Romanulu, octombrie 1879 (Anul 23)

1879-10-26

ANULU CONEPECI ȘI TREI Redacțiimea și Administrațiunea strada Donnici, 14 VOIESCE ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 bani Deto , , , pagina 111, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLERÍILU Din causa serbătorii Sf. Dumitru, diarul nu va apare de câtă Sâmbătă sera. Riourpepi DUKUrdbU, 25 brumarelu 6 BRUMARU Modulu în care organele oposițiunii discută cestiunea rescumperárii căreloră ferate probeza că ele nu sunt în stare de-a ’i nega folosele, probezA cA proiectulu de rescumperare e atâta de tare, din tóte puntele de vedere, în câtà oposițiunea renunță de-a ’Iți ataca pe térâmulu probeloru și alü unei discuțiuni seriose. In adevéru, de atâtea țjile noi desbatemű cestiunea, analizându în amenunte proiectulu și probânda, pe de o parte cA este vorba de rescumpérarea cea mai reală și mai sigură, ce se póte face, fiindü dată situațiunea juridică a caselor ferate, era pe de alta demonstrându cu cifrele cele mai positive folosele colosale, ce le realisa Statulu din acestă operațiune. Bine înțelesă , mai ’nainte de a trece la arătarea foloselori materiale, amü ínceputa prin a arăta folosele naționale, amü arătatü trebuința de a scote arterele vieței economice a Statului română din mânele străiniloru, trebuință simțită astățzi chiarü de Statele cele mai puternice, prin urmare cu atâta mai adâncit simțită de unii Statu mica, înapoiată pe térâmula economicü și înconjurată de vecini puternici și nu totă-deauna comori. La acestă studiă întreprinsă de noi, cum respundü are organele oposițiunii ? Nu se încercă a proba contrariulă, nu combată mulă singură din argumentele nóstre , nu se silescă a demonstra ca cifrele produse și folosele materiale arătate de noi nu suntă exacte și reale. Cu tote aceste, oposițiunea nu a este favorabilă rescumperării. Fără a combate în principiu, ea se rostesce în contra proiectului de rescumpărare, prin simple afirmări, calomnii și invective, sau prin felurite tertipuri, unele mai de bunăcredință decâtă altele. Parte din oposițiune, mai logică, mai consecințe, declară francamente că cestiunea rescumperării drumurilor de seră este pentru dânsa uăcestiune, „nu de principiă, ci de încredere“. Cu alte cuvinte, ea crice: „bună va fi proiectul de rescumpărare; ea ense nu am o încredere în guvernul actuală și nu ’1 ’lă dau.“ In acestă ideiă simțimintele și interesele de partidă suntă negreșită puse mai presusă de grija intereseloră țarei; dera celă puțină ea este francamente espresă, are meritul sincerității. Desaprobămă fondulă, căci un partidă care pune interesele sale mai presusă de interesele țarei, nu aduce serviție reale societății în mijlocul căreia se află, aprobămă cise forma; ea nu tinde a amăgi pe nimeni, este ună egoismă de partidă, deja ună egoismă onestă. Cu totală altă felă procedeză altă parte a oposițiunii, acea parte alcătuită printr’uă desbinare a nuanțelor liberale, de cândă nu mai suntă tóte represintate directă în ministeră. Organele foră versofocă și pară în contra rescumpărării căreloră ferate, întocmai după cum mai înainte versau focă și pară în contra societăților străine. Mai înainte erau rele și ruinătate pentru țară societățile străine; de cândă este puse la ordinea zilei proiectulu de rescumpărare, societățile străine au devenită mai bune pentru țară decâtă uă administrațiune românescă. Atunci Românii erau apți a ave singuri în mânele loră iată ce este administrații ne publică a țărei; acum, după aceleași seriose și de bună-credință organe, Românii nu suntă încă pregătiți spre a administra căsele loră ferate, trebuie să le lase pe mâna străinilor, încă 81 de ani. Scotocindă prin cartónele ministerielor — după cum aă negreșită dreptul de a o face— aceste organe scotă la ivela acte întrebuințate de guvernă în contra societății de esploatare străină și le întrebuințază în contra țarei. Astăfelă ele publică nesce instrucțiuni date de d. ministru de financie pentru conducerea negocierilor de rescumperare, instrucțiuni menite a fi citite de partea cu care se tocmia guvernul, spre a smulge câtă se va pute mai multă pentru țară,—și le daă ca opiniunea guvernului în cestiunea rescumperarii. Nu voiescă să’și de semn, în buna loră credință, că guvernulă era datoră să ceră câtă de multă pentru ca la tocmela să ajungă la ceva raționabilă și în acelașă timpă folositoră țarei. Mai multă decâtă atâtă, nu voiescă să cerceteze déca preocupările, exagerate cu intențiune din instrucțiunile date de d. ministru de financie, nu suntă satisfăcute prin proiectulü suptsemnată de d-sea. Déca ară fi voită să facă uă asemene cercetare, s’ară fi convinsă, luândă una câte una acele preocupări, că mai tote am găsită ună respinsă satisfacătorii în proiectula presintată. Ca armă în contra nostră, în particulară, aceleași organe se agață de articolul 14 ale statutelor modificate ale căielor ferate, articolă în care se hotăresce în cei care anume se vor publica anunciurile societății. Găsindă și numele Românului în acelă articolă, strigă triumfători :—vedeți Românulu e organă oficiala ală societății, prin urmare e parte interesată, nu ’să ascultați. Nu voimu se calificămă acestă manoperă după cum merită. Ne vomă mărgini case a da următorele explicări celoră de bună credință, cari ară fi putută să fie induși în erore . Este de regulă și obligatoriu în tote statutele societăților anonime germane ca să indice anume într’ună articolă, ziarele în care se voră publica anunciurile societății, — pentru convocarea adunărilor generale, pentru plata dividendelor, sau a dobândeloră, pentru aretarea numerelor ieșite la sorți, etc., acesta pentru ca acționarii să soră în ce i care să caute acele anunciuri. De regulă se alegă în acestă scopă organele cele mai răspândite și mai cu autoritate, fără privire la cerórea loră politică, sau chiar daca ele suntü sea nu favorabile societății. Ce e derit Românulu de vină, déca nu se vede pusă în rândulă țiareloră efemere și neînsemnate, și e astăfelă preferită, nu numai de uă mare societate pentru publicarea anuncurilor séle, deja și de întregă comercială, atâtă românescă, câtă și străină, în relațiune cu România ? Ce e asemenea de vină Gazetta imperiului germana și alte mari organe, ale căroră nume figureză alături cu ale Românului în art. II ale statutelor, déca unele organe ce nu represintă în România de câtă nesce personalități ambițiose, n’au fostă capabile de a ’și rădica capulă de asupra negurei neinsemnătății ? In fine, ca ultimă respinsă, vomă face cunoscută că deși Românulu a combătută cu cea mai mare vigore famasa conversiune numită Bleichröder, totuși statutele societății care era tocmai obiectulă acelei conversiuni, cuprindă și numele Românului, ca organă în care trebuiaă să se publice obligatoriu anunciurile societății. Nu vă dată, ci de zecimi de ori s’avețjută redacțiimea Românului publicândă în pagina I articol! vehemenți în contra societății căreloră ferate, era administrațiunea Românului inserându în pagina IV-a anunciurile aceleiași societăți. S’arătare că parele ce atacă în acestă cestiune pe Românulu nu suntă capabile de atâta independință ; de aceia își închipuiaseă că publicarea unui simplu anuncă în partea comercială a parului, îi póte răpi libertatea sea de cugetare și de acțiune. Deplângemă asemeni simțiminte și trecemă înainte. Fiindăcă vorbirămă mai susă de conversiunea Bleichröder, cutezămă a reaminti organelor oposițiunii lupta susținută de Românulu în contra acelei conversiuni. Să cerceteze puțină colecțiunea Românului și se versă, semena în ceva studiulă întreprinsă de noi în contra acelei conversiuni, cu ceia ce scriă astăzi organele oposițiunii, în contra proiectului de rescumpărare. Astăfelă nearu place să le vedemă discutândă, eră un procedêndu prin invective și prin calomnii, fără a se încerca măcar a să probeze că folosesc ce le arétámü în rescumpărare nu sunt reale. Pâne cândă oposițiunea se va decide a intra pe acestă cale seriosă, care singură ară înlesni luminarea castiunii, căci numai dintr’uă discuțiune seriosă iese lumina, noi vomă proba astă-țji, în câteva cuvinte, că daci rescumperarea căielor ferate nu se va face acum, nu se va mai face nici uă dată, sau se va face în condițiuni ruinătore pentru țeră. Astă-țji rescumperarea este încă posibilă, fiindăcă acționarii, mai mulți ani de a rândur ă, n’aă primită de câtă una și două la sută dividendă : mai totă venitulă societății era întrebuințată la stingerea datoriei flotante în prima linie, apoi la servițiul obligațiuniloră 6 ® și ală prioritățiloră. Acum énse, că datoria flotantă s’a stinsă cu totulă, situațiunea s’a schimbată cu totulă; chiar ș^ de la anulă viitorii detentorii acțiunilor primitive vor primi uă dividendă de 40 la sută, ceia ce va urca acțiunile la cursulă normală de 45 și de 50. Se probămă acesta cu cifre. Dobânda anuală de 7 | £, plătită regulată de Stată, deosebită de amortisarea capitalului se urcă la 18,609,750 lei. Organele societății se plătescă deosebită din venitulă esploatării. Prin urmare, acum când datoria flotantă nu mai există, garanția anuală de 18,609,750 lei, va trebui neapărată să fie întrebuințată în modulă următoră : Servițiulă obligațiuniloră 6 £ ale societății cerepeană, după tabloulă anecsată la convențiune lei................................ Servițiulă prioritățiloră, dobândă lei. Servițiulă prioritățiloră, amortisare lei . 4,167,170 3,830,760 8,094,680 Scadenda acestă cifră din garanția totală de 18,609,750 lei, remână 10,515,070 lei disponibili spre a fi împărțiți ca dividendă acțiunilor primitive. Acțiunile primitive fiind în cifră totală de 245,160,000 lei, dividenda ce le revine din suma arătată mai susă de 10,515,070 lei, este de 4.29 la sută, adică ceva mai multă de 4 luera se chemă că nu li se va da de câtă 4 seu și numai 40. Ei bine, atunci cursulă normală ală acțiunilor va fi de celă mai puțină 45, și astăfelă nici ună acționară nu va mai consimți să’și schimbe titlul de 100, pe 60 cu 6 ®, câtă ’i se dă astăzi. Atunci rescumperarea abia va fi posibilă cu 80 în loc de 60 pentru 100, ceia ce reprezintă pentru Stată un perdere de 48,658,350 lei, asupra rescumperarii cum se propune astăzi. Așa déja, daca lăsă să se trecă momentulă favorabilă, sau rescumperarea nu se mai face, și Statuia română perde din mână singura operațiune financiară, economică și națională strălucită ce a făcută-o pene astății, sau operațiunea se face cu uă perdere de peste 481 milione. Eco ce ară însemna pentru țeră succesulă silințeloră oposițiunii. Totală 96,750 In ședința de adî. Joui, 25 Octobre. Camera a desbătută și a votată, supt președința d-lui C. A. Rosetti, proiectulü de lege prin care se autorisă Casa de depuneri a înainta administrațiunii domeniilor. Statului sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor făcute cu delimitarea pământurilor, date însurățeilor pe moșiile Statului. După aceia Camera a lucrată în secțiuni și a cercetată și sfârșită următorele două proiecte de legi: 1. Pentru înființarea unei case de economii. 2. Pentru câteva modificări în organisațiunea vămilor. Secțiunea a doua este singura care n'a lucrată astăzi. Ședința viitóre s’a anunțiată pentru Lunia viitóre, 29 Octobre. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 5 Noembre. — Se telegrafieza din Viena diarului Standard că Austria a VINERI, 26 OCTOBRE, 1879. LUMINEAZA-TE ȘI VEI PI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: una anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei;’ uă lună 4 lei. Pentru taie țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la d-nî Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene Comédie și Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Four-UcI, 15 Feischmarkt. IN ITALIA, la d. doctoru Gustavo Croce, va San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20BAÜÍI ESEMPLAMBLE probă pe deplină atitudinea luată de Englitera către Turcia. Constantinopole, 5 Noembre. — Criza continuă, cu tote că a mai scădută în câtăva împotrivirea făcută de Paiață pretensiunilor. Engliterei. Sultanul face încă dificultăți la mai multe cereri ale d-lui Lagard; eră refusă, între altele, de-a numi pe Sadik pașa în postură de comandantă alegendarmeriei. înainte de a lua u hotărîre definitivă, Porta așteptă să cunoscă resultatul întreținerii ce Mussurus pașa, ambasadorulă otomană la Londra, a trebuită se aibă cu marchisală de Salisbury. Din causa prisei actuale ședințele conferinței turco-elene s’aă amânată. Viena, 5 Noembre. — Chalib Eifendi, ministru reședințe al Turciei la Cetinje, a sosită la Viena. Die Presse publică un depeșă din Londra, după care Mussurus pașa ar fi comunicată marchizului de Salisbury că Mahmud Neddin e dispusă a ieși din ministeră și că Said pașa a pusă portofoliulă sau la disposițiunea Sultanului. Discursul tronului bulgară să depeșe din Sofia resumază în modulă următoră discursul tronului cu care s’a deschisă Adunarea Națională a Bulgariei : „Mesagiul principelui amintesce despre călătoria sea la liberatură, adică la Țară, precum și la Curțile celorălalte puteri mari, pe unde a dobândita convingerea despre simpatia Europei pentru Bulgaria, accentuiază nemărginitarea recunoscințâ și a guvernului bulgară pentru mântuitoriilu țoră. Țarulă, constată amicalele relațiuni cu România și cu Serbia și anunci o mă șiră întregă de proiecte, în privința organisațiunii administrative, a gendarmeriei, a administrațiunii bisericesce pe baza unității bisericei bulgare, apoi în privința organisării justiției, a instrucțiunii publice și a înființării unei facultăți de dreptü. In privința armatei <zice că trebuie a se întinde mai multă serviciulă militară obligatoră și că prin introducerea principiilor de ordine și de disciplină ea trebuie să devină uă sprijină pentru Stată și să sculă pentru întrega națiune. Aminteste că din causa tâlhăriilor, a trebuită să se proclame starea de asediu peste Varna, Rusciuk și Târnovo. Liniștea nu e încă restabilită, ease reală nu s’a mai lățită și va dispare în curendă cu desăvârșire. Cu tate că Bulgaria are câteva isvóre de bogăție, starea financiară actuală a țărei nu este de invidiată. Principele se întemeieză pe patriotismul și pe bunurü simță ală deputaților, și -î invită a nu perde timpulă cu discuțiuni sterpe și a termina câtă mai în grabă cu bugetulă și cu celelalte proiecte de legi. Discursulu tronului a fost primită cu dese aplause și principele a fost salutată cu entusiasmă. SERBAREA DE LA PEATRA Ga respunsă la depeșa espectită M. S. Regale Domnitorului de către comitetulu de organisare a serbărei inaugurărea marmorei comemorative donată orașului Piatra de d. Urechiă. M. S. R. a binevoita, încă din Tulcea, a adresa d-lui Urechiă, următorea frumosă telegramă, demnă de căpitanulă ostenitoră cari aămurită pentru țăra loră. D-lui F. Alex. Urechiă. „Esprimă recunoscința mea pentru monumentul” rădicat în orașulă „Piatra în onorea ostenitor” din „județulă Neamțulă căzuți în res„belulă întreprinsă pentru independința României. Mă asocieză cu anima la onorurile date unuia din „regimentele cele mai brave ale armatei și care prin sângele versatu „a rădicată atâtă de susă numele „de Româna. Mulțumirile mele tutu„loră aceloră cari au luată parte la „acestă actă frumosă și d-tele îni „deosebi. Carol. CREDITULU. (Urmare. IV 1). Sătenii fiindă astăzi emancipați, cultura mare esistă în țară ca și supt regimulă robiei clăcii; asemenea va esistă și supt ună regimu de libertate, în care sătenii nu’și voră maî da munca cu prețuri scăzute. Intr’ună regiună de libertate, nici cultura mare nu 1 1 1) A se vede Românulu de la 24, 25 Augustă, 10, 11, 14, 15 16 Septembre și 25 Octobre.