul Derby fiindă in contra­zicere cu dorințele poporului englosă, se cere grabnica convocare a parlamentului. D-lă Chamberlain regretă că decisiunea nu cere disolvarea parlamentului, pentru motivă că poporul­ are trebuință d’ună conducătoră, care nu pate fi altulă de­câtă numai d-lă Gladstone. La ună altă meeting de la Manchester, d-lă Bright, cereadă asemenea convocarea parlamentului, a blamată politica guvernu­lui, de­ore­ce Anglia trebuie să ia uă ati­tudine precisă și se nu’și maî verse nicî-uă­ DUMINECA, 26 SEPTEMBRE 1878. LUMINEAZA-TE ȘI TEI­EI abonimentei. In capitalii, unu anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună, 4 lei. In districte: unu anii 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă, lună 5 lei. Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului, LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain 5, rue de l’ancienne comedie, și Havas, Laf­fite , C-nne, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G.Popovici, 15 Fleischm­arkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARUL dată sângele pentru Turcia.^cTurcia, 7*ca d-lă Bright, trebuie lăsată în sartea ce merită orî­ ce Stată care e guvernată d’ună regimă coruptă și tiranică.» Atena, 3 Octobre. — Camera s’a des­chisă astăzi de către ministrul­-președinte, Komanduros, care a citită mesagiulă re­­g­elui. Mesagiulă nu menționăză nimică des­pre complicațiunile din Oriinte. Procesul­ contra foștilor­ -miniștrii ai cabinetului Bulgaria a reîncepută prin ci­tirea capetelor­ de acusațiune. SCIRI MAI NOUL Atena, 2 Octobre.—In provincii se semnaleza meetinguri în contra Tur­ciei. Belgrad, 2 Octobre, sera. — Lupta de alaltă-ieri n’a avută importanță. Atacul­ Turcilor­ a fost­ respinsă. Trupele sârbe sc­ rădică noul întăriri la Gredetin, unde se așcepta uă mare bătălie. Generalul­ Cernajeff a lăsată pu­ține trupe la Mozdrina, Oswyd și Gonry-Bumir. Se pare că în casulă unui nou atacă din partea Turcilor­, aceste posițiuni vor­ fi părăsite. Generalul­ Novosseleff a refuzat­ d’a merge să la comanda armatei de la Ibar. Generalul­ Kamaroff râmâne în postură saf de șefă de stată-majoră ală armatei lui Cernateff. Ministrul­ de resbelă a ordonată a se cumpăra 25,000 pusei Chassepol. Rușii continuă de a sosi în mare numură la Belgrad. Londra, 3 Octobre.— Lordul Derby a primit­ ieri doul delegați ai Bul­gariei, cari i-au presintatü­ună me­­moriă și uă petițiune adresate Re­ginei. Lordul­ Derby a respunsă că An­glia are ună­ină interesă pentru prosperitatea Bulgariei. Guvernul­— a adăugată elă— nu va înlătura nici uă silință pentru a obține ga­ranții în contra reînouirii barbarie­­lor­ comise. In urmă delegații bulgari au presin­­tată memorială ambasadorului Fran­ciei din Londra, cum și celoră­l­alți ambasadori. Pesta, 3 Octobre. — Se afirmă că în decursul­ acestei sâptâmâni pute­rile vor­ comunica Porții că a doua notă, cerândă cu energia ca sâ ac­­cepte condițiunile de pace. D. căpitană Ghika ne trimite de la Deligrad urmatorea telegramă: Deligrad, 6 Octobre, 1876. Junele voluntară română Dimitrie Moșescu a repaus ată ieri în urma gloriasei sele­rane primită la bătălia de la șase­spre­­zece cuvinte în prima linie. Căpitană, Ghika, Rusia.­­ Gazeta d'Augsbourg a pri­mită din Viena cu data de 26 Sep­­tembre scriea că Rusia a concentrată deja mai multe regimente de dragoni și de Casaci pe fruntaria asiatică a Turciei. O­ scrisore adresată din Peters­­bourg Ziarului Wiener Abendpost con­firmă acesta scrie. Turcia. — La Constantinopole e­­xiste on mare îngrijire din causa re­începerii ostilităților­. Acesta îngri­jire a crescută și mai multă de cândă Abdul-Kerim-pașa a raportată guver­nului că e peste putință sâ râmâie pe iarna cu oștirile sale în ținut­urile în cari se află astăzi.

Next