Romanulu, ianuarie 1877 (Anul 21)

1877-01-15

A NULII ALU DOUE­PECI-ȘI-UNU Redacțiunea și Administrați­unea strada Domnei 14 SAMBATA, 15 IANUARIU, 1877. VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani Deto „ , « paginea III, 2 lei — A se adrena: IN ROMANIA, la administratiunea csiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ure, 8. Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Miroud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate ee anti. 20 BANI ESEMPLARULU. (A) SERVICIULU TELEGRAFIC ALU­I ROMANULUI.“ Petersburg, 25 Ianuarie. —Jolodarele­­ ruse declară că tratatele sunt­ desființate, că provinciile turcesc­ suntu libere d’a se res­­cula și că puterile sunt­ libere s’atace im­­perială otomană. Liverpool, 25 Ianuarie. — D. Cross, se­­cretarul­ departamentului de interne, a blamată pe Portă, întrunit meeting ținută aici, pentru că a respinsă propunerile Conferinței. I­. Cross a conchisă di­ferit­ă că perspectivele erau favorabile menținerii păcii. Londra, 25 Ianuarie. — Times d’acle di­­mineță anunc­ă că aă isbucnită tulburări la Alep. Versailles, 25 Ianuarie. — Comisiunea bu­­getară a fostă alesă astăzî. Partisanii d-luî Gambetta aă învinsă pe candidații centre­­lor d. Bonapartiștii au votată cu amicii d-luî Gambetta. E probabil e că d. Gambetta va fi numită președinte ale comisiunii. Londra, 25 Ianuarie.— Se zice că par­­lamentulă anglesă va aproba conduita lor­dului Salisbury. Paris, 25 Ianuarie. — Generarele Cer­náiéu­ va remime aici încă optă zile. Cen­­sulă schimbă uă corespondință activă cu principele Milan. Constantinopole, 25 Ianuarie, 7 ore sera.— Sir Elliot a plecată astăze via Brindisi. Baronul Werther și cornițele Zichy vom­ pleca Sâmbătă, via Triest. — Timpul g­reă ce e pe Marea­ Negra întârzieză plecarea generalului Ignatieff. Constantinopole, 25 Ianuarie, 10 ore sera. — Porta are intențiunea d’a aplica sponioia cu reformele cerute de puteri. Marele­ viziră a propusă Serbiei și Mun­­tenegrului d’a se înțelege directă cu Porta. LUMINEZA­TE ȘI VEI FL ABONAMENTE. In capitală, unu anui 48 lei; șese luni 24 1 trei luni 12 lei; uă luna 4 1 In district«: una anu 54 lei; șese luni 27 1 trei luni 14 lei; uă luna 5 1 Pantru tot« |«!«!« Europ«! trimestru 15 S A ne adresa: IN ROMANIA, la administratiunea (tiarius) LA PARIS, la d-uiî Darras-Hallegrain, 5 rue , l’ancienne ce medie, si Havas, Laffi et C­une, 8. Place de la Bonne. I.A VIENA, la de B. Q. Popovici, 15 Fleischmarl Scrisorile nefrmcate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU București, si Călindaru. Camera proiectase a începe vota­rea bugetelorü de estimpa prin acela al și instrucțiunii publice; déri îm­prejurările au făcută ca și în anul­ acesta, ală resbelului se trecă mai înainte. Sperămă totuși că acestă schim­bare în or­dinea­­ votării nu va avea oă înrîurire defavorabilă asupra alo­­cațiunilor­ bugetare privitore la în­­vățământul­ publică. Comisiunea bugetară, în oposi­­țiune cu cea­ a ? se făcea în tre­cută, o dată acum uă simțită pre­cădere chiăltuielelor­ acestui minis­­teriă și fine a făcută, căci sumele întrebui­nțate în modă raționale la instruirea poporului suntă negreșită cele ma­ipornice și cele mai cu folosă chiăltuite. Déci tóte cele­l­alte chiăltuieli servescă pentru susținerea trebuin­­țeloră presvntelui, cele ce se daă pentru scale asigură viitorulă. Și multă, forte multă avemă ne­cesitate d’a’lă aste­ura. Supt acestă puntă de vedere, bu­­getul, ministerialul instrucțiunii este una din cestiunile cele mai însem­nate și cele mai delicate ce aă a se trata de corpulă legiuitoră. Cu atâtă mai multă elă este impor­tantă, cu câtă elă vine însoțită estimpü cu diferite legi organice, menite a aduce în acestă ramă preschimbări și îmbunătățiri , de multă cerute. E unii faptă curiosă că, la noi, unde, de câți­va ani încoce, legi de totă felulă s’aă făcută și s’aă pre­făcută în totă sensulă, cele asupra instrucțiunii aă avută în toto­de-una­nă mare anevoință spre a se mo­difica. Stabilitatea este, fără îndouiala, că mare garanția de soliditate în instrucțiune; derit­ancă, ea nu tre­buie se devină sinonimă cu îndărăt­nicia. Se nu uitămă în ce condițiune puțină favorabile a fost­ decretată legea de instrucțiune actuală; cu ce puține garanții a fostă lucrată, cu ce pripă și cu câtă ușurătate a fostă pusă în­ lucrare; și în fine, se nu uitămă mai alesă cum cele mai bine, póte, din părțile iei au fostă lăsate în nelucrare de către autoritățile nepăsătore sau chiar o reü-voltare. La tote aceste neajunsuri, trebuie se ne gândimă cu maturitate, pen­tru ca mai înainte de tote se ad­­mitemă neapărata necesitate a u­­nor­ modificațiuni, a unor­ îmbu­nătățiri, a unor­ complemente în scale, reclamate imperios, de spi­­ritul­ timpului și ală națiunii. Acestea le rjh­emă, pentru ca se răsipimă și se delăturămă din min­tea tuturoră acea nepăsare, sau a­­cea ușurătate cu care, în genere, se trateză cestiunile de instrucțiune pu­blică în cercurile superiore ale so­cietății nóstre. Mulți își­­ zimu, pate, că instrucți­unea publică ne conținăndă în sine elemente de politică actuale, este ună subiectă nedemnă de preocupa­­țiunile unor o­ameni politici. „E trebă de dascăli, își­­ fică ei, nu afacere de Stată.“ Și asta­fel, cându se presintă uă cestiune de asemenea natură, cu­­rendă o delătură sau printr’uă pri­pită votare, sau printr’uă lepădare, nu totu­de­una îndestulă de seriosă legitimată. S’a aurită ch­iară, în corpurile legiuitóre,­­ficându-se că timpul­ nu este oportună la momentul­ de fa­­ciă spre a se ocupa de asemenea cesti­uni. Altoră materii mai grave trebuie dată precădere. Noi susținemă că este că datoriă neînlăturată, ună puntă de onore ală partitei liberale d’a se ocupa cu uă specială insistență de regula­­rea și asigurarea culturei intelectu­ale și morale a poporului. Chiar­ daca sortea ază voi ca din lucrările acestei partite se nu l­ămâie ni­mică în ființă, în timpii actuali, apoi totuși trebuie ca vii­­torulă se ș i datorescâ întărirea na­ționalității române prin luminele instrucțiunii. De acea­a socotimă hă ară tre­bui să se ia cu mare luare­ a­minte în cercetare legile organice cari în­­soțescă bugetulă instrucțiunii, și ca, formândă din ele una totă bine cumpănită cu trebuințele naționale, se li­ se acorde totă-d’uă­ dată și mij­­locele necesarie pentru imediata loră realisare. Fórte adesea s’a Întâmplată ca disposițiunile legislative cele mai fo­­lositore să fie împedecate, la noi, în aplicar­ea loră, prin lipsa de mijjloce bugetare. Ce folosă de s’ară vota, în arti­cole de legi, înființarea de scule, cândă le va lipsi totă materialulă trebuitoră învățăturei ? cândă nu se voră lua măsuri pentru ca popora­­țiunea să fie pusă în posițiune de a se folosi de dănsele? Defectuosități de acestea conține Edițiunea de sera­t îndestule legea actuală. Ele trebu­­iescă înlăturate, și în locul­ unoră măsuri nepractice, legiuitorii actuali, punândă în cumpănă trebuințele cu putințele nóstre, potă afla acum nă înlesnire mare d’a aduce instruc­țiunii îmbunătățirile pe cari regi­mele trecute n ați solutu sau n’aă voită a i-le da. Pe aceste temeiuri, socotimă că este u­ă mare bine d’a se discuta legile d’nă­ dată cu bugetul­, mai alesă décâ, precum suntemă încre­dințați că va fi. Camera actuală va acorda reformei oră instrucțiunii tata atențiunea ce ele merită și va pre­țui câtă de importantă este pentru națiune de a face sacrificre, nu nu­mai pentru presiune, ci mai alesă pentru viitorii. Fără de a intra acum în amănun­tele acelei reforme, voimă numai, în câte­va trăsuri generale, să însem­­nămă principalele punte asupra că­rora ar­ trebui să se porte îmbu­nătățirile. Este neapărată ca principiele să fie bine stabilite mai din nainte, pentru ca din ele să decurgă, în modă logică, tote măsurile ce aă a se lua spre a le pune în practică. Cândă uă lege specială se presintă fără d’a face parte dintr’una totă bine lănțuită, mai totu-de-una, de­și ea conține, póte, multe măsuri nemerite, ea are sortea pe care a încercată-o,—i*am dintr’un causă de felulă acesta, credema,—legea asu­pra inspecțiunilor­ școlare, pe care ministrul­ instrucțiunii s’a văzută nevoită a o retrage mai de ună iip, de­ore­ce ea se desmădulase cu totulă supt prefacerile ce avuse a încerca. Socotimă că modulă celă potri­vită spre a se feri de asemenea ne­înțelegeri pe viitoră, este de a se însemna scopurile la cari că să tindă prefacerile. Din parte-ne, noi le vom­­ resuma aci, fără de a le desvolta; enuncia­­rea lor­ este, credemă, de ajunsă, spre a face pe fie­care să înțelegă a loră importanță. Se vedemü dorü ce ne este mai multă de lipsă în ramură instruc­țiunii și fără d’a insiste asupra mij­­locelora de a împlini lacunele, se su­­pune că aceste ponturi la medita­ți­unile celoră ce suntă chiămați și dă datoriă a le da soluțiuni con­forme cu trebuințele națiunii și cu putințele bugetului. In învățămăntulă primară, și mai cu semn în celă rurală, se simte neapărată trebuință de disposițiuni legali cari să înlesnescă, mai multă de­câtă în presiune, aplicarea prin­cipiului de obligativitate, care de două­spre­zece ani stă în legea nós­­tră de instrucțiune ca uă ironie a neputinței guvernelor­, căci nu voimă și nu putemă s­lice că neputința vine de la însăși națiunea. Să se afle mi­jlocul, nimerită d’a îndemna poporațiunile rurale a fre­­cventa scala, să se dea scalei ce­ i trebuie spre a fi un adevărată scală, și principiulă va putea fi totă așa de bine aplicată, la noi ca la alte popore, cari nu sunt­ nici mai bo­gate nici mai numerose de­câtă ală nostru. Dreptă exemplu, vom­ cita numai pe Suedesi și Norvegian­, la cari scólele rurale sunt­ modele abia realizate în alte țări mai avute și mai înaintate în cultura superioră. Pentru învățămăntură secundară, cee­a ce ne lipseșc, mai cu semă,­­ este uă tendință spre aplicațiunile practice. Sculele profesionale, sculele pregatitore pentru meserii și indus­trii , ecé cea­ a ce ară da temeiă spi­ritului națională în viața reală; écé cea-a ce ară da­uă basă solidă in­dustriei nóstre și prin urm­are ară face să se realisese progrese în totă sensulă; écé cea-a ce ne-ară întări moralulă, și ne-ară înavuți țara. Pe d’altă parte, nu trebuiescă ne­socotite nici studiile înalte, cărora guvernulă de uă cam­dată ară tre­bui la noi să le dea și mai multă desvoltare și mai multă libertate. Scima bine că în Europa occi­dentală, să laudă multă în­­ ziua de astăzi libertatea completă a învăță­mântului superioră și desrobirea lui totală de supt dependința guverne­lor­­. Acolo unde cultura a ajunsă a fi îndestulă de destinsă pentru ca par­ticularii să gasesca în publică m­ă sprijină suficiente pentru a susține scalele superiore, negreșită că liber­tatea deplină, care este ună dreptă naturale ală ori­cărei scale, trebuie să înlocuiasca sistema guvernamen­tală. La noi însă, guvernul­ va trebui să vină încă pentru momentul­ de faciă, în ajutorul­ instrucțiunii su­periore, până când, treptată, el­ se va putea să se eclipseze dinain­tea sprijinului îndestulătură ce va acorda publiculă singură sculelor­ superiore. Déjit pentru ca acestă scopă do­rită să fie atinsă mai curândă, va trebui ca ajutorul­ guvernului să fie combinații cu uă libertate a în­vățământului superioră, care singură îi pote da ună aventă mai puter­nică. Aceste câte­va considerațiuni ge­nerale asupra tendințelor­ ce ar­ trebui să se dea scóleloru românesc!, le punemă în vederea legiuitoriloră chiămați a reforma legea nóstru de instrucțiune ; și încă vă­ dată le a­­ducemă a­minte că națiunea ascepta de la dânșii, astăzi mai multă de­câtă ori­cândă , îmbunătățirea și consolidarea instrucțiunii naționale Ele trebuie să devină celă mai mare titlu de laudă al­ partitei li­berale. Reproducemă după edițiunea de dimineță a numărului precedinte ur­­mătorele: Ziarele străine publică următorea tele­gramă ; Londra, 19 Ianuarie. — A­gintele Româ­niei la Paris, d. Lendre, a avut o astădo­uă lungă întrevorbire cu lordul Derby în pri­vința neutralității României. Berlin, 23 Ianuarie. — De­și atâtă dia­rele de aici câtă și cele francese iéű în­­tr’ună modă forte ușoară polemica franceso­­germană și nu credu în generală în posi­bilitatea unui adevărată conflictu, cu tote acestea iritațiunea este forte mare prin cercurile importante de aici și relațiunile franco-germane sunt­ discutate c­ uă mare seriositate. Bruxelles, 23. Ianuarie. — Prin cercurile intime de aici se vorbesce despre o­ nouă încercare ce s’a făcută în modă confiden­țială, dérü fără nici ună resultată, d’a a­­mesteca pe Belgia în cestiunea Oriintelui. De astă­ dată n’a fostă vorba d’uă interve­­nire militară ci d’uă întrebare, déca, în ca­­sulă cândă ară trebui u­ă mijlocitorii pen­tru negociațiunile de pace dintre Serbia, Muntenegru și Turcia, se va pute compta pe bunele oficii ale Belgiei. I ALEGERI SUPLIMENTARE Focșani. Col. III de deputați a alesă pe d. Frundă, ingeniară cu 216 voturi în contra d-lui Vidrașcu, Iași.—D. Al. Holban, la col. III cu 188 voturi în contra d-lui Dunca, Bolgrad. — Col. I, d. Al. Vericonu în contra d-lui Paruseft (alegere contestata). Francia.— Guvernul­ frances­cii tata lupta foiloră reacționare­a contra ori­cărui actă de clemenț în favorea condam­naților. Comune se ocupă forte seriosă spre a da sa­tisfacere dorințeloră ce i s’a r espr­mată de către deputații Parisul­u împreună cu d. Thiers care, de­și a putută lua parte la în­trevederea de­putaților­ cu miniștrii în acestă pri­vință, o­rată totuși aprobarea se procederei colegilor- sei, deputaț ai Parisului. Se crede că cei con­damnați în lipsă vor­ fi obiectul­ unei amnestii individuale. Ei ară­tu să se prezinte înaintea consilielor de resbelă cu siguranța că voră achitați sau grațiați, afară de casubi cândă ară fi figurată în rând­urii active ale reseólei. Generalele Maurice care, la umi­prânjă oficiale, a vorbită în favorea preoților­ militari, a fost­ pusă în disponibilitate. Rusia.­­ Le Journal de St. Pe­tersburg atacă pe Anglia și pe Aus­tria, susținând­­ că conduita aces­­toră două puteri la Constantinopole a fostă plină de duplicitate; că pe când­ lordul Salisbury amenința pe Porta la Conferință, sir Elliot o reasigura în secretă că cornitele Zichy lucra pe d’uă parte în înțe­legere cu Rusia, pe când, pe d’alta, baronul­ Calice o combătea. Daily­ News publică oă telegramă din Constantinopole, în care să­­ fice că generalele Ignatieff ară fi încer­cată a convinge pe Turcia c’ară fi făcută mai bine d’a se înțelege nu­mai cu Rusia, de­câtă d’a discuta cu tóte puterile.“ Vedeți, ară fi ț­isă dânsulă, ce vă cere astăzi Anglia p’ală căreia sprijină vă întemeiați. Rusia, din nefericire, e obligată a­­cum a lucra în înțelegere cu Anglia și cu cele­l­alte puteri. Deci ați fi avută încredere în Rusia ș’ați fi tratată numai cu ea, totă ară fi fostă regulată fără a vi­ se cere vr’unu sacrificiu nici în privința in­tegrității imperiului, nici în privința independinței lui.“ Gazeta de Moscua, vorbindă des­pre cele din urmă evenimente de la Constantinopole,­­zice că Europa care și-a făcută rău prin concesiuni, a­­cum când o guvernulă otomană a răspunsă printr’ună refusă defini­tivă, trebuie sĕ­ la silescu a primi propunerile primitive nemodificate. După Mesagerului Parisului, guver­nul­ Rusiei ară fi contramandată furnizurele ce comandase în Ger­mania. Turcia.— Cu tote demonstrațiu­­nile popolare înscenate la Constan­tinopole cu scopul ă d’a da Consti­­tuțiunii consacrarea voinței națio­nale, acestă actă pare a nu place nici chreștiniloră, și cu atâtă mai puțină Turcilorü. Déci ară fi altă­­felă, nu s’ară întrebuința mijjlace categorici spre a răpi națiunii smul­­țămiri către Sultanulă pentru pro­mulgarea acestei Constituțiuni. Me­­todulă ce se aplică pentru a pro­voca oă esplosiune de mulțămire, mai cu semn a poporațiunilor­ din Bulgaria e forte simplu; locuitorii chreștini și musulmani se invită la palatul­ valiului, unde se află adu­nați și ună mare numără de zapcii; valiulă invită fără multă ceremonia pe ospeții săi a supt scrie uă față pe care le-o presintă și. . . . cine pate să resiste unei invitațiuni dul­­cerase făcută cu atâta pompă, mai cu semn cândă e în Turcia și cândă n’a trăită nici ună momentă de­câtă în atmosfera celui mai neînfrânată arbitrară ? Și nu e numai atâtă, Turcii, cu tota prelungirea solemnă

Next