Romanulu, noiembrie 1878 (Anul 22)

1878-11-26

1088 missatmsrns.ROMANULU, 26 NOEMBRE. 1878 strînsu legăturile de amidă, care esistă de multă între Ruși și Afgani. „Deorece Rusia, dise Emirulu, a dovedit și Afganiloru totu d’a uim scutulu Și amida sea, pe când și aceștia visitau târgurile ruse din Orenburg și Troițk și pe când și Afganistanului era încă forte puținii cunoscută,—de aceia și elfi a credut și de datoria mea d’a ’i face uă primire onorabilă.“ „După acesta scurtă alocuțiune adresată capilor de triburi, Șir-Aii ordonă păstrătorului de sigiliu (Mahurdar) d’a citi unui memoriu asupra puterii, gloriei, bogăției și mărimei Rusiei ș’apoi s’adresa adunării cu urmatorele cuvinte: „Intorceți-vă acum la frații voștri, ascuțiți săbiele și lăncile vostre și înșelați caii voștri, pentru ca se fiți gata d’a merge în bătaie, îndată ce vă voi fi dhiema la luptă în contra dușmanului țărei nóstre“. „După aceste cuvinte, pronunciate cu voce tare șiotărîtă, Șir-Ali se întorse în palatul și șefi. Se mai ținură două ședințe în care se desbătu asupra miijlocelorü de resbelfi ale țereî, dera la care nu mai luă parte Șir-Ali.“ ' rm, și atitudinea garnisónei de la Djellaîabad, pe rîului Cabul-Daria, ne confirmă în acestă părere. i La République frangaise. ARMATA AFGANA. După documentele cele mai sigure, emirului de la Cabulfi dispune de 50.000 soldați recrutați în Afganistan și puși supt autoritatea sea directă. Acestă armată s’ar compune de 57 batalione de infanteriă de câte 600 omeni, de 64 escadrone de cavaleriă de câte 100 omeni și 17 baterii, ceia ce dă aprope 34,000 puști, 6,400 săbii și 100 tunuri de campaniă, la care s’ar fi adăoga vre 8,000 călăreți neregulați. Infanteria are arme cu tragere răpede; călăreții sunt fi forte bine echipați. Nu se scie în ce stare se află materialului artileriei; cure se crede că este celui mai defectuos și. Inferioritatea trupelor fi afgane, din acestfi puncți de vedere, ar putea să fie vătămătore, căci statui fi majorii ale armatei anglo-indiane, cunoscănd și efectului moralii ce produce tunulfi asupra locuitorilor și acestorii țări, s’a îngrijit și să mărescă proporțiunea tunurilor și în diferitele colane ale espedițiunii. Oricum ar fi ti, armata activă a emirului de la Cabul pate forma unui centru de resistență forte seriosfi într’unfi resbelfi de posițiune; dării nu e de creduta că va putea se resista într’unfi resbelfi în loCU șesîi. Se pare că capii armatei afgane au înțelesii acesta și au alesă sistema d’antâifi. La medulii formata de armata din Cabulistan propriű disü arii pută să se adauge câteva detașamente din armata de la Herat sau trupe Usbekke din Afganistanul si septentrionalii. Cea d’ântâiii numără 10.000 omeni, care, afară de unicele posturi înșiruite la hotarele Persiei și ale deșertului turcomanfi, constituie mai cu sămă garnisona Heratului și a fortului de la Terrah, situată între Herat și Kandahar. Cât și despre trupele Usbekke din Khanaturile său orașele Maimene, Balkeh, Khulm, Kundus, etc., ele sunt fi evaluate la 15,000 oameni. Însă acestei numără de 25,000 pedeștri și călăreți n’ar fi pută da decât fi câte-va neînsemnate colóne ș’arfi fi d’unfi miefi ajutorii, cu atât fi mai multă cu cât fi instrucțiunea lorii militară și armătura lorii , este inferiora celor fi din Cabulstan. Nu- i mai călăreții ar fi pută fi adversari mai de temutfi dării rolului lorfi arfi fi negreșit fi j aprope mici într’uă țară atâtii de muntosă , cum sunt si văile de la Cahul-Daria și de la Kurum. Se mai pretinde că în Afganistan ar fi existe unii felii de armită teritorială de 138,000 omeni (din care 77.000 pedeștri și 61,000 călăreți); derit, chiar si dăca am fi crede că aceste cifre sunt fi exacre, nu putem fi ține semă de denseie, căci, cu tote că în acestă țără, neîncetată în luptă cu vecinii săi, fiecare om fi sănătoșit este una soldată, deși accastă poporațiune de 6 milione de locuitori ar fi pută să rădice oă armată până la 750.000 omeni, totuși nu putem fi privi ca având fi uă valore reală decât și trupele comandate directă de emirului Cabulului, și câteva întăriri ce i-ar fi pută trimite Khanii puși supt suzeranitatea lui. Astftfelfi ajungeam la cifra maximum de 40,000 pușei, 20,000 săbii și 100 tunuri. Restului nu se compune decât și de cete indigene nedisciplinate și rău armate, care ar fi fi tot fi atâtii de periculose pentru amicii săi ca și pentru inamicii săi. Dăca Sir-An este stăpână peste trupele regulate ce a întrunită supt ordinele sale, dăca a aleșit bine linia de apărare, împotrivirea va pută fi lunga, mai cu sămă împrejurului Cabculului. Neînsemnata înfrângere ce Englesii au incercat la Peiwar, în valea de la Kur i ! Aplicarea legii în contra socialiștiloru. j . j — Monitorul oficiale alfi imperiului germanii anuncă, cu data de 1 Decembre, interdicerea mai multoru publicațiuni, între care figurăză Desvoltarea Franciei de la secolulii 16 pene la finele secol. 18 de A. Bebel și altele. Monitorul oficiale anuncă și interdicerea a două societăți. 1 — După Gazeta Coloniei, numărulfi tot tale arfi colonii goniți din Berlin este de 42. 1 — Se scrie din Wurzburg Gazetei Franks fortului că doui artileriști au fostă arestați, pentru că au băută în sănătatea specialiștiloru Bebel și Liebknecht, și vor fi fie judecați în curenda. — Tagblatt din Berlin publică următorele în numărul 1 de la 1 Decembre . Intre personele gonite din Berlin figurăză, se duce, și deputatului Most, care va părăsi, cum se scie, temnița de la Ploctzensee, la 10 Decembre. Gonirea este o lovitură teribile pentru cea mai mare parte din aceia pe care ’o atinge. Mai mulți din ei exercita pe séma lor și d’mfi mare numără de ani, că industria pe care n’o pot fi părăsi fără să încerce mari perderi. Aflăm și că cea mai mare parte din personele alungate a fi de gândfi d’a părăsi teritoriala germană și d’a emigra în America. Tagblatt află, afară d’acesta, că fiecare ordinii de alungare este însoțită d’uă în sciințare astftfelfi concepută: „Președintele poliției vă face cunoscută că veți fi alungați cu forța și fără nici vă cruțare, dăca nu veți părăsi, în cursă de trei zile de la îmânarea ordinului de față, districtului care cuprinde orașului Berlin, cercurile Postdam, Sarlotemburg, precum și cercurile Teltow, Nieder-Barnin și Ost-Haveland. Sunteți asemenea înșciințatfie că orice înfrângere a ordinului de fadă va fi pedepsită, cu uă amendă, care se va putăa urca până la un miie de mărci, să fi cu închisore, a cărei durată póte fi de șase luni.“ și mai rău dispuși prin calitatea intri. , mântului ș’a îmbrăcămintei, ce primescu I pentru munca lor ei. Nemulțămirea și de- imoralisarea e sporită mai cu sămă prin prisonierii care se întorcsc din Rusia, care laudă pe Rusia, guvernul ei și instituțiunile , iei, și încheia narațiunile lor și cu asemănări umilitore pentru Turcia. De aceia se I rasbiergiură (ministerulfi de resbelfi) s’a și grăbiții a trămite în patria lor și pe toți jredifii și mustehafizi întorși din Rusia. Ceilalți afi fostă împărțiți prin diferitele batalione din armata activă, spre a împedeca ca camarazi lor li se fie demoralizațî prin ei. Dintre 53,000 prisonieri de resbel fi repatriați, 20,000 a fi foștii concediați, 12,000 nu sunt fi încă echipați, era restul și a fi fostă din nou înrolați. Câteva batalione de la Plevna, ai cărorii oficialî afi fostă nu de multă decorați c’uă medaliă spre amintirea acestui memorabilă asediu, au fostă trimiși idele trecute la Ciatargia. Din escepțiune aceste batalióne n’afi foștii desconcentrate, deorece constau totfi din Albanesî esperimentați. I \ ARMĂRILE TURCIEI. Aliarde străine primesc o necontenită corespondințe despre activitatea cu care se lucrăză la întăririle dinprejurul și Constantinopol ii. După cum se scrie Corespondenței politice din Viena, cea mai mare parte din cele 180000 livre sterlinge, pe care le-a avansată de 1 curend și l .nea otomană tesaurului turcesefi, a fost întrebuințată la cumpărarea mai ■ multoru tunuri grele pentru înarmarea liniei Derkos Ciatargia. In cursulu săptămâneî trecute s’afi aședat și pre acestă linie j 150 tunuri de asediu de 15 centimetri. La începutului resbolului Turcia poseda 100 tunuri de acestfi calibru, cumpărate de la Krupp. In timpului campaniei a perdut si din 1 ele numai 250, precum și vr’uă 900 tunuri de câmpii. Astfifelfi i-afi mai remassi 650 I tunuri de asediu, fără a socoti uriașele tunuri de costă, de unii calibru și mai mare, și care sunt fi destinate pentru apărarea Daridanelelor, a intrării în Bosfor și dinspre Marea Negră. Tunurile de asediu, cu care a fi fost înarmate Rusciucului, Șumla, Varna și Vidinulu, afi remasși dupe tratatului de pace Turciei și corăbii mari de transportă sunt fi ocupte de mai multe săptămâni cu aducerea bufi aici, de unde vor fi fi îndată pornite spre Ciatargia. Cât și despre lucrările de întărire, ele înaintăză răpede și mulți oficiali străini sunt și de părere că în viitorii capitala va putea fi apărată într’unu mediiu victorioșii. Lucrările de pământii se completăză cu casemate (suzerane boltite) și cu terase de bârne, pentru care lucrări, guvernulfi a recrutați toți zidarii și tâmplarii din orașă și din prejurfi, care sunt și supuși turci. La lucrările de pământii sunt fi ocupați 17,000 lucrători militari, și cu tote astea Bakerpașa se plânge de lipsa de concursă din partea celorűlalte pașale, deorece i s’a refuzat și în mai multe rânduri numărului de omeni pe care l’a ceruții. Numărulfi soldațiloru turci care ar fi pute lua parte cu folosfi la apărarea linielor și de la Ciatargia se urcă celfi multă lauă sută mii omeni; dejai trebuie observată că aceste trupe lasă multă de dorită din punctului de vedere al fi spiritului militarii și al fii disciplinei. îndârjiți prin munca cea grea la care sute întrebuințați, soldații devin și SOIRI D’ALE PILEI. Din capitală, D. T. Ștefănescu, distinsulü profesore și directore ar fi scriei de comerciu din capitală, ne trimite uă adresă în care protestă în contra insinuărilor și ce vede d-sea în scrisore comerciantelui, resumată de noi alaltăieri, supt acestă rubrică.. Având și înainte ne acea scrisóre, suntemfi în posițiune d’a declara că n’a fostii în intenția j nea acelui d. comerciante d’a bănui pe cineva, de vreme ce d-sea cere publicarea supt scrieriloru făcute pentru biblioteca școlei de comerciunu spre a controla, ci nu- i mai „spre a încuragia și pe alți comercianți d’a lua parte la suptscriere“. Acesta a fostu și scopulfi nostru, cândfi am fi resumatü disa scrisóre, dând fi și explicările , pentru care d. Stefănescu ne adresăză mulțămiri. Precum se vede, bănuieli nefi■indii, nu pute fi nici loc si d’a cere satisfacere; totuși, atâtai de mare e mulțămirea ce simțimfi d’a vede inițiativa privată ve-nindfi in ajutorulu sculelorű și mai cu semă în ajutorulu acelora care nu producă numai postuanți, încât fi reveniriii cu plăi cere asupra cestiunii, spre a îndemna pe d-nii comercianți senat contribuiască pentru scala comerciale, și spre a aduce felicitări d-lui Ștefănescu pentru frumosa d-săle inițiativă, care aici trebui se fie imitată și de alți d-ni directori de scule. * Asóra, la orele 6 și jum., au sosită la gara Filaretti, venind și din Rusia, 60 va Jgane cu soldați ruși, cai și căruțe, care adi dimineță se aflau încă în gară. | ----------— rea unei legislațiuni în contra internaționalei. | — fiarele spaniole anundță că însuși M. S. Alfonso XII a luații inițiativa d’a , trimite colanului Tunsurei de aurii principelui de Neapole, fiiului M. S. Umbert I. f * j La Genua (Italia) s’a ținută, la 1 Decembre, unui meeting numeroșii. Elfi a adoptat fi uă moțiune care primeșce programa formulată la Pavia de d. Cairoli și la Isco de d. Zanardelli, miniștri actuali, și i invită a o pune în esecutare. —Se scrie din Roma Corespondinței politice următorele : Catolicii și nobilimea din Roma remasă , neîmpăcată, acum pentru întâia dată, de la 1870, au luată parte la uă manifestare naționale, și acesta cu ocasiunea intrării regelui în Roma, după atentatului de la Neapole. I Cuvântului de ordine ar fi fi plecată de la Vatican. ! * i —La 1 Decembre, s’a celebrată în Portugalia aniversarea liberării acelei țări de supt domnia spaniolă. S’a fi făcută în totă țăra manifestări ; a fost ună veseliă publică. Iluminări, musică pe strade, teatre și spectacole patriotice, serbări de gală organisate de comisiuni speciale, totfi într’un fi cuvântă, a contribuită la acestă solemnitate. 1 Din țevile latine. i . 1 D. Clessiger, autorului statuei Republicei, care a fostu rădicată în timpul di |sposițiunii pe câmpului lui Marte, a oferit fi d-lui Gambetta, să copiă în terra- cotta de pe acea statuă. Executarea iei l’acostată cinci-spre-ze de luni de muncă. Pe , piedestalu, într’unui codru de foi de aurii, este scrisă: „Lui Leon Gambetta.“ * Independența belgică publică că scrisórea lui Menotti Garibaldi asupra atentatului și asupra situațiunii politice din Italia. Menotti Garibaldi condamnă cu asprime atentatului, precum și aruncarea bombelor fie în Florența și în Pisa. Elfi cere ca guvernanții se se ocupe cu proletariatul«, ânse adauge că e uă nefericire ca omenii fără ouere și fără moralitate se ațîțe mulțimea la crime, pentru ca se potă pescui în apă ] tulbure. 1 Elfi deplânge rana d lui Cairoli, care’Iii împedecă d’a veni în parlamentă, și zice că regele e cu multă mai liberală decâtfi cei ce nu încongioră și decât și cei mai mulți candidați de ministere, ar fi fi numai 1 da dorită ca elfi se nu se lase a fi câstig gătit de reacțiune. In casala acesta, Menotti Garibaldi, amenință că ambii sefi politici, adică republicanii, vor fi dobândi deplină libertate d’a face ce le va place s și că vor fi începe lupta. s * c — D. comite de Wimpfen, ambasadoreler extraordinarii al fi Austro-Ungariei la Paris, a înmânată d-lui președinte al fi Republicei francese scrisorile săle de rechiemare. a * E — Dup’uă telegramă din Madrid, publicată de Daily News, guvernului spaniolă ș schimbă dese comunicări cu cabinetele din Berlin și din Petersburg, pentru restabili din străinătate. Volks Zeitung din Berlin a primităuă adresă din partea deputatului Fritzsche și a celorfilalți socialiști isconiți, care conțineauă salutare de adio către partizanii lorfi din Berlin. La sfârșitulfi adresei se face apelfi la partisani d’a cugeta la socrele și copiii celor fi isgoniți, deorece cei mai mulți din aceștia sunt fi capi de familie. Nici unulfi din ei nu póte lăsa familiei săle de cât și supt șistința pe vr’uă câte-va cile. Teritoriulfi asupra căruia s’a fi aplicată măsurile escepționale cuprinde 85 2 s cbilometri pătrați cu unii milionfi și jumătate locuitori.* Impératulu Alesandru alfi Rusiei, întorcându-se de la Livadia la Petersburg, s’a oprită în Moscova, unde a ținută, în palatului Kreml, unii discursfi care formăză una contrastă fadă cu discursulfi cea ținută în același palat și înainte de resbelulfi orientală, și care a roștii așa cficânda introducțiunea acelui resbelfi. Țarulfi își pune speranța în ua pa cinică și legală desvoltare a țarei și cuvintele săle parii a arăta că are presimțiri sinistre despre viitorea forte a poporului seu. Celui mai mare interesă îlfi merită acelui pasa I gră care anuncță că în curândii se va încheia pacea definitivă între Rusia și Turcia. * — Sesiunea 1878—1881 a consiliului naționale al Elveției s’a deschisă în diua de 2 Decembre, la 10 ore dim. Consiliului naționale era președintui de decanului de vârstă. Prima ședință a foștii scurtă. Consiliul de stată a alesă președinte pe d. Gengel; vice-președinte pe d. Stehlin. Programa sesiunii nu e încărcată; ea prevede alegerea puterii esecutive pe perioda 1879—1881 , alegerea președintelui confederațiunii pentru 1879, alegerea tribunalului federale, bugetului convențiunea internațională monetară, cestiunea internațională a fu iierea și diverse cestiuni secundare. Cu ocasiunea bugetului, se va discuta și cestiunea reducerii cheltuielelor și militare. Se crede că se vorfi alege toți membrii consiliului federal, afară de d. Heer, care dorește se se retragă. D. Hammer, vicepreședintele actuală, va fi alesă președinte, după cum asigură telegrama. * — Ministrului instrucțiunii publice ungară a adresată universității din Pesta că ordonanță, care invită pe senatul și academică a impune studenților și se nu de parte, supt pedepsă d’a fi dați afară din universitate, la nici uă demonstrațiune șefi orațiune politică, ori de ce felii ar fi fi. — Municipalitatea din Triest a fost disolvată, supt motivului că acestui corp a arătat simpatii pentru Italia. De curând, municipalitatea a refuzat și d’a se asocia la primirea solemnă a trupelor și ce se întorceau din Bosnia. ( . . . ) — Municipalitatea din Agram (Croația) a oferită cu unanimitate de voturi cetățenia de onore baronului Iosef Filipovici, fostulu comandante alei armatei din Bosnia, și barocului Franciscfi Filipovici, comandantele militară alei provinciei. — La Laibach (Iliria), s’a judecații, în ziua de 28 Noembre, procesulu intentată la trei servitori de la cafeneaua naționale din Triest, pentru crima de înaltă trădare comisă prin afișarea și distribuirea de placarde sedițiose, care cereau despărțirea Triestului de Austria. Aceste placarde a fi foștii afișate pe arborii din alela del’Aquedotto, și aruncate de pământii, erau imprimate și emanați de la „comitetului istrianfi pentru Alpii Idiani“ și conțineau urări în onorea Italiei libere și pentru liberarea Triestului. Acusații au tăgăduiții. Erau numeroși martori. Jurații i-au achitată, pentru crima de înaltă trădare; dării unului din ei a fost condamnată la 18 luni de închisore, pentru tulburarea ordinei publice, și ceilalți la câte patru luni.* — fiarele unguresci confirmă scirea că cea mai mare parte din funcționarii civili chiemați din Croația la Saraievo, și mai cu osebire capulű departamentului civilă alui justiției, precum și directorele poliției, și-afilații demisiunea, care, adaugă acele ciare, a fost primită. * D. Miletici, ex deputatului sârbă din Ungaria, care a fost condamnată la cinci ani de închisore pentru înaltă trădare și care se află în temnița din Waitzen, a adresată prin aperător alfi șefi, d. dr. Polit, uă petițiune de grațiare către împeratulu. Ministrului de justiție a trimis și petițiunea procurorului generală. MIȘCAREA TRUPELOR RUSE. Din Adrianopole se scrie către Politische Correspondenz că în cursul ei săptămânei trecute a fi sosită acolo din România, din Odesa și din Sevastopole, via Varna și Burgas, 29,000 omeni, precum și transporturi de munițiuni și promisiuni, astftfel și că numărului totală al fi trupelor ei ruse din peninsula balcanică se pote evalua astăzi la 270,000 omeni. In Adrianopole ca și ’n alte diferite punte, și asemenea în Sofia, sa continuă cu multă zelfi lucrările de întărire. Starea sănătății trupelorfi ruse e forte rea și la acesta contribuie mai multă lipsa le cuartiere, precum și clima, care nu pre priesce Rușiloru. Timpul fi e ploiosu și nejurosfi érii Balcanii sunt fi acoperiți cu zătman. 30 locomotive și 600 vagone sunt fi necontenită ocupate cu transportarea provisiunilor si, grămădite în Constantinopole, la Adrianopole, Filipopole și la Ieul-Sigra. Din Odesa se scrie că de la Kișinefi )ână la Ismail și se făcu pregătiri și se adină provisiî pentru 60,000 ómeni și 10,000 aî, și atât și în Odesa cât și și în Basarabia se facă mari deposite de provisiunî. Asemenea și ’n Asia centrală se facu pregătirî. Intendența rusă cumpără în Sanarkand tóte provisiunile ’câte se găsesce i s’ar fi fi otârîtfi la Livadia d’a se trăaite generalului Lamakin — care operezau 6,000 omeni și 24 tunuri în direcțiunea dinspre Merw și Balel—încă 8,000 mncai și două baterii, care vor fi trece prin aculfi Caspicii. După cum se telegrafiază din Londra care Novoje Wremja. Englitera ar fi fi proestat și în contra ocupării Mervului de care trupele ruse. ADUNAREA DEPUTAȚILOR!!. SESIUNEA ORDINARA 1878-1879. Ședința de Vineri, 24 Noembre, 1878. Ședința se deschide la orele 1 d. a., supt reședința d-lui președinte nl. R Rosetti, sudă presinți 93 d nn deputați. Se acordă concediu d lorfi D. Luca și Se. Losetti. Se comunică demisiunea d-lui A. Holban in comisiunea financiară și se primesce. D. Ministru de externe comunică mesajul si domnesefi, prin care se înaintăză Aunării convențiunea închiriată cu guvernuti otomană, în privința repatrierii primierilor și, și apoi adauge : Dlorfi, îmi permită a vă ruga să bincuiți a face ca acestă convențiune să se steze de urgință, căci acesta e să cestiue mai multă de umanitate, de la încetrea resbelului până a fi a trecută mai ultu timpii și, cu tote acestea, vedeți unu îmăr fi însemnată de omeni care sunt fi inrnați în capitala țereî. Acești omeni sunt fi v vinovați, și-afi facutu datoria de soldați, astăzi stafi atâta timpu departe de faimele lorii, lăsând și că mulți zăcu în păcatului nostru; vina este și de astă dată diplomației; șapte luni amu stăruită să ibândim și ceia ce avem și astăziî, după să,4eni venim și a șterge neînțelegerile dintre