Romanulu, octombrie 1876 (Anul 20)

1876-10-14

ANULU ALU DOUE pECELEA VOIESCE SI VEI PUTEA a ANUNCI DRI Linia de 30 litere petitix, pagina IV,— 40 bani. Deto — — — — pagina III, 2 lei. A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea diarului, LA PARIS, la Havas, Laffite & Cune, 8, Place de la Bourse LA LONDON, la d. Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele republicate se ardű. 20 BANI KSEMPLARUL H Din causa sărbătorii de an JL Sf. Paraschiva, iftazului nu va apără mâne. Redacțiuniea și Administrațiunea strada Romnel 14 OMANULU (A) 3K Edițiunea de séra BUCURESCI, "£ BEIMKELU Nici vă scrie nouă de la câmpul luptelor résboinice scu din cabinetele unde se facu luptele diplomatice. Nu ne-a venită nici măcar confirmarea victorielor, ce o depeșă din sorginte turcéscâ atribuia trupelorü turcesc de supt Alexinatz și Deligrad. Suntem o dâră reduși a oferi legitimei nerăbdări publice precari sciri cari ne-au sosită aseră din sorginți particulare și apoi inducțiuni trase din ultimele sciri soste pe ne astății. Amă vorbită în numerele din urmă despre marea înverșunare a fanatismului musulmană și de complicările pe cari eră le aduce situațiunii, facându pe d’uă parte ca Pórta sé se tárna d’a încheia pacea cu condițiunile ce i-se impună, ură pe d’alta ca poporațiunile creștine și toți amicii loră din afară să voiască a sfirși vă data cu un asemenea stare de lucruri care desonoreză Europa prin acte ce ar c ínspáimenta chiară triburile sălbatece cele mai feroce. Acastă stare a fanatismului musulmană ține pe Porta într’un temere și într’uă neliniște necontenită. Guvernatorii provincielor abia potă conține mulțimea ignorentă și feroce. Nu se póte sei dintr’ună momenta pene într’altul Ajdaca în cutare orașă sau orășelă nu se voră reproduce d’uadată ororile de la Batak. Se scie că străinii de la Varna și de la Kiustendje și mai cu osebire Englesiină și cerută protecțiunea guvernelor ălora, în prevederea unei revolte musulmane. Se asigură că șalupe-canoniere englese au fostă trimise în aceste porturi. Ieri aflarămă că filele acestea autoritățile turcesc aă făcută la Rusciuk vre 200 de arestări, spre a preveni ună măcelă asupra creștinilorü. Ni se asigură că la Șiștovă fanatismulă turcescă fiindă ațâțată, ca in mai tota Turcia, mai mulți din locuitorii creștini aviți aă și părăsită orașul, retragându-se în România. Este lesne de prevăzută că daca acesta stare de lucruri se va mai urma, uă catastrofă generală în Turcia va fi forte anevoiă de înlăturată și împreună cu densa este lucru fatală să se sfârșască și domnirea Osmanlîiloră în Europa. Acesta ar fi ultimulă și cruntulă sughiță ală unei lungi epistințe de cinci secole, în care a fostă peste putință ca Turcii se adopte ceva din civilisațiunea europană, în mijlocul ă căreia aducă astăzi cea mai penibilă desarmonie. In asceptarea de a vedea la ce va isbuti supraescitarea de astăzi a musulmanilor, tratativele de pace pară a se fi începută la Constantinopole. De aci ar resulta, deși nu avem serii positive în acastă privire, că armistițiul de șase septămâni propusă sup formă de ultimatum de Rusia ară fi pe calea d’a se primi. Altăfelă nu ne amă pute explica cum s’ar fi putută începe tratative de pace pe cândă Turcii reiau ofensiva în Serbia. Dară aci iarăși se pune vecinica întrebare: vomă avea sau nu vomă avea pace ? Cutezătură ar fi acela care ar răspunde într’ună modă precisă. Câtă despre noi, am mai spusă-o, dorimă cu ardere pacea, sperămă în câtă-va că se va ’ncheia, dară recunoscema și numerósele dificultăți ce i-se opună, între cari prima a ajunsu să fiă astăzi fanatismulă musulmană și măcelulă creștiniloră posibilă dintr’ună momentü pene într’altulă. Noi credemă că acesta ultimă considerațiune are astăzi atâta importanță, încâtă, deca guvernulă turcescă se va simți în stare d’a ’năbuși orice mișcare musulmană, va ’ncheia pacea; déca nu se va simți, nu o va ’ncheia. Nobilulă și elegantură (fiară în capulă căreia are önore d’a se afla d. Alesandru Lahovari, fostă ministru ală justiției, publică ieri, cu uă viuă satisfacere, ună mică articulă la adresa Românului, în care se arăta că decisiunea Curții de Iași, în procesul d-lui Rosnovanu, este motivată nu pe vidă de procedură, cum în adevĕru crezuse Românulă, ci negându formală atâtă comitetului câtă și Camerei legiuitóre dreptulă d'a urmări pe foștii miniștrii. Este adevărată, după câtă neamă informată în urmă, că s’aă găsită trei omeni <ciși de șoiință cari, instituindu-se autoritate supremă în Stată, se jjudece pe Adunarea națională, se judece ună comitetă parlamentară investită cu puteri precise de către Cameră, se dea sentință că Camera și comitetul n’au dreptulă se lucreze decâtă așa cum aprecieza d-leră că trebuie să lucreze, și prin urmare să achite pe acela care cu brutalitate s’a opusă autorității judiciare și decisiunilor Camerei legiuitore. Vomă reveni póte în altă numără asupra însemnătății și consecințelor unoră asemeni acte ale ómenilorü <jiși de ordine. Pentru astăzil ne mărginimă a cere de la organulă d-lui Al. Lahovari să se pronunțe categorică: aprobă sau nu aprobă sentința Curții de Iași. In orice casă, ea fiindă dată de omenii cel mai de ordine, ne promitemă a face usură celă mai largă de dânsa, atunci cândă vomă fi în oposițiune. Pâne acum, noi petroliști, noi tulburători de meserie, ne amă supusă totu-de-una legiloră și autoritățiloră. Nici-uă-dată nu ne amă împotrivită unei perchisițiuni — și ni s’aă făcută sute,— nici-uă-dată n’amă refusată d’a fi următori unei simple citațiuni a oricărei autorități. Astăzilemenii ordinei ne facă ouă nouă scala, îl vomă fi la trebuință următori, și la orice recriminare vomă opune sentința Curții de Iași și fiarele de astăzi ale „marelui partită conservatoră:„ unii ómeni credă că’și potă permite sĕ batjocorescá și sĕ nesocotescá cele mai ’nalte autorități ale Statului, daca ele nu sunt ă compuse din aceia cari aă sfruntarea de-a crede că sunt unși de provedință spre a fi numai el autoritate în Stată, spre a fi numai el și putere legiuitare și putere judecătorescă și putere executivă, fără nici ună amestică ală națiunei, ci numai prin dreptură ce le vine de susț. E că telegrama ce primimă de la Romană : Romană, 24 Octobre, I D-lui redactareală ROMANULUI. Astăzi s’a cercetată de tribunalul ă de Romană procesură corecțională intentată d-lui deputată Șo recă de colonelulă Rosnovanu că, în calitate de deputată, delegată ală comitetului de punere supracusare, iară fi violată domiciliulă cu ocazia perchisiției ce era a-l face procurorulă și judele instructore la 22 Augustă. Majoritatea tribunalului, compusă din d-nii V. Dimitriu și I. Vasilu, a achitată pe d. deputată Sorecă, condamnândă pe Rosnovanu la 5.000 lei despăgubire civile, era președintele, d. Balșă, în minoritate, a fostă pentru condamnarea la închisore corecțională. D. deputată Șorecă a fost apărată de d. deputată N. Voinovă, delegatură comitetului, și d. Rosnovanu a fost susținută de d-nii I. Lahovari și Bejan. D. Vicol. Cu tote acestea, sentința Curții de Iași a avută pentru d-na Rosnovanu că a doua fi forte puțină plăcută. Domnia-sea, după ce insultase cu brutalitate Camera și autoritatea judiciară, cutezase chiară a intenta procesă de călcare de domiciliu d-lui deputată de Petru Sorecă. Tribunalul de Romană, unde procesulă fusese strămutată chiar și după cererea d-lui Rosnovanu, supt motivă de legitimă suspiciune, astigmatisată după cum merita desfreulă cu care citimă în se Sibele. Unele țiare au anunțțază că d. Rosetti, președintele camerei române, în misiune extraordinară pe lîngă guvernul franceză, a fostă rechimată într’ună modă subită la Bucuresci și că presința sea la Paris n’a fostă decâtă uă prefacere destinată a ascunde oricari manopere ale României. Ca respunsă la aceste alegațiuni neexacte și vetematore pentru caracterul ilustrului patriotă străină, Tablettes d'un spectateur publică telegrama urmatore: «Pari, 19 Octobre, 10 ore 40 minute. «Sintți și remâtă la Paris. Desmințițî și afirmați că România n’a încetat și niciiădată nici chiar și pe inamicii iei. Ca totă gravitatea împregiurărilor, Românii au rămașii corecți. Afirmați asemenea din parte’ud că, chiară dacă evenimentele ne-ară sili apara periculele ijM, marea partită națională este și va fi totă de una devotată Franciei.» «Rosetti.» E cé acum și scrisorea ce publică La France din partea d-lui Rosetti: ■Paris, 19 Octobre, 1876. D-lul directore al faárului La FRANCE. «Domnule, „Permite’ml a releva câteva pasaje din articolul a d-tele de ieri, publicată supt rubrica Ultima oră. „Nu s dă absolută nimică, în privința tratatului ce jiceți că s’ară fi închiăiată între impĕratulu Alesandru și principele Carol, și necreștendu chiară acésta, lasă respunderea asupra aceluia care v’a dată acésta noutate. „Dară cea a ce söia și afirmă susü și tare este că nu e nimică întemeiată în cele ce jiceți, în celă din urmă paragrafă în privința intențiunilor țârei mele, a rechiămării mele la Bucuresci și a scopului ce ve place a da misiunii cu care amă fostă însărcinată pe lângă guvernul franceză. „Nu, d-le, România n’a șovăită nici vădată în simțimintele sale de adâncă devotamentă și de respectă pentru Francia, pe care o consideră ca uă bine-facétare, și declară că oricari ară fi vicisitudinele ce ne-ară impune evenimentele în încercarea dureresc ce străbate că, marea partită națională română este și va rămâne devotată națiunii francese. „Câtă pentru cea a ce mă privesce personală, credă, d-te, că adresându-me la d-tea, îmi e de ajunsă a spune că mi-e forte penibile ca, dup’uă carieră politică de trei-zeci ani, onorată cu stima celoră mai mulți din omenii mari al țărei d-téle, se fiă silită, d’ună omă atâtă de aminunte ca d-tea, se protesteză în contra acusurii ală căreia resunetă aă îndrăsnită unii a te face. „Plină de încredere în marea d-tele imparțialitate, îmi place se compteză, d-le, că veți însera în curéuda aceste linii și se te rogă a primi asigurarea preînaltei mele considerațiuni.“ „C. A. Rosetti.“ Reproducemă după edițiunea de diminața a numărului precedinte urmatorele : Madrid, 21 Octobre. — Regele a suptsemnat decretulu prin care se convocă Cortesil pentru Ziua de 6 Noembre. Pesta, 21 Octobre. — Pester Lloyd anuncță că Rusia s’ar fi legată faciă cu Anglia prin cele mai formale declarațiuni că acțiunea sea nu se va întinde decât și asupra provincielor chreștine din Turcia. Berlin, 22 Octobre. — Soriile jdate de unele «fiare, că guvernul germană nu s’a pronunciată nici pentru armistițiul de șase luni, nici pentru cele de șase săptămâni, suntă cu totală false. Răspunsul guvernului germană la propunerile Turciei este în sensulu răspunsului rusescu și refusă sprijinulăsăă armistițiului de șase luni. Viena, 22 Octobre. — Somațiunea pe care generalulu Ignatieff o va înmâna astăzi Porții constă după cum se asigură prin cercurile diplomatice, din trei punte. Celă d’antâră se refere la armistițiul de șase săptămâni, care este cerută, curată și lămurită, fără nici uă condițiune. Celă d’ală douilea puntă este privitoru la autonomia administrativă a Bulgariei, Bosniei și Herzegovinei. In celă d’ală treilea se ceră garanții pentru esecutarea reformelor. Aceste garanții consistă în acea a, că reformele se se esecute supt privighierea unor comisari ai puterilor coloră mari. Și fiindăcă fanatismul musulmanilor, de care se teme chiară Porta, ară pute se tulbure opera de pacificare, comisarii trebuie se fie susținuți d’uă putere armată, ea se nu turcescă. Chiar prin cercurile diplomatice se crede că acestă condițiune, impusă numai de Rusia, nu va fi primită. Este mai multă decâtă probabile că Porta va respinge acestă somațiune. Constantinopole, 22 Octobre. — Agenția Uavas anuncă, că ambasadorii s’aă adunată ieri la generarele Ignatieff spre a se consulta. Se crede, că ei se vor ocupa de miijlocele ce trebuiescă puse înainte pentru că acțiune comună, care se aibă de scopă ajungerea lână înțelegere cu Porta pentru armistițiu și condițiunile de pace. JOU1, 14 OCTOBRE 1876. T.TTlTTXn? 171 rru cnr im» »*» MA -LUU1.X1 juAfiü.- JL JCi 111 T MU3 v x ABONAMENTE In capitală, unu ani 48 lei; gese luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 leii In districte, unii anii 54 lei; gese luni 27 lei; trei luni 14 lei; u& lună, 5 lei. Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea istazului. LA PARIS, la d-niî Darras-Hallegrain 5, rue de l’ancienne comedie, gi Havas, Laffite & C-nne, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G.Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL muneri de falimente și urcarea pre%*țului grâului pe piața Ch’w^go. pf , In Francia, Italia și Anglia..%evernulă a trebuit a se intervie prin fiarele recunoscute ca inspirându-se de la ele pentru a pune capeta agitațiunii manifestată printr’un răpede scădere a fondurilor la bursă. 11 Diritto, (ziarul) d-lui Depretis, președintele cabinetului, a declarată că, deși condițiunile politicei Europei pot da locu la preocupări seriose, întrucâtă privesce însă pe Italia nimicii nu justifică panica ce s’a produsă pe piețele Londrei și Parisului. Creditulă Italiei nu pate fi amenințată tocmai în momentulă cândă marele partite parlamentare’s’aă arătată de acordă asupra politicei generale și cândă nu existe nici ună faptă seă simptomă care se lovescá financiele italiane într’ună modă mai deosebită decâtă p’ale celorălalte țări. Cele din urmă noutăți resboinice, după cari Rusia ară fi fostă în ajmă d’a începe resbelulă în contra Turciei, au causată căimpresiune rea nu numai asupra pieței nóstre, deja atâtă încercată mai cu sumă de la intrarea Serbiei în resbelă cu Turcii, ci și asupra piețelor Parisului, Londrei și Romei. Mai multă încă, efectulă acestei grave noutăți s’a resimțită și chiară peste ocean. Uă telegramă din New-York comunică în adevér că noutățile răsboinice din Europa au causată în acelă orașă uă mare agitațiune, care a fostă urmată d’ună Francia.—Journal of ficiel a publicata ună raportă ală d-lui Teisserenc de Bort, ministrul agriculturei și comercialui, și decretul președintelui republicei în privința creditului ce se deschide pentru chiăltuielele de construcțiune și altele necesitate de esposițiunea universală din 1878. Acestă credită e fișată definitivă la suma de 35,313,000 fr. Grecia. D. Comanduros, depungndă în cameră proiectele pentru reorganisarea armatei, a pronunciată țnă discurse forte resboinică, a ficăndă că a trecută timpulă vorbeloră și că națiunea trebuie să alegă între pacinica muncă a plugului și între sacrificiele ce trebuie se facă. Legile depuse se reducă la trei: 1) pentru ună împrumută de 50 milióne drachme destinată a cumpăra materială de resbelă și de altulă de 10 milione pentru alte trebuințe ale armatei; 2) pentru decretarea serviciului militară obligatoră și 3) pentru chrămarea supt arme a primei clase a armatei. Exemplul capitalei de a ține ună meetingă pentru a face cunoscute guvernului dorințele poporului în cestiunea Orientului a găsită imitatori în cea mai mare parte din orașele mari ale țării. Cetățenii s’au adunată în mare numără la Patras, Syra, Zante, Lamia, Argos, Kalamas, Tinos, Misolonghi, etc., ș’au adoptată în mijlocul celui mai mare intusiasmă propuneri prin cari se cere guvernului se începă imediată a reorganisa forțele militare ale țării. Entusiasmulă însă nu s’a mărginită, după cum anunciă Messager de Vienne, numai la discursuri elocințe. Poporală a înțelesă că spre a organisa armata într’ună modă seriosă trebuie să’și impuie sacrificie cu atâtă mai mari cu câtă armarea a fostă multă timpă neîngrijită ș’a începută a face contribuțiuni voluntare însemnate pentru a cumpăra arme și nave de resbelă. Comitete pentru strîngerea acestoră contribuțiuni s’aă instituită mai în tote orașele și suptscrierile aă începută p’uă scară întinsă. Societatea literară Parnasula și-a dată totă capitalulă ce posedea orașul. Stylis a votată trei-tjeci mii drachme. Grecii din Cairo au trimisă dece mii fr. pentru flotă și Chiprioțil din acelă orașă alte zece mii. Pireulă a decisă a arma cu propriele-i mitjlace garda sea națională.