Romanulu, noiembrie 1878 (Anul 22)

1878-11-26

ANULÜ DQUE-PECI ȘI DOül YOIESCE SI YEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea dianului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARULU Relacțiunea și Administrați­im­­»a stradă Dami­el 14 RlIPIi­PQPÎ ^ BRUMARU Dublu­ GbU, 7 UNDREA Este adevărații că ministerului s’a descompletată ; e nu mai puținii a­­devărațü, pe de altă parte, că acestă descompletare s’a prelungită prea multă și trebuie să înceteze. Cum se va completa ministerul­ ? Nu ne batemă capul ă de a afla Îna­inte de timpă, căci ceia ce ne pre­ocupă este principiulü , ére nici­de­cum personele. Din acestă punctă de vedere la­­sândă cu totul ă la­să parte ori­ce personalitate, voimă a arunca uă răpede privire asupra descompletarii momentane a ministerului , și mai cu samă asupra atitudinii, pe care am luată-o în acesta privință or­ganele partidului (fisă conservatoră și chiară să fară d’uă nuanță libe­rală. De ce ministerulă nu s’a comple­tată în cursă de atâtea­­ zile? E că întrebarea, pe care și-o pună mulți și la care nu va fi greă de a răspunde, din­dată ce-și va da cine­va sema de diferitele elemente și an­tecedente ale situațiunii­­ nóstre ac­tuale. Revisiunea pactului nostru funda­mentală este o­ condițiune necesară și urgentă a nouei rase, în care a intrată națiunea română; o ceră in­teresele nóstre proprie și o cere în­­trega Europă; ori­ ce întârziare ară fi votomatóre pentru noi în întru și în afară, am recunoscut’o însăși Cor­purile Legiuitóre și a recunoscut’o discursul­ tronului. Dară revisiunea unei Constituțiuni, remânuirea temeliei pe care stâ a­­șeziată esistența formală a unui stată, este oă operațiune atâtă de delicată, atâtă de periculosă, în­câtă se cu­tremură ori­ ce minte seriosa, ori­ ce animă sinceră, cândă cugetă numai r»[ laooio orii fiorilnif neufrii nafÎAnil.lil VUII MUOJU­ JUI w WJ »­* J — — s’ară pute sgudui de nesce mâni pro­fane, de nesce cugete rea-voitóre, sau chiară, într’ună casă mai bună, că ea ară pute fi îndreptată într’ună modă nesufi­ciinte, din causa­­ lipsei concursului generală ală tuturoră­a­­pacităților­ liberale ale țărei. Cu alte cuvinte, grija cea mare a partitei de la putere era și tre­buia să fia de uă natură duplă: 1. A nu permite ca revisiunea Constituțiunii să se facă într’ună sensă reacționară; 2. A face posibile înțelegerea și conlucrarea tuturoră grupurilor­ li­berale în vederea operei Camerelor­ de revizuire. Mai pe scurtă, cabinetul ă actuală nu trebuia să se­­ retragă, căci ară fi înlesnită reacțiunii realisarea ve­chiului resm­isă de a preface Consti­­tuțiunea română după cu­pă și ase­mănare, dară totă-do uă-dată era da­toră să caute a pune de acordă în­tre dânsele și a se pune elă ănsuși de acordă cu tote cele­l­alte gru­puri liberale. F."Privite din acestă înaltă puntă de vedere, descompletarea momentană a ministerului, fără totuși a se re­trage, și negocierile urmate între nuanțele liberale pentru completarea lui, suntă ună actă de patriotismă, pe care foile reacționare îl­ com­bată, îl­ represintă ca ună efectă ală slăbiciunii, tocmai pentru că ele s’au vo^urit dejucate, desorientate, amăgite în speranțele loră de a pu­ne mâna pe putere. Dĕrit în cursul­ negocieriloră o’nă ivită unele dificultăți de uă natură secundară, care nu puteaă se intre mai d’inainte într’ună calculă ba­­sată numai pe principie. Trebuiaă întrunite în sînulă mi­nisterului tóte grupurile liberale, tote nuanțele aceluiași partită ale pro­gresului. Pentru ca uă asemenea întrunire să reușescă, se cere urmatorele două lucruri: 1. Ca tóte acele grupuri se aibă încredere în partita de la putere. 2. Ca tate acele grupuri să aibe încredere unulă într’altulă. Cestiunea este acuma: care din aceste două puncturi ia dus’a întâr­­­ziarea în recompletarea ministerului ? Să citescă cine­va România liberă de la 24 Noembre. Ne mărginimă a resuma numai sensulă generală ală revelațiunilor­, eramă se (sh­emă ală recriminațiu­­niloră acestui b­­ară ide uă nuanță liberală propriă. El­ constată că ministerul­ ac­tuală voia sinceramente să se reîn­­tregescă cu alte trei grupuri; deră atunci ce s’a întâmplată? Fie­care din ..acele trei grupuri primia să participe la guvernă, a­­rătându, prin urmare, că are încre­dere în partita de la puter­e , în e­­celași timpă­ense cele trei grupuri escludeau cu învierșunare pe unele dintre dânsele, ceia ce Avrea se­­ jică — în ultima analiză — că nu a­­veau încredere unulă într’altulă. Afară de acesta, diferitele gru­puri nevrondid să fusioneze și să aibă astă­feră represintanți comuni în ministeră, fie­ care pretindea să in­troducă în parte câte unulă seă doui represintanți în cabinet«, cu nnst rom­ s’uă însemnătate m­oarie. ---- t L Aceste grupuri, spre a fi pe deplină satisfăcute, aveau deră trebuință de atâte locuri în ministeră, și d’uă înrîurire atâtă de preponderantă, în­câtă partita de la putere ară fi fostă cu desăvârșire anihilată, de­și ea chiema pe cele­l­alte grupuri la conducerea în comună a afacerilor­, de­și ea are marea majoritate în Corpurile legiuitore. De aci­a resultată, negreșită, im­posibilitatea de­ a se recompleta mi­nisterală în sensură rigurosă, în care ară fi dorită elă însuși, deră mai resultă în același timpă și altă ce­va, forte importantă, for­te ca­racteristică. Uă partită, care posede încrederea tuturora grupurilor­ isolate de ace­iași colóre politică, nu represintă are ec­ipse pe tote aceste grupuri? Nu le unesce ore în ceia ce ele­nă comună, în ideia principală, în ten­dința generală a liberalismului? Vă­dată stabilită și bine înțelesă acestă puntă capitală, recompleta­­rea ministerului credemă că va fi chiară astăzi ună faptă împlinită. D. Eugeniă Stătescu, ministru al­ justiției. D. Ion Câmpineau, ministru de externe. D. Mihail Ferechide, ministru al­ lucrărilor­ publice. D. George Cantilli, ministru al­ in­strucțiunii publice și cultelor­. Se asigură că portofoliul­ minis­­teriului de resbelă va fi luată peste câte­va m­ile de d. colonelă Dabija. Biuioulă Senatului s’a formată astăz­i în modulă următoră ; P. S. S. Mitropolitulă Primară președinte, d. D. Bozianu și d. Dimi­trie Ghika vice-președinți; secreta­rii și cestorii suntă aprópe totă cei din anulă trecută. ä 1 Aflama ca astăzi s’a completată ministerială prin intrarea în sînală sau a d-loră Dimitrie Sturdza, Mi­­hailă Ferechide și G. Cantilli. Ministerulă, astă-feră completată, este constituită în modulă următoră: D. Ion Bratianu , președinte al­ consiliului și ministru de interne. D. Dimitrie Sturdza, ministru de financie. SEN­­­ȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS Londra, 6 Decembre. — Luni se voră depune în ambele Camere moțiuni care tindă a blama politica guvernului. ~---------------«s.».­— -------— Ocuparea Dobrogei. Citimii în Monitorulű de arci: D. prefecții de Constanța (Kiusten­­ge) a trimisu d-lui ministru de in­terne urmatorea telegramă: „ Astăzi la 10 ore, cu ocasiunea luărei în posesiune a districtului Constanța, a a­­vută locu în biserica greească unu Te-Deum, la care au asistată tote autoritățile locale Tuse­­ll-Ilii reprrz inten­ți ai puterilor­ stră­ine, notabilii orașului și una însemnată nu­mără de cetățeni din tote clasele; în ace­lași timpă, în templele diferitelor­ națio­nalități, s’aă înălțată rugi către celă A­­Totă-Putinte pentru prosperitatea României și pentru îndelunga, pacinica și gloriósa domnire a A. S. R. Domnului Carol I și a ilustrei Regală Domnă Elisabeta. „Intusiasmulă era forte mare și bucuria se vedea pe tóte fețele. „Totu orașul­ era în piciore; stindarde tricolore, ghirlande de flori și diferite or­namente împodobină casele. După terminarea serviciului divină, amă­n------r- ----------- o fostă însoțită de poporă, în strigăte de u­­rări intusiaste, pene la localul­ conacului, unde trebuia să procedeză la primirea au­­torităților­. Aci comisiuni din partea dife­ritelor­ naționalități m’aă însărcinată se depună, la piciorele tronului augustului no­stru Domnitoru, încredințarea despre de­­votamentul­ și fidelitatea nouilor­ săi su­puși, pe cândă, chiară în salonul­ de re­­cepțiune, preoții mahometani, după ritulă loră, aă înălțată rugi către celă A-Totă- Putinte, cerendă înalta Lui protecțiune pen­tru România și guvernul­ ei. „In fine, cu­ua de astăzî va rămânea în­scrisă pentru viitoră, în cartea istoriei, ca vă­di de fericire, pentru acésta nouă Ro­mânie; atâtă de mare era intusiasmulă. „Prefectă de Constanța, R. Opran.“ Vămile în Dobrogea. Monitorul­ de ieri publică următorulă ordină circulară către vămile înființate din nou în Dobrogea : „Domnule șefă: „Prin regulamentulu de administrațiă pu­blică, promulgată la 14 Noembre 1878 și înserată în Monitorulu oficială din 17 No­embre, supt No. 286, tóte legile, conven­­țiunile și tarifele vamale actualmente în vigore în România sunt­ aplicabile și Do­brogei, din momentul­ instituirea serviciu­­lui vamală în acestă parte a țărei. „Veți avea prin urmare, d-le șefă, a o­­pera percepțiunile drepturilor­ vamale la importă, conformă tarifelor­ convențională sau generală , după locul­ de provenință, ținendă semă de tóte instrucțiunile date prin circulările ministerului, de pe care vi se înaintă să câte vă copia. „Vă sngură deosebire există între regi­mulu vamală în vigore în România și celă aplicabilă Dobrogei. Acestă diferință este relativă la importațiunea tutunurilor­, ta­­bacurilor­ și țigărilor­ de origină străină. „Prin art. 5 ală regulamentului susă ci­tată, tutunurile de provenință străină sunt­ impuse la un taxă de importațiune de 500 lei suta de kilograme; acestă taxă este nu­mai de lei 75, în ce priveșce tutunurile ce ară proveni din România. „Dovada despre provenință tutunurilor­ române nu pote resulta de­câtă din certi­ficate eliberate de autoritățile locului unde tutunulă a fostă cultivată, legalisate de ju­decătoriile de pace saă de supt prefecturile respective. „Aceste certificate, indicândă cantitatea tutunurilor­ ce se importă, se voră alătura ca acte justificative pe lângă declarațiunile introductorilor”. „Afară de acesta, vă atragă seriosa a­­tențiune asupra reguleloru de păzită în pri­vința următorelor­ două cozuri: „1) După usură urmată de servițiulă va­mală otomană, în casă de contestațiune între comerciantul, introductoru și prețui­­torul­ fiscului, se percepă drepturile va­male în natură. Este bine înțelesă că a­­cestă usagră nu pate fi urmată de d­v. „Eu se veți lua tóte măsurile ca se se facă cunoscută importatorilor­ regulele de armată în casă de neînțelegere. Astă­felă se voră afișa în tote locurile apariții a­­tâtă disposițiunile art. 89 din legea ge­nerală a vămilor­, câtă și art. 14 și 15 din convențiunea de comerciă cu Austro- Ungaria, care determină procedura de ur­mată în acestă privință. „Mai multă ancă, vi se pune imperiosa îndatorire, d-v. și întregului] personală ală acelui chiurcă, d’a deștepta pe comercianți asupra tuturoru formelor­ de părzru, pen­tru ca nu ignoranța nnouei legislațiuni să potă avea consecințe păgubitore pentru im­portatori. „2) In privința transporturilor­ de măr­­furi și efecte de la ună portă ale Româ­niei pa altulă, veți urma a păzi formalită­țile prescrise de art. 156 din legea gene­rală a vămilor­. „In fine, veți semnala ministerului difi­cultățile ce veți întâmpina la punerea în aplicațiune a legislațiunei vamale, spre a vi se da la timpă tóte instrucțiunile nece­sarii. n Ministru. Cl Cantacuzino. T­­r . ------------, „1878, Noembre 16.“ Vă măsură favorabile comer­­ciului. Atragemă seriosa atențiune a ca­binetului asupra cestiunii ce trateza articolul­ ce publicămă aci. Ni se pare că măsurile propuse de onora autoră ală articolului sunt­ neme­­rite; de aceia rugăm­ă pe guvernă a le studia grabnică și cu seriositate și a asigura comerciului nostru condițiuni de întindere și prosperitate. E co ar­ticolul­ de care vorbimă. Interesându-me, ca ori­ ce Română, de bi­nele țerei mele, iéa, îndrăsnela da a ve a­­dresa următorele rânduri, pentru a fi înse­rate în organulu d-vestre de publicitate, cunoscută pentru ospitalitatea sea și pen­tru spiritul­ de inițiativă de care se bu­cură în opiniunea publică. De voră fi bune seă greșite părerile mele, ce sunt­ adre­sate cu respectă, pentru a fi considerate de către cei competinți pe câtă valorăză.­ Prin anexarea Dobrogei, dându-ni-se ma­­lură măreț cu porturi și căi de comunica­­țiune, ni se crează, deca potă să me es­­primă așa, uă vecinătate mai intimă cu Bulgaria. Din acesta voră decurge mai multe avantagje comerciale pentru noi, daca vomă se i­a regula legislațiunea nostră în conformitate cu nouele nóstre interese. Este ună faptă constantă că, atunci jândă ună puntă ore­ care, una orașă spre exem­­plu, devine înd­eposită de mărfuri și pantă de distribuțiune pentru țările dimprejură, acestă orașă creșce și se îmbogățeșee în proporțiune cu comercială ce face. Acesta este adevărată pentru uă țără în­­trăgă, ca și pentru una orașă, prin urmare tendințele legislațiuneî nóstre trebuie se fiă d’a încuragia, a facilita transitură de măr­furi și a face din Romania întrepositură unui comerciă câtă se póte de întinsă. DUMINECA, 26 NOEMBRE, 1878. LUMINEZA­TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. n Capitală și districte, um­­ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte zérile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANIESEMPLABULU Bulgaria și Basarabia, chiară și alte pro­vincii vecine, potă deveni atunci tributare nouă pentru mărfurile străine ce voră in­tra în țără la noi, atâtă pentru consuma­­țiune locale câtă și pentru esportă. Pentru a face ca acesta se devie­m­ă faptă, n’avemă de­câtă a rădica pedecele ce se pună comerciului prin legea actuală și a o modifica așa în­câtă comercianții noștri se se potă folosi de avantagjele geo­grafice și de cultura mai înaintată ce po­­sedămă, și a­nume: I. Se permite că ca mărfurile străine, de ori­ce provenință, aduse în țară, să potă remâne în depositele vamale ună termenă desemnată de lege (um­­ană spre exemplu), după depunerea unei garanții speciale, îna­inte de a se achita rasa cuvenită, deci va cere trebuința. II. De a se da facultatea pentru trans­portel transite a acestor­ mărfuri, în ter­menii legii, la ori­care altă deposită va­mală specificată a­nume, unde voră pute remâne supt paza vămii până la achiia­ea definitivă a rasei cuvenite, decă marfa este destinată pentru consumațiune internă, seă până la exportulă­iei, daci acesta se va face în termenii preventați de lege. III. A se stabili magazii vamale, pentru deposite de mărfuri, percepându-se că mică tasa de magazin agră la diferite punte, pre­cum : Galați, Brăila, Noua-Silistră, Giur­giu, Răstenge, Cernavoda, Bucuresci și al­tele, bine înțelegându-se că acele mărfuri, séü uă parte din ele, care sunt­ destinate pentru esportă în Bulgaria, sau în ori­ce altă țară, se pot­ fi espeduite transită la destinațiune și scutite de rasă vamale. Credă că, cu modulă acesta, comercial­ nostru va lua uină nou avântă și iubita nó­­stră țară va fi în câștigă. ---------------------------­ A. C. Constituțiunea bulgară. U­ întrunire de notabili, compusă de toți episcopii bulgari, de optă­spre­zece funcționari și de­ trei­ deci delegați ai pro­­prietarilor­ fondări și au neguțătorilor­, se va convoca la Sofia sau la Târnovă, spre a pregăti ună proiectă de Constituțiune pen­tru principatul­ Bulgariei. Se pare că Rușii voră se înzestreze pe Bulgari ca uă Constituțiune analogă cu a Serbiei, adică că represintațiunea naționale trebuie să cuprindă ună elemente mode­ratorii și mlădiosă în facia guvernului. A­­cestă elementă aru forma a treia parte din adunare. Camera sl ară compune de 200 deputați aleși și de alți 100 numiți de puterea e­­secutivă. Biuroul ă iei va fi numită de prin­cipele domnitoră. Funcționarii și advocații, care acum for­­meză elementulă mai instruită ală poporu­lui bulgară, sunt­ declarați ineligibili; în schimbă, eclesiasticilor­ li s’ară­ta tóte drepturile electorale. Libertatea presei va fi recunoscută în principiu. Cu tote acestea, exercițiul­ ace­stei liberățți va fi forte stânjinită prin mă­­suri de poliție d’uă natură forte restric­tivă. Administrațiunea ară fi despărțită de justiție și judecătorii ară fi totă-d’uă-dată • independinți și inamovibili. Se va decreta autonomia comunală cu ore­cari reserve. Acesta este proiectulă de Constituțiune pregătită de guvernul­ centrale și a căruia adoptarejnu pare îndouială încrederea com­punerii adunării notabililor, indicată mai susă. Se va face astă­felă ca acestă proiectă să nu sufere însemnate modificări când­ va fi supusă la examinarea Adunării con­stituante, care se va întruni la 23 Aprile 1879, diua sântului George. (L’Italie.) Rusia și Afganista milu. Viarul­ Golos primeșce din Orenburg un corespondință din care resultă că ambasada rusă din Cahul a îndemnată pe Emira să se ’mpotrivască Englitezei și că Șir­ Alin’a începută lupta de câtă cu încredere în spri­­jinul­ Rusiei. Asupra marelui consiliu în care s’a­otărîtu resbelulă în contra Engh­­­terei, corespondintele­­ ziarului rusă scrie din Orenburg următorele, cu data de la 24 Noembre: „Emirulă convocă pe capii tuturoră tri­­burilor­ supuse lui în u­ă consiliă la Ca­hul. La acestă apelă aă răspunsă vr’uă 250 de capi și consiliulă s’a ținută în ună cortă înființată a­nume pentru acestă sfîrșită. E­­mirulă veni însoțită d’uă mare suită, în care se aflau miniștrii și toți generalii mai însemnați, precum și ulemalele, și fu pri­mită cu entusiasma de capii întruniți. „Șir-Ați împărtăși vasalilor­ sei că Ma­iestatea Sea împeratulă Rusiei a trimisă­ră legațiune la Cahul, spre a înoda mal

Next