Romanulu, ianuarie 1878 (Anul 22)

1878-01-15

ANULU DOVEPECI ȘI DOTHTOIESCE ȘI TEI PUTEA ANUNCI DAI, Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 bani Deto » » » paginea III, 2 lei — A se adresa: LA ROMÂNIA, la administrațiunea ·iambii IN PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourn, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. €. LA YIENA, la d-niî Haasenatein și Vogler, Walfisch gasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20" BANI ESEMPLARUL, Redacțiunea și Administrațiunea, strada Domnei, 14 DUMINECA 15 IANUARIU, 1878. LUMINEZATE 81 VEI FI. ABONAMENTE. In capitală și districte, und am 48 lei; șis luni 24 lei; trei luni 12 lei; o lună, 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimstru 15 lei se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea <Jiarrxlui LA PARIS, la d-niiDarras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas: Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA VIENA,la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU Bucuresci, si Călindaru. Pe căi indirecte puturămă în fine dobândi orecari informațiuni asupra luptei victorióse ce o avu armata româna supt zidurile Vidinului. Ihema pe căi indirecte, pentru că guvernulu stăruiesce a învălui în misteri chiar fapte împlinite și de acelea a cărora întinsă publicitate ară fi de celă mai mare folosit. Nu putemă înțelege care póte fi scopul guvernului d’a se isola astăfelu, într’uă cestiune în care ară pute sé vorbescă mai d’a dreptură și cu mai mare resunetă animei Românilor. Uă parte din națiune, fiii, bărbații, frații noștri ai tuturoră, suntă în tota ora espuși, pe pămentă străină, tutoră încercărilor resbelului, fără ca să putemă sei cu săptemânele ce devină și în ce situațiune se mai află. Nu ne putemă opri de a ne arăta mirarea de misterulă cu care procede guvernul, chiară când e vorba de fapte împlinite, misteri care numai folositoră nu pate să fiă din nici una puncți de vedere. Vomă comunica dură astăzi publicului, după informațiuni indirecte, că mișcarea unei părți din trupele române, care s’a efectuată alaltăieri cu mare succesă, era făcută în scopă de-a strânge mai de aprope cetatea și de-a cuceri * măre>ujutu câtă mai favorabila pentru energica bombardare a Vidinului. Acelă pantă, lasă mică depărtare de zidurile cetății, tocmai pentru că era atâtă de favorabilă bombardării Vidinului, fusese puternică întărită de Turci și apărată de artilerie și de trupe destulă de numerose. Lupta ce a avută deja se susțiă că parte din trupele române de împresurare a fostă forte înverșunată, căci trei redute apărau sătulă în care se întăriseră Turcii și posițiunea trebuia să fie luată cu asaltă. In asemeni condițiuni posițiunea Turcilor era pe atâtă de favorabile, deorece întrețineau foculă de prin șanțuri și de prin case, pe câtă de critică era posițiunea Românilor, cari trebuiau să atace descoperiți. Cu tote acestea vitejii noștri oșteni, cari tindă din ce în ce mai multă a consacra prin noul fapte reputațiunea ce -șită făcută la Plevna și la Rahova, aăreușită să pătrundă în întăririle Turciloră, să facă pe uă parte prisoniari, să puiă pe ceilalți pe gonți, să ia cinci tunuri și alte trofee, și să se stabilescă în fine în pantulă atâtă de necesară operațiunilor din giurulă Vidinului. Deși n’avemă încă relațiuni precise relative la perderile încercate de trupele române, totuși trebue să admitemă că luarea cu asaltă a trei redute n’a putută să se facă fără perderi simțitdre. Plângemă perderile, înse durerea este alinată cândă putemă constata că vitejia și sângele Româniloră aă consfințită vă dată mai multă independința și reaidicarea României. Atragemă băgarea de semă a cititorilor, asupra scriilor telegrafice, de cea mai mare însemnătate, ce le publicămă mai la vale. Telegramele din Constantinopole cu data 25 ianuarie afirmă că Porta a primită condițiunile Rusiei și că preliminariile păcii se voră suptsemna chiară astăzi la Adrianopole. Acesta scrie, confirmată și de uă telegramă adresată Gazetei de Colonia și de alta forte întinsă publicată de (ziarul) Daily telegraph, este dată în astăfelă de condițiuni, încâtă s’ara pute afirma că este întemeiată. Afirmarea onsé n’ară pute merge mai departe de câtă scriea ce privesce supt-semnarea preliminariel oră; câtă despre însăși condițiunile păcii, publicate de ziatul) Daily-telegraph, credemă că ele ceră încă confirmare, deși nu mai suntă identice cu cele ce se publicaă acum câteva file și despre cariamă (jisă, în numerulű de alaltăieri, că trebue să fie privite ca forțe depărtate de cele adevărate. Totă în numărul nostru de alaltăieri,jiferămă că, daca Rușii nu vor ocupa Constantinopole, acesta se va datora mai puțină vreunei interveniri din afară decâtă supunerii Turciei la tote condițiunile Rusiei. Soriile telegrafice de astăzi confirmă pe deplină modulă nostru de a vede. Ele aretă că Englitera care, după seirile de ieri, începuse a lua uă atitudine ceva mai agresivă, s’astempĕratü d’uă dată printr’uă răpe jciune, așa ficendă, electrică; prin depeși telegrafice, guvernul englesă a contramandată tote ordinele ce dedesc în armă, relative lauă mișcare a flotei. Nu mai este vorba astăzi nici de a debarca trupe la Galipoli, nici de a mai face ca flota ensile să să intre în Dardanale. Se ne așteptămă deja în curendă la evenimentulă celă mai plăcută și mai fericită în complicațiunile de astăzil ale afacerilor Oriintelui, se ne așteptămă la apropiata încheiare a păcii. Camera a ’ncepută ieri lucrările séle, și, după iotă ce vedemă, suntemă în dreptu se credemă că ’n sesiunea acesta multe rele se voră curma și multe bunuri voră începe a se face. Eri chiară, Camera a ’ncepută în secțiuni lucrarea legii comunale. Legea pentru curmarea acelui mare, forte mare reu, arestarea preventivă va veni, ș’abusurile ce s’aă comisă de feluriții agenți ai puterii publice, în contra libertății individuale, se voră curma în curendă. Legea care domnesce în Englitera supt numirea de Habeas corpus, și căreia Englitera datorește în bună parte propășirea și înlăturarea multor desordine, este acum la noi în lucrarea delegaților. Credemă că, pe la fiinele săptámanei viitore, ea va fi depusă pe biuioulă Camerei. După densa vară veni în curenda și celelalte legi de dreptate, între cari aceia pe care noi o numimă justiția pentru poporu. De justiție este setosă poporulă română și justiție i se va da, trebuie scr í se dé, și forte curendă, și destulă de deplină. In acestă lună se așternă listele electorale pentru Camere și pentru consiliele comunale judeciene. Trebuie să ne convingemă vă dată că corectitudinea listelor electorale, și sinceritatea alegerilor, este temelia organismului Statului. Cu câtă acesta temelie va fi mai curată, cu atâtă onestitatea, virtutea, dreptatea va domni în Siată; cu câtă va fi mai necurată, cu atâtă corupțiunea se va introduce în temelie și edificiulă va cădea. Se veghieze deja toți cetățianii din tóte partidele, ca listele electorale se fiă corecte, și cu toți în unire se oprimă și se lovimă pe cei cari s’ară încerca să introducă în ele frauda și prin urmare corupțiunea. In luna acesta suntă a se face și mai multe alegeri de senatori și de deputați. In Bucuresci chiară, în diua de 25 Ianuarie, suntă a s’alege doui deputați. Ce facă d-nii alegători ? Ce facă cei cari voiescă a’și pune candidaturele ? Amorțire asolută din tóte părțile. Amorțirea este preludiulă morții. La vieță dorit cetățiani români, adică la lucru, căci lucrul nu mai este vieța. Binecuvântata este libertatea și chiară impunitatea presei. Ele dă dată în timpul din urmă la noi ocasiunea de a se dovedi infalibilitatea, principiului că nimică nu este mai moralisatură, mai bine făcătoră, decâtă libertatea și că pedepsa abuzului de libertate nu se póte găsi întregă și eficace decâtă eră și numai în libertate. De <zece luni Statală și guvernală română se află într’uă situațiune escepționale. De optă luni însăși starea de asediu este proclamată în formă. In faptă ease, cu totă situațiunea escepționale și cu totu starea de asediă admisă de Camere, libertatea cea mai nemărginită n’a încetată de a domni în România. Amă <zice că acestă faptă este, în împrejurările în cari ne aflămă, cea mai mare gloriă a guvernului actuală, déca omenii ce compună acestă guvernă, și partida ce ei represintă, n’ară fi luptată în tótu e sistența loră pentru libertate și nu ’i ară cunosce tóte imensele folose. In timpă de resbelă și supt starea de asediă văr jurămă fiarele oposițiunii mergându péné la ultima limită a licenței, nerespectândă nimica și ajungêndu cu violența péne afjice că miniștrii trebuie să fie spénsjurați pe câmpul de bătălie. Cu tote acestea libertatea și chiară licența râmaseră depline: nici ună singură procesă de presă nu se făcu. Efectulă binefacătorii și purificătoră ală acestui cultă pentru libertate se produce deja astăzi. Aceia cariă abusată de libertate suntă pedepsiți de propriele loră pe cate multă mai aspru și mai irevocabilă decâtă ară fi putută să fiă de instanțele judecătoresei. Incuragiați, în loc de a fi deșceptați, de toleranța cu care erau primite tóte estravaganțele lor, nu se mai sfiescă astăzi a afirma cele mai sfruntate și mai vădite neadevăruri, atrăgându-și astăfelă desgustură și desprețură publică, cea mai cumplită pedepsă ce póte să isbescă pe omenii ca și pe organele publice. Póte că uă întemnițare, sau orice actă de violență, i-ară fi rădicată; libertatea deplină le arată pedepsa ce meritaă. Astăfelă timpulii, în numărul a seu de ieri, publică în primele sale colóne una articolă propria ală redacțiunii, prin care nu se sfiesce a afirma cele mai revoltătore și mai pipăite neadevăruri în contra d-lui ministru al justiției. Acestă fiară afirmă două fapte d’uă potrivă neadevérate: dérit de ună neadevérit atâtă de vădită, încâtă oricine póte sé’lű constate la momenta. Antâiă afirmă că d. ministru al justiției ar fi fostă lovită în localul ministerului de ună individă anume Bibănescu, și apoi susține că a meritată acesta tratare pentru că a grațiata pe Paraschivescu, fostulă agentă ală d-lui Catargiu, care și-a terminată cariera bátondű cu bastonulă pe stăpânul seu. Ambele aceste fapte suntă absolută neexacte. Nimeni n’a lovită pe d. ministru al justiției, și Paraschivescu n’a fostă grațiată. A spune neadevăruri de asemenea felă, și cu atâta sfruntare, este proba deplinei prevertiri a simțimintelor, și asemenea pervertire ca să se atragă disprețura generală. Cândă Timpulu afirmă cu litere mari că „d. Eugenia Stătescu, ajunsă ministru al justiției, se grăbi a presinta Domnitorului mă decretă pentru grațiarea acestui individ“ (Paraschivescu) deși scie că oricine n’are de câtă se întrebe unde este decretulă, spre a ’să convinge de neadevĕrit, este veditű că a perdută ori ce respectă de sine și că nu se sfiesce a ’și afișa nedemnitatea. Paraschivescu, care în intimitatea d-lui Catargi dobândise educațiunea ce s’a manifestata în urmă prin bastonele date stăpânului său, își ceruse în adeverű grațiarea în Aprile; déra guvernulă actuală nu dete nenorocitei victime a regimului trecută nici măcară consolarea unui răspuns oarecare. Cererea lui Paraschivescu fu pusă la dosară. Mai în urmă, în Septembre, nenorocitulă fu grațiată.... déru nu de omeni; e să își dete sufletulă în temnița unde -și făcea osânda. E că adevĕrulu, tristă pentru Paraschivescu, déru mai tristă încă pentru regimulă care, prin esemplele ce i dedese, îl învățase sé se parte după cum se purta. Amintirea ce făcu ieri timpulu despre densulű fu asemene forte tristă, în condițiunile în cari se făcu, pentru că ne aratá ună organă de publicitate sinucisă prin propriele lui escese. SERVECIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS. Constantinopole, 24 Ianuarie.—Se asigură că Porta ară fi dispusă a primi condițiunile Rusiei. Mâne se va lua h hotărîre definitivă. Se vorbesce de puntele următore, ca făcînd parte din condițiunile Rusiei : independința principatelor cu rectificarea granițelor, autonomia Bulgariei, rectificarea graniței ruseșci în Asia, deschiderea strîmtorilor. Constantinopole, 25 Ianuarie. — Se zice că Rusia ară cere uă însemnată despăgubire de resbelă. Ea ară ocupa Bulgaria și Armenia până la deplina plată a acelei despăgubiri. Constantinopole, 25 Ianuarie.—Porta ar fi primită deja mai multe din condițiunile Rusiei. Cestiunile privitore la delimitarea fruntarielor, la Bulgaria și la deschiderea strîmtorilor, se vor supune unui congresă. Rușii și ar fi suspendată mersul asupra Galipolei. Constantinopole, 25 Ianuarie. — Porta a primită condițiunile Rusiei. Preliminariile păcii se vor semna mâne la Adrianopole. Plenipotențiarii otomani au plecată la acestă din urmă orașă. Colonia, 25 Ianuarie. — Din Constantinopole se telegrafieză Gazetei Coloniei cu data de astăzi că Porta a primită condițiunile Rusiei și c’a dată ordine delegaților ă sei d’a semna preliminariile păcii. Londra, 25 Ianuarie.— A doua edițiune a ziarului Daily Telegraph publică telegrama următore din Constantinopole, cu data de 25 ianuarie dimineța: Delegații turci au primită ieriseră ordinul de a suptsemna preliminariile păcii. Se crede că armistițiul se va semna astăzi. Din bună isvoră se asigură că condițiunile sunt cele următore: România și Serbia vor fi proclamate independinte Muntenegrulă va dobândi Antivari uă parte din lacul Skutari, Niksicî și Sput; Rusia va ocupa Batumul, Karsul, Erzerumul pâne la plata despăgubirei de resbelă care va fi de 20 milione livre sterling 1); strîmtorile se voră deschide navelor de resbelă rusesci; Bulgaria va fi autonomă, și acastă autonomiă va fi întemeiată mai multă pe principiulă aplicată în Liban, decâtă pe programa conferinței. Turcia ară numi ună guvernatore chreștină pentru ună termenă de mai mulți ani, deșa numirea acestui guvernatore va fi supusă aprobării puterilor. Acestă noă guvernă n’ară cuprinde Tracia și s’ară întinde numai până la linia Balkaniloră. O parte din armata rusescă se va îmbarca la Constantinopole, unde se va semna probabil o tratatulă de către marele duce. Acesta regulare va da satisfacere operei militare a Rusiei. Astăfelă, ocuparea Constantinopolei va fi înlăturată. Londra, 25 ianuarie. Poporațiunea musulmană care se află între capitală și armatele ruseșci, e cuprinsă de panică. Ea fuge. Sleirea fugariloră e teribile. Toți vină la Constantinopole, unde s’asceptă încăuă sută de mii. Londra, 25 Ianuarie. — Globul desminte scirea că flota engleză ară fi primită ordinul d’a desbarca trupe la Galipoli. Nimică nu s’aotărîtă încă în privința oferire! lordului Derby ș’a d-lui Carnarvon d’a ’și da demisiunea. Londra, 25 ianuarie.— D. Carnarvon explică, la Camera lor,lucra, că demisiunea sa a fostă causată de cererea de credite suplimentare și de ordinul de plecare dată flotei engleze. D. Carnarvon adauge că a fost atacată cu violență de către lordul Beaconsfield în consiliul de miniștri, din causa răspunsului ce a dată deputațiunii de la Capă. In Camera comuneloră, d. Northcote dice că cornițele de Suvaloff i-a făcută cunoscută ieri fără câteva din condițiunile de pace. Ministerul adauge că nu se póte comunica fără autorizarea comitelui de Șuvaloff. Guvernul a trimisă flotei engleze, Mercură sóra, ordinul d’a se duce în Dardanele, pentru a menține trecerea liberă și a protege pe naționalii englesi, deră ieri sera a ordonată flotei d’a se opri la intrarea strîmtorei. Proiectulă pentru creditulă suplimentară se va împărți de seră. Creditulă este de 7 milione sterlingă. Francia.—La Senată d. Gavardie ’și-a desvoltată interpelarea privitore la pretinsele ilegalități comise de guvernul actuale, care pe două partea convocată pe alegătorii municipali pentru 6 Ianuarie trecută și pe de alta a rechimată în funcțiunile lor, pe primarii revocați de guvernul de la 16 Maiă. D. Dufaure a răspunsű în numele guvernului. Intrucâtă priveste alegerile de la 6 Ianuarie, primul- ministru a reamintită diferitele legislațiuni cari s’aă succedată. A insistată apoi asupra faptului că legea din 1871 fișa consiliurilor municipale că să se -și păstreze puterile loră cela multă trei ani, în lipsa unei legi organice. Aceste puteri espiraă în 1874, căotărîrea Camerei le-a prelungită cu câteva luni. In 1875, consiliurile municipale au fost reînoite. Pentru câtă timpă? Decretul o tăcea. Dérű era evidentă că consilierii aleși în 1875 nu putea să funcționeze mai multă decâtă acei cari au fost aleși în 1871, în virtutea aceleiași legi provisorie, deorece uă lege organică nu există nici penă acum. Câtă despre puntură al douilea, d. Dufaure observă că legea din 1871 nu permiterea primarii revocați să potá fi realeși pentru a nu provoca uă luptă, între guvernă și alegători. Deja acesta disposițiune este astfelă concepută : „Primarii revocați nu potă fi realeși în timpă de ună ană“. „Nici ună primară revocată n’a fostă realesű, j continua d. Dufaure. Guvernul are dreptul ă d’a numi una are care numără de primari; are și dreptul ă d’a ’i revoca. Ministerulă precedinte a usată de dreptulă de revocare, noi usămă de dreptulă de numire.“ 11 500 milione franci.