Romanulu, octombrie 1879 (Anul 23)

1879-10-14

ANULU DOVE­ fIECI ȘI TREI VOIESTE SI TEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV.­­ 40 bani Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. L­A PARIS, la Havas, Laffite el C­ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la EugéneMicoud, No.81-A Fleet Street, London E. C. LA VIKNA, la d-nii Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU ll­tiacțu­mfia și Administ­rațiunea strada Druinno! 14 tulă începută făcută pe terâmură resboinică și politică, de la 1877 până astăzi. Senatulă a votată a fii, Sâmbătă, lista de naturalisare presintată de guvernă a 888 Israeliți cari aă ser­vită în armată. Lista s’a votată cu 88 bile pen­tru și 3 contra. Doni senatori s’aă abținută. Bucuresci, ® Brumărelu Incepu a ne sosi fiiarele din stră­inătate, care ne aduce impresiunea produsă în Europa de soluțiunea dată în România cestiunii Evreilor­. In genere, impresiunea nu este pre bună, fiarele favorabile Evrei­lor­, și în special, cele pe lângă care Alianța Israelită are vre-uă înrîu­­rire, spumegă de mâniă; abia cele mai favorabile României recunoscu acum că trebuia să se facă partea focului, în ceia ce privesce împreju­rările locale. Tóte înse, fără deose­bire, celu puțina tote cele mai în­semnate, despre care avemu pene a­­stâfii cunoscință , nu facu din ceia ce privescu ca neîndestulatură din punctul­ de vedere ală tratatului de Berlin, un causă de neadmitere a României în rândul­ puterilor­ eu­ropeane. Din contra, mai multe, precum La République Française în Francia și Allgemeine Zeitung în Germania, se rostesc­ în favorea grabnicei re­­cunosceri a României, mai cu ose­bire pentru rațiuni politice. Altele, precum Neue Freie Presse, întrifiéndu-se mai mult­ asupra a­­cestora rațiuni politice, de­și ver­sa foea în contra soluțiunii votată de Camere, susținu totuși că pute­rile trebuie să facă locu României alături cu densele. Interese politice europeane, fiică acele f­iare, impună acestă decisiune, și guvernul­­ ac­tuală ală României, mai în specială d. Ioan Brătianu, putendă singură să dea garanții acelor­ interese, este neapărată a se admite de Europa soluțiunea votată de Camerele ro­mâne, pentru a nu se întâmpla în România uă schimbare de cabinetă, prejudiciabilă intereselor­ europeane. Dândă sema de acestă curentă ce se formeza în opiniunea publică din străinătate, constată că mai anteră că purtarea națiunii române în ul­tima crisă a orientului, ilustrarea armatei române pe câmpul­ de bă­tălie și apoi demna și curagiosa re­­sistență la pretensiunile Rusiei, dândă Europei întregi cea mai înaltă ideiă despre valorea militară și politică a Românilor­, salveza și astăzi tera de impunerile cele mai grele și mai ucisictare în cestiunea Evreiloră. In­ce mă dejii cu cea mai adâncă convingere : déca România nu lua parte la ultimulű resbelț, déca­sta umilită sau cu brațele încrucișate sé’i trecă peste cârpă armatele ru­­seșci, fără a’și atribui nici m­ărolă activă, demnă și vitejescă, nu nu­mai că ’i-se răpia Basarabia, fără nici uă ideiă de descaunare, deja în urmă, străinii dictândă ca stăpâni la noi, fără cruțare și fără stimă pentru uă națiune ce n’ar­ fi dată nici uă probă de vitalitate și de ființă politică, ne-ară fi impusă e­­manciparea în masă a tutoră Evre­ilor­. Decă România va eși, amu pute fiice déca a eșită victoriosâ și din acestă încercare, cum a eșită din atâte altele de mai bine de doui ani, acestă ultimă victoria n’o dato­­resce de­câtă totă revelațiunilor­ strălucite din 1877 și politicei pa­triotice și cu vederi profunde, după care se conduce țera de la 1876 ínecee, ■<t­w..­­■' țr In presentă pasiunile și animosi­­tățile politice sunt­ pre mari în țară; numai istoria va pute verifica și constata cu nepărtenire și într’­­ună modă nediscutabilă temeinicia afirmațiunii ce facemă. In afară casé, unde lucrurile se vede fără pa­siune, bărbații politici din România și faptele lor­ sunt­ deja judecați cu nepărtinire și prețuiți după cum merită. Nu mai este astă­zii nimeni în Europa care să nu recunoscă marea superioritate a vederilor­ politice ce cârmuiescă destinatele Ro­mâniei de la 1876 ínccee. Nu mai este cabinetă europeană care să nu mărtu­­risescá marea sen stimă pentru cabi­netul Brătianu, în urma faptelor­ mă­rețe, pe care eră, ajutată de Domnă și de țară, a parvenită să le smulgă, adesea cu cele mai mari lupte, de la re­­voitorii din afară și de la pasiunile orbe din întru. Nu mai este cabinetă europeană, afară póte de unulă singură, care pentru acestă cuventű să nu aibă cea mai mare încredere în ministerial­ Brătianu , spre a duce România la îndeplini­rea însemnatului rolă ce ’i ’lă-a de­semnată Europa în Orientă. Nu este în fine nici ună cabinetă europeană, care să nu mărturisescă că ceia ce a putută dobândi ministeriul­ Bră­tianu de la puteri, ca concesiuni în cestiunea Evreiloră, n’ară fi dobân­dită nici ună altă ministerii, căci nici ună altulă n’ar­ fi putută să fie înconjurată de atâta prestigiu și de atâta credită. Nu constatămă aceste fapte—căci ceia ce spuseră că nu suntă apre­­cieri, suntă fapte positive — nu le constata mai spre a putea pune la acti­­vul­ partidei ce avemű onórea de-a represinta și a guvernului iei, eve­nimentele mărețe săvârșite de la 1877 tncóee și posițiunea strălucită do­bândită de România. Nu ca omeni de partidă au lucrată bărbații po­litici, cari au condusă destinatele României în acești din urmă ani, ci numai ca patrioți români, plini de credință în calitățile și viitorul­ națiunii române. Ceia ce a lipsită bărbaților­ politici din tabera opu­să spre a-i face capabili de fapte mari, este tocmai acesta credință patriotică, singura în stare de a re­alisa minuni. Constatândă deja resultatele po­liticei urmată de la 1876 ínecee, filcemă tutuloră, fără deosebire de partidă : Eco ce face credința în sine și în patria mea. Aveți vă­dată acestă no­bilă credință; vedeți vă­ dată câtă de demnă de densa este națiunea ro­mână ; lucrați toți cu credință că România este chiemată la mari de­stinate, și în puțini ani statală ro­mână va străluci ca m­ă sare pu­ternică , în mijilocul­ celora­l­alte state ale Orientului. Facemă apelă la acestă credință patriotică, căci de aci înainte în­cepe lucrarea de întărire și de mă­rire a edificiului. Dacă vomă slăbi în cale, décá nu vomă rădica sufle­tele nóstre mai presusă de pasiunile și de ambițiunile meschine; decă nu vomă ave toți de busolă viitorulă măreță ală României, nu numai că edificiulă nu va fi întărită și mărită, déri se va compromite și străluci­ MESAGIULU DOMNESCU CITITU ADI IN SENATU ȘI LA CAMERA Domniloru senatori, Domniloru deputați. Unanimitatea pusă de d-vostră în resolvarea uneia din Gestiunile cele mai spinose ce aă preocupată Ro­mânia v’a creată drepturi neșterse la recunoșcința țarei. Acastă unani­mitate a dovedită încă vă dată ca, în cestiunile cele mari naționale, Românii seră a pune de­uă parte ori­ce considerațiune, ori­ce spirită de partidă, spre a nu se gândi de­câtă la interesul­ generală. Acesta cestiune comună a constatată din nou că, de­și Constituțiunea nostră, ca ori­ce operă omenesca, pute ave defectele sale, ánsă chiară acestea nu se cuvină a fi îndreptate, ca unele ce facă parte din pactur­ nostru fundamentală, de câtă atunci cândă reforma este simțită de întrega națiune. Atitudinea poporului română, re­­serva ce elă ,și-a impusă, înțelepciu­nea ce­a arătată mărginindu-se în aceste împrejurări delicate în cer­­culă discuțiunii legale și evitândă ori­ce tulburare care ară fi putută compromite interesele României, a justificată încă uă dată credința ce amă pusă în inteligența și preve­derea politică a acestei țări. Cândă­uă națiune se află în asemeni con­­dițiuni, ori­ care ară fi greutățile ce ’i s’ară înfățișa, ea le póte privi fără temere. Ea póte păși înainte cu în­credere în viitorul ă său. D-loră senatori, d-soră deputați, opera d-loră vóstre ca Adunări de revisuire este terminată. Acum d-le vóstre aveți­ ca Adunări ordinare a păși la lucrări legislative care nu potă suferi întârzirare. Ind­ifiendű dérv astă­ fii sesiunea Camerelor­ de revisuire , în virtutea art. 95 din Const, declară deschisă sesiunea estraordinară a Camerelor­ ordinare și anume până la finele lu­­nei curente Oetobre. Data în Bucuresci la 12 Octobre 1879. JJrmeza semnăturele Domnitorului și ale miniștrilor u­­nității relevă că înțelegerea generală n’are trebuință de uă revizuire a Constituției , că spre a simplifica administrațiunea nu trebue a impieta asupra direcțiunei gene­rale a Statului în tote afacerile. Viena, 24 Octobre (întârziată).—Respun­­­­ândă la uă interpelare, d. Horst, ministru al­ apărării naționale, declară Camerei că toți reserviștii cari se găsescu în Bosnia voră fi trimiși pe la vetrele loră; ordinele sunt­ deja date pentru ca acestă mesură să se aplice pe jumătate în cursul­ lunei Noembre. Guvernulu presintă proiectele privitóre la unirea vamală, care trebuie să lege la sistemul­ vamală ală Monarh­iei Bosnia, Brzegovina, Dalmația, Istria, orașul­ Brody și mai multe alte porturi france ale Adri­­aticei. Aceleași proiecte au trebuită să fie pre­­sintate în acelașă timpă Camerei ungare. Paris, 24 Octobre. — Se telegrafiaza de la Cannes că principele de Bismarck a străbătută acestă oraș. Mercuria trecută, ducendu-se la San­ Remo. Simlah, 24 Oetobre. — Se crede că tri­buri afgane, dușmane Englesilorű, caută a le împedeca trecerea prin Shatargardan. Viena, 24 Oetobre. —• Diavulă Politische Corespondenz­a primită din Cetlinge tele­grama următore : „Uă puternică bandă de Albanesi a ata­cată ieri pe Muntenegreni între Ord­anitza și Velika; întâlnirea a fostă forte sângerosă; resultatulă este necunoscută. Urmări mari se facă în totă Albania de mefia-nopte în contra Muntenegrenilor­ și Sârbilor”. * Londra, 25 Octobre. — Liberalii au ți­nută ieri la Manchester un­ mare meeting. Marchisală de Harrington a blamată cu as­prime circulara lordului Salisbury, dânsulă a si­sa că alianța între Austria și Germa­nia dovedesce că interesul­ acestoră pu­teri este ca să oprască pe Rusia de a mer­ge la Constantinopole, că prin urmare En­­glitera nu are trebuință să intervină »Dară, a adaosit dânsulă, e de reă­augură pentru naționalitățile renăscende din Orienta ca Englitera se încuragieze acesta alianță. In ori­ ce casă, și ori­ ce s'ară întâmpla, libe­ralii vor­ respecta convențiunile interna­tionale esistentern SEIiVIȚIIîLA TE­LEG­RA FICA ALU AGENȚIEI HAVAS. Viena, 24 Octobre. — (întârziată). Co­­misiunea Camerei Deputaților— însărcinată ca să redacteze uă adresă ca respunsă la discursulă Tronului ’și-a sfîrșită lucrarea. Sunt­ propuse două redacțiuni : a majo­­rității și a minoritate!, care amândouă sa­lută cu satisfacere intrarea în Reichsrath a deputaților­ Cehi, exprimă dorință pen­tru uă împăcare generală a poporelor. Mo­narh­ie! și relevă importanța de-a regula fără întârziere Gestiunile relative la armată, ținândă socotela de posițiunea contribuabi­­lilor­. Ele accentueză necesitatea de­ a sta­bili raporturi comerciale favorabile cu tote puterile, derit mai cu semn cu Germania. Pe cândă proiectul­ majorităței dă uă mare importanță descentralizărei adminis­trative, îndeplinim consoivntiase­a legei fundamentale asupra egalităței tuturor, na­­ționalităților­ și liberei desvoltări a activi­tății Dieteloru provinciale, proiectulă­mine­ DUMINECA, 14 OCTOBRE, 1879. LUMINEZA-TE ȘI TEI FTI] A­B­O­N­A­M­ENT­E.i In Capitală și dis.riete, unii and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; nă lună 4 lei. Fenta­ ® tote țările Europei, trimestru 15 lei, ’ A se adresa : IN ROMANIA, H administrațiunea (Jiarulu!. LA PARIS, la d-niî Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene Comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. Popovici, 15 Fleisch markt. IN ITALIA la d. doctorä Gustavo Groce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile neframate se refund. 20 BANI ESEMPLABtJLÍJ § IV. Uă lege specială va determina mo­dul ă prin care străinii vor­ pute stabili do­miciliulă sară pe teritoriul­ României. § V. Numai Românii sau cei naturalisați Români potă dobândi imobile rurale în Ro­mânia. Drepturile pene acum câștigate sunt­ respectate. Convențiunile internaționale astă­zi esis­­tente remână în vigore cu tote clausele și termenul­ cuprinsă într’cnsele. Citimă în Augsburger Allgemeine Zeitung de la 20 Octobre : „Opiniunea celoră cari și acum ca și mai nainte credă în stricta e­­secutare a tutoră stipulațiunilor­ tratatului din Berlin a căpătată uă puternică impulsiune, prin spirea ce aă primită că România, după a­­tâtea amânări și lupte, e în fine în ajură de-a împlini îndatorirea ce -i este impusă de tratatul­ de la Ber­lin în privința egalității sociale a tutoră confesi­uniloră. „In acestă sensă s’a rostită alaltă­ieri Camera Deputaților­ din Bucu­rescĭ, după ce guvernul ă a făcută cu dibăciă țnă compromisă cu opo­­sițiunea, care desarmăză pe adver­sarii sei din parlamentă și salveza tóte puntele esențiale ale proiectu­lui cabinetului. „După cum anunc­ă seriile tele­grafice, cabinetul­ a făcută deose­bite concesiuni de formă, fără mare importanță, și a sacrificată listele nominale, înse în fondă a remasă neatinsă totă ce era importantă. Art. 7 se va înlocui în Constituțiu­nea română cu principiul­ prevă­­zută în art. 44 al­ tratatului din Berlin în privința egalității culte­­lor­. Noua lege manține disposițiu­­nea că numai cetățenii români pot­ dobândi proprietăți rurale, ceia ce va face, în casulă concretă, că E­­vreii cari nu posedă cetățenia ro­mână voră fi și de acum înainte ca și în trecută esclușî de la dobên­­direa aceloră proprietăți. Se pote prevede că Senatul­ va aproba a­­cestă învoire făcută în Cameră.“ ARTICOLUL 1­­7 REVISUITU Monitorulu oficială de astă­zii pu­blică decretulă M. S. R. Domnito­rului prin care se sancționeză noulă art. 7 ală Constituțiunii. Ece acela testa : Lege revisuitare­a art. 7 din Constituțiune. Art. unică. In loculă art. 7 din Constitu­țiune, care se revisuiesee, se va pune ur­­mătorulă : Art. 7. Diferința de credințe religiose și confesiuni nu constitue în România să piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le esercita. ( I. Străinulă, fără osebire de religiune, supusă sau ne supusă unei protecțiuni stră­ine, pate dobândi împământenirea cu con­­dițiile următore : a) . Va adresa guvernului cererea de na­turalizare, în care va arăta capitalul­ ce posede, profesiunea sau meseria ce exer­­cită și voința de a -șî stabili domiciliul­ în România. b) . Va locui, în urma acestei cereri, zece ani în țară și va dovedi, prin faptele sale, că este folositori iei. § II. Pot­ fi scutiți de stagiu : a) . Acei cari vor­ fi adusă în țară in­dustrii, invențiuni utile sau talente distinse, sed cari vor­ fi fundată aci stabilimente mari de comerciă sau de industriă. b) . Acei cari fiind­­ născuți și crescuți în România, din părinți stabiliți în lora, nu s’a fi bucurată nici unii nici alții vre uă dată de vre­uă protecțiune străină. o). Acei cari au servită supt drapelă în timpul­ resbelului pentru independență și cari voră pute fi naturalisați în modă co­lectivă după propunerea guvernului prin­­tr’uă singură lege și fără alte formalități. § III. Naturalizarea nu se pote acorda de­câtă prin lege și în modă individuală. Engliteza și Afganistannl­. Lordul­ Lytton, vice-regele Indieioră, a făcută consiliului de miniștri din Londra următorea propunere în privința Afganis­tanului : „Afganist­anulă să fie tratată în timpă de câți­va ani ca și Hyderabad. Un­ membru din familia lui Jakub Khan ,se fie numită Emiră ală Afganistanului și residentul. En­­glizereî să aibă dreptul ă de controla asupra guvernului. Una contingență mare de trupe englese și indiene să ocupe diferitele pun­te ale țerei. Trupele vor­ fi comandate nu­mai de oficiali englesi și Emirulă va su­porta ch­eltuielile ocupațiunii. Emirulă va percepe veniturile țarei, supt controlul­ funcționarilor­ englesi. Asupra administra­­țiunii și justiției, asemenea vor­ exercita funcționarii englesi ună anumită controlări Acestă propunere, care e identică cu a­­nexarea, pare a se primi de către consiliul­ de miniștrii. Uă telegramă anunța fidele trecute că fiul­ lui Jakub­ Khan, în etate de cinci ani, a fost­ numită, deci partea esențială din propunerea lordului Lytton este și esecu­­tată. Alianța austro-germană și Italia Citimă în Deutsche Zeitung de la 22 Oc­­tobre: „De câte­va fi­le circulă scomptulă în Roma că diplomația austriacă și germană își pune totă silința de-a face pe Italia se adereze la înțelegerile stabilite între Aus­tria și Germania. „Italiei ’i s’ară oferi pentru acesta ade­rare însemnate concesiuni pe terâmură e­­conomicu și comercială. „Se vede că Austria și Germania­ voiescă ca cu modulă acesta să se asigure în con­tra eventualității unei intime apropieri a Italiei de Francia.”

Next