Romanulu, noiembrie 1876 (Anul 20)

1876-11-26

ANULU ALU DOUE BECELEA Redacțiimea și Administrațiunnea strada Dasimei 14 VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani Deta „ „ „ paginea III, 2 lei — .A. se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasen3tein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU. (A) VINERI, 26 NOEMBRE, 1876. LUMINEZA TE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală, una am 48 lei; sese luni 24 lei trei luni 12 lei; un luna 4 lei. In districts, una anü 54 lei; și e luni 27 lei trei luni 14 lei; un luna 5 lei Pentru tóte fetele Europei trimestru 15 lei ; se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea (pariului. LA PARIS, la d-nit Darras-Hallegrain, 5 rue de l’&ncienne comedie, si Haras, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popo viel, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefraneaie te re fusd. 20 BANI ESEMPLARULU. Edițiunea de séra SERVICIUL TELEGRAFICU „ALU ROMANULUI.“ Atena, 6 Decembre. — Camera respingêndu din nou imposibulu pentru acoperirea chiăltuieleloru militare, Comanduros stăruiesce în demisiune. Petersburg, 6 Decembre. — Marele duce Nicolae Nicolaievici, comandante-șefii alei armatei active, a sosirii, în ziua de 5 Decembre la Ivișineu, Ragusa, 6 Decembre. — Comisiunea de demarcare va respinge obiecțiunile lui Muktar-pașa în contra proiectului de demarcare. Bucuresci, 25 BRUMARU 3UNDREA Și astăzi preocuparea publică, neliniștea, temerile și chiară panica ne îndemnă a ne ocupa toții de varietele neliniștitore ce se răspândescă. Ieri s’aiujia pretutindeni că Turcii au trecută la Calafatu, aă trecută la Oltenița, că aă predată, că aă ucisă, amfiamă chiară persone seriose afirmândă că guvernulă a luată grabnice disposițiuni de-a muta arhivele, de-a muta arsenalul, de-a muta chiară autoritățile administrative, capitala prin urmare, la Târgoviștea. Temerile sunt atâtă de mari, încâtă mulți dedeaă ascultare și chiar deplină credămăntă acestora vuiete. Mai avemă are trebuință se spunemă că nimică din tote aceste nu este adevărată? ♦ In timpii ordinari n’ară fi acestă trebuință, astăzi casé este, căci îndoaiala și temerile pe mulți rătăcescă. Afirmă mă deră din nou, în modulă celă mai positivă, că nici Turcii n’au trecută, nici arhive nu se mută, nici arsenală, nici autorități nu se mișcă din locă. Este chiară bună speranță, mai bună decâtă era pănă acum câteva zile, că pacea va pute se iesi din conferința européna de la Constantinopole. Suntă mai multe luni de cândă amă demonstrată că daca suntă 70 de sorți pentru resbelă, mai rămână și 30 pentru pace. Ei bine, acestă proporțiune departe de-a fi nimicită, s’a vădută din contra ieri și a-laltăieri modificată cam în favorea păcii. Ținemă aceste informațiuni din sorgintele cele mai de-a dreptul ă la curentul afacerilor politice și diplomatice. Prin urmare, nu este nici ună motivă temeinică de-a se alarma astăzi mai multă decâtă ieri, în ceea ce priveșce pericolele unui resbelă. Câtă despre incursiunile de cari se temă poporațiunile de pe marginea Dunării, incursiuni ce nu ară avea caracterul unui resbelă între Stată și Stată, va fi de ajunsă uă oândouire de pază, spre a înlătura orice pericolă. Avemă convingerea că atâtă guvernulă românescă, câtă și celă turcescă vor face cu agerime acestă bună pază și astăfelă nici ună nenorocită accidentă nu va veni se alarmeze pacinicele nóstre poporațiuni dunărene. Consiliămă deră tuturoră în genere, și poporațiunilor de pe țărmulu Dunării mai în specială, a sta și a se îndeletnici în liniște cu ocupațiunile lor. Daca pericolă ară putea să fiă vremădată pentru dănsele, ceea ce nu crede că, va fi îndestulă timpă de-a prinde de veste și de a se pune la adăpostă. Afară de acesta, atitudinea corectă pe care a urmată-o România ’i-a atrasă din partea tutoră puteriloră să vie solicitudine. Mulțămită acestei atitudini și rolului pe care prin puterea lucrurilor, România îl jocă, și este chrămată a ’să juca în afacerile Orientului— deorece este probată că numai atitudinii iei se datoresce că astăzi se mai pate vorbi de pacea mulțămită,shemă, acestoră împrejurări priinciose pentru noi, Europa întregă a începută a se interesa mai de aprope de situațiunea nóstră și a înțelege că este ună interesă politică europenă de-a două mare putere și ună mai mare prestigiu junelui Stată română. Astăfelă chiară cele mai ostile nouă organe ale opiniunii publice europene ’și-aă schimbată cu totală limba giulă cândă vorbescă de drepturile nóstre și de rolul ă ce ară trebui să ni se dea din partea areopagului europenă. Acestă areopagă are a se întruni în curăndă la Constantinopole. Negreșită că Statulă română nu va lipsi de apărători direcți pe lângă represintanții puterilor, întrunite în scopă de a regula noua situațiune politică a Orientelui. Atunci simpatiele ce se manifestă astăzi pentru România și încrederea într’ănsa pentru a’i încredința mnă rală politică mai însemnată, vor putea probabilmente să ieasă formă, să se traducă în faptă reală. Manifestând aceste speranțe, vomă pune aci, supt ochii cititorilor, ceea ce a ajunsă afice chiară Independința belgică, organulă celă mai ostilă nouă pănă ieri, despre drepturile, rolul și însemnătatea României ; măriară englesă)din Constantinopole se esprimă în acelașă modă; este uă adevărată satisfacere pentru noi de a lua actă de acestă revirimentă în privirea României, și de a face împărtășire despre dănsulă publicului română. In revista politică a Independinței selgice de la 2 Decembre, citimă: „Se va vedea din corespondința nostră din Constantinopole că Turcia începe a-și da sema de greșala politică cea comisă contrabândă desvoltarea României. Dacă, în loc de a aminti fără încetare acestui stată sune legăturele sale de vasalitate, a’i contesta numele, dreptulă săă de-a bate monetă, de-a acredita represintanți în străinătate, de-a închiria tratate de comerciă, s’ar fi silită să câștige amicia lui și, prin bune precederi, să facă dintr’ensulă ună aliată, ea n’ară fi avută astăzi a se teme să ’să veda făcendă causă comună cu Rusia. Astăzi încă elă cere Porții să’i recunoscă autonomia, și Europei s’să declare uă țară neutră ca Elveția și Belgia. Propuneri în acestă sensă trebuie să se facă la conferința din Constantinopole, prin îngrijirile cabinetului din Bucuresci pe basa vechiului memorii ală d-lui Cogâlnicenu.“ 1) E că acum și partea din corespondința Independinței care să ocupă despre noi : „Levant-Herald a publicată filele acestea asupra României ună articolă care a fostă forte multă gustată. țarură anglosă din Pera dă dreptate atitudinii corecte și reale ce România a păstrată în evenimentele actuale și demonstră că, daca ară fi fostă mai bine tratată de Sublima Portă, acestă interesantă țară mică, care a dată probă despre simțul ă săă practică, ară devenită barieră între imperiulă turcă propriu disti și agresiunile puterii de la Nord. Trebuie să vă aduceți aminte că într’unăarecare timpă amă susținută acestă tesă în scrisorile mele către Independința. E că concluziele articolului din Levant-Herald : „Pentru momentă, purtarea de urmată este de-a întreține cea mai mare intimitate cu principatulă dunărenă, de-a se apropia de dănsulă câtă se va pute mai multă, de-a acorda concesiuni cari, neafectândă de câtă „umbre“,pot consolida „substanța.“... „Pofta nu ’și-a cunoscută, în adevără, până acum interesele în ceea ce privesce pe România, adaugă corespondentele Independinței. Ea a arătată pre multă neîncredere în raporturile sale cu guvernul din Bucuresci, și abia acuma ea leagă de sema greșăla ceam făcută stândă la tocmelă cu Românii, în privirea concesiunilor ce reclamaă. Astăzi, din norocire, ea revine asupra acestei politice și va recunosce acestei țări titlul de România pe care i-lă daă deja tóte puterile. Acesta e ântâia să pusă pe calea concesiunilor, carită să pună pe Români în stare a desvolta instituțiunile loră și a consolida existența loră politică spre marele folosă chiară ale Turciei.“ despre situațiunea militară a Serbiei. Pesta, 3 Decembre. — Situațiunea internă este forte critică. Impăratul cere ca cabinetele din Viena și Pesta se începă noui tratări în privința bancei. Pentru acestă scopă, miniștrii austriaci Lasser și de Pretis au fostă chiămați la Pesta, unde s’a ținută uă consilii ministeriale, supt președința împăratului. Paris. 3 Decembre. — La Liberte anunciă c’aă sosită la Constantinopole se pterrecî oficiali din marina anglosă, cari au fostă împărțiți pentru servițiă în flota otomană. Camera, în ședința de az ji, a votată creditulă de 1,045,000 lei pentru chiăltuielele ocasionate pentru concentrări pănă la finele anului. D. Blaramberg și-a desvoltată interpelarea privitore la atitudinea nóstra în afacerile esteriore. In urma respunsului domnului ministru de externe,a trecută la ordinea țilei. Reproducemă după edițiunea de dimineții a numărului precedinte următorele : Belgrad, 3 Decembre. — Recrutarea și reorganisarea armatei este terminată; soldații au primită ordină a se presinta toți supt drapele. Se acceptă aici ună generală rusă. Membrii comisiunii de demarcare au fostă astăți primiți în audiență la principele Milan. In privința Alexinatzului, membrii comisiunii și-au suspendată lucrările pănă cândă voră primi instrucțiuni noul de la guvernele lor. Viena, 3 Decembre. — Generalul Cernaieff a sosită astăzi aici și va merge la Moscova și Petersburg. Se ijice că ’n același timpă va trece pe la Kișineă, pentru a face marelui principe Nicolae uă dare de semă 1). Aci este uă erore de faptă : acesă memoriu va cerea neutralizarea. N. R. SOIRI MAI NOUI Belgrad, 4 Decembre. — Căpitanuilă vaporului austriaca Radetzki,pe care se aflau 57 Bulgari ce voi să se mergă la Belgrad, în conformitate cu ordinul guvernului maghiară, a voită se desbarce pe acești Bulgari la Vidin. însă ei fiind înșciințați despre acesta, au silită pe căpitanul vaporului a-i duce la Belgrad. Londra. 4 Decembre. — Discursul principelui de Bismark ocupă tote fiarele. Times propune un alianță cu Germania pentru menținerea păcii și eventualmente pentru localizarea resbelului. Paris, 4 Decembre. — La Presse află că marchizul Salisbury va părăsi conferința decă Rusia va stărui a ocupa Bulgaria; în acelă casă Anglia va ocupa Bosforul. Constantinopole. 4 Decembre — Savfet-pașa a adresată represintanților Turciei în străinătate vă notă ca răspunsă la circulara principelui Gorciakoff. Savfet-pașa respinge afirmările principelui Gorciakoff și susține că Turcia a procedată în totă-de-una în modă corectă. primu i articolă de la 3 Decembre acestă scrie pentru noi forțe îmbucuratore, fjice. Anglia pare a voi se intre în programa ce-i însemna de curăndă d. Gladstone, atrăgându-șî simpatiele, deca nu ale Grecilor, celă puțină ale Românilor. Ea nu numai a fust scrisă cu acestă țară ună tratată de comerciă, ci mai multă, ar fi promisă d-lui Ghika, negoțiatorele acestui tratată, sprijinită isăă cu cestiunea neutralismn! Principatelor dunărene se fiă resolvată de conferință. Spre acestă scopă, ar fi de ajunsă ca conferință se facă uă declarațiune care se confirme principial, deja pusă în tratatul de la Paris și ’n convențiunea de la 1858, privitoră la neutralitatea principatului, garantată de către puteri. Citimă în Le Memorial diplomatique : Nu mai pare înduoiosă astăzi că cestiunea neutralității României va fi una dintre cele d’ântâiă cari vor fi duse înaintea conferinței din Constantinopole. Se scie că tratatul de la Paris și actele internaționale cari îl p urmiză implică neutralitatea celor două Principate, a căroră unire a formată în urmă România. Totuși, acestă neutralitate pe care puterile garantezu cerută-o totă-dăuna României și pe care acesta a observată-o de altmintrerea cu scrupulositate, nu e clară definită în tratatul de la Paris și ’n convențiunea din 1858. Principiulă e pusă în aceste acte fără echivocă, dară condițiunile nu ’i suntă determinate. De aci resultă uă situațiune anormală, care crează României datorii rigurose, fără să ’i asigure folosele și mai cu osebire siguranța care ară trebui să fie consecința iei. D. Șendrea, la Paris, și d. I. Ghika, la Londra, aă chiămată atențiunea ducelui Decazes și a lordului Derby asupra acestei situațiuni singulare ș’aă reușită a-I interesa ca ea să fiă modificată în sensul„ dorințelor Românilor”, cari în acesta privință sunt conforme cu marele interese ale Europei. România ocupă înăriinte posițiunea Belgiei în Occidente; ea are să îndeplinescă aceleași datorii cu mai multe dificultăți; e dâră dreptă ca uă declarațiune formală complimentară a convențiunii din 1858 se puie acestă Principată la adăpostă de eventualități periculose, stipulândă că neutralitatea este supt garanția puterilor. Independința belgică. inserândă în Lordul Salisbury la Roma Servițiulă nostru telegrafică ne-a comunicată deja sensulă declarațiunilor făcute de ministrul de esterne ală Italiei, d. Melegari, în conferințele cea avută cu lordul Salisbury asupra cestiunii Oriintelui. Opiniunea publică italiană e de acordă, precum se vede din estrasele ce reproducemă aci de pe fiarele italiane de la 1 Decembre, cu cabinetul asupra cestiunii care preocupă tóte spiritele de mai bine d’ună ană de Jile ș’a cărei soluțiune pacinică și imediată pare a fi în dorința mai tutoră puteriloră. 11 Diritto,statul) președintelui consiliului, anuncță că lordul Salisbury a plecată ș’apoi adauge: „Negoțiatorele anglesă și d. Melegariaă putută câștiga reciprocura, în întreținerile lor, convingerea că Italia și Anglia, în împrejurările actuale, nu țintescă decâtă la conservarea păcii Europei, prin mijlocul potolirii ținuturilor turburate ale Orientelui pe uă masă seriosă și durabilă. Impresiunea cea causată în generale limba giulă lordului Salisbury e din cele mai satisfacătóre. “ L’Opinione <zice: „S’asigură că declarațiunile făcute de lordul Salisbury către miniștrii diverselor state cu caria conferită Înlătură orice ideiă de resbelă din partea Angliei.“ L’Opinione adauge: „Se prevede resbelulă între Rusia și Turcia, pentru că nu e probabile ca Turcia se potă da garanțiele cerute de Rusia și pentru că e asemenea neprobabil e ca Turcia să nu se opune cu armele la ocuparea Bulgariei.“ „In acesta, urmeza opiniunea, să atribuie Angliei proiectul d’a ocupa câteva punte importante în Egiptă. Nu să crede încă, <fice acesta fórá, în esistența unui tratată între Anglia și Turcia.“ La Libertad zice că „lordul Salisbury ară fi declarată că să duce la Constantinopole cu idei forte împăciuitore și speră că conferința va ave ună resultată practică. „Lordul Salisbury n’avea nici oă misiune pentru guvernulă italiană, nici n’avea să’i facă vr’uo propunere particulară. Dănsulă ară fi <cis că scopul de căpetenie ală călătoriei sale era d’a lua cunoscință exactă de opiniunea diverselor guverne, informându-le în același timp despre opiniunea cabinetului anglos.“ E că acum după Bersagliere și declarațiunile făcute de d. Melegari lordului Salisbury, D. Melegari ar fi arătată dorința guvernului italiană d’a procede în comună înțelegere cu tóte puterile și mai cu semă cu Anglia. D. Meleganu nu crede imposibile a-