Romanulu, noiembrie 1879 (Anul 23)

1879-11-26

ANULU DOUE­PECI ȘI TREI VOIESCE ȘI VEI PUTE­ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 bani Deto » ,­­ pagina III, — 2 lei — A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walflschgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardu. 20 BANI EXEMPL­ARULU Tredu­cțiune­a și Administrațiimoii strada Dolîm­ei, 14 LUNI, MARȚI 26, 27 NOEMBRE, 1879. LUMINEAZA-TE ȘI YEI ES. a­bonamente. In Capitală și districte: umți ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țerile Europei, trimestru 15 lei­­ se adresa : IN ROMANIA, la adrninistrațiunea diarulul LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de Tanciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleisch­­markt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusü. 20BANIESEMPLABDLU BRUMARU. Cblsl, 8 UNDREA. Discuțiunea generală asupra pro­iectului de rescumperare a caselor­ ferate s’a închisu ieri­seră și s’a votată luarea în considerare cu 71 voturi în contra 42. Oposițiunea s’a refiutit adâncă de­­silusionată de acestă resultată, ce se părea neașteptată pentru densa, în urma speranțelor, ce se dedese desbinarea câtor­­va membri ai ma­­jorității liberale. Pentru ori­ce omă cu drepta ju­decată, care a asistată la desbateri, acestă resultată, atâtă de fericită pentru viitorul­ politică și econo­mică ală acestei țări, era însă ne­­îndoiosă. In adevĕrü n’a fostă cestiune, în care oposițiunea multicoloră se se fi arătată atâtă de slabă, atâtă de străină,de materia, atâtă de lipsită de convingeri reale, atâtă de lipsită de ori­ce baie seriose, în totă ce­a susținută. Ascultândă cine­va pe o­­posițiune se convingea, chiară fără sé asculte pe apărătorii proiectului, că bine concepută și solidă așezată trebuie să fie rescumpărarea căieloru ferate, pentru ca să nu se găsescă celă puțină două oratori ai oposi­­țiunii, cari să se unescă în aceiași părere asupră’’. A fostă cam tristă pentru dem­nitatea parlamentului română de-a vede susținăndu-se de la tribună, de către aceia cari prin posițiunea loră ară trebui să fie lumina națiunii, iată ce e mai de necrezută din puntură de vedere ale cunoșcințe­­loră celoră mai elementare și chiar ale bunului simță. Era penibilă și în acelașă timpă comică de-a vede pe membrii oposițiunii venindă u­­nulă după altulă la tribună, spre a se combate între denșii, spre a sus­ține, unulă că se plăteșce pe căiele ferate îndouită de valorea loră , al­ții din contra că se câștigă în a­­devără multă din puntulă de ve­dere financiară, demit că sunt­ peri­cole din alte punte de vedere , unii susținndăe că se dă acționariloră u­ă bacșișă de 95 de milióne, alții în fine că Statulă câștigă 9 milióne jumătate etc. etc. Care omă doritoră de­ a se con­vinge, ară fi putută culege vr’uă lumină din acestă turnă ală Babi­­lonului, din acestă monumentă ce ’și rădica oposițiunea într’uă discu­­țiune atâtă de importantă ? De aceia și nu a­iei a fostă vic­toria, atâtă în desbateri, câtă și la votă. Apărătorii proiectului au desbă­­tută din contra­cestiunea pe ună terâmă atâtă de solidă și de bine studiată, în câtă nici uă singură contrazicere nu s’a putută semnala între cuvintele loră, și că elucidată pe deplină cestiunea, chiară pentru aceia cari avuseseră mai puțină timpulă de a o aprofunda, asti­­­felă în câtă ori cine a putută vota în deplină cunoșcință de causă. Câtă despre noi, avemă convin­gerea că, dacă proiectul ă pivată ieri în considerare, după ce va primi pu­tere de lege, va fi aplicată cu sin­ceritate și patriotismă, eră nu cum a fost­ aplicată convențiunea în­cheiată în 1868 cu compania Stras­­berg, el­ va deschide pentru țară un eră de emancipare economică, de adevărată independință politică, și de îmbunătățire în financiele Sta­tului. S’a imputată amară, pe dreptă saa pe nedreptă, partidei liberale de a fi acordată concesiunea Strasberg în anul­ 1868 , de­și nu din acor­darea, ci din aplicarea acelei conce­siuni aă decursă tóte relele de care a suferită în urmă țara, și aplica­rea ba nici chiară subscrierea con­­vențiunii nu s’a făcută de către gu­­vernul ă partidei liberale, ci de gu­vernele conservatore, care s’aă ur­mată de la 1868 penă la 1876. Mulți s’aă prevalată de ore­ care cuvinte rostite în Cameră de d. Ion Brătianu în 1870, spre a striga pe tote tonurile , că ensuși d-sea ’și-a mărturisită păcatulă, că ensuși d-sea a recunoscută că a aruncată țara în cele mai mari complicări, în cele mai mari pagube. Ei bine , fiă și așa — de­și, încă vă dată, tóte relele dă decursă din aplicarea, eră nu din acordarea con­cesiunii.— D ta déca este așa, apoi ceia ce partida liberală a făcută în 1868, totă ea desface cu celă mai mare folosă pentru țară în 1879. Din ceia ce a făcută partida li­berală în 1868, nu va mai remâ­­ne după rescumperare de câtă uă rețea întrega de căi ferate, pe care țara le bine­cuvinteză; eră tote com­plicările și tote neajunsurile legate de aceste­­ căi, voră dispare, și sin­gură Statulă va remânea stăpână ab­solută pe aceste artere ale vieței e­­conomice și sociale a națiunii. Amă făcută roa în 1868. Fiă! Acum desfacemă, și nu va mai re­­mâne pentru țară de­câtă numai binele. Publicămă mai la vale prima parte a discursului rostită de d. Emil Cos­­tinescu în cestiunea rescumperării căreloră ferate; în numărul­ viitoră va apăra și ultima parte. Atragemă asupra acestui discurs, atențiunea acelora cari voiescă să facă uă cunoscință mai de aprope cu cestiunea, mai cu sema din păr­țile din care ea a fostă mai multă atacată de oposițiune, pe principele Gorciakoff, cancelarul­ im­periului, a relua direcțiunea ministerului afacerilor­ străine. Maiestatea Sea nălță­­mesce în același timp­ d-luî de Giers pen­tru escelenta sea gestiune în timpul­ con­cediului principelui Gorciakoff. Sofia, 6 Decembre.—D. Karaveloff, ca­­pul­ oposițiunii, pe care principele Alec­­sandru îl­ însărcinase să formeze un­ nou cabinetă, a declarată Alteței Sale că nu găsesce elementele pentru a compune ună ministeră. In timpul­ acestei crise, Camera ’și o perdută timpulă în desbateri sterile neîn­­grijindă interesele țerei. Astăfil principele a pronunțată disolvarea, iei. Acestă măsură fusese cerută prin numerose petițiuni por­nite din principalele centruri ale țerei. Ună noă ministeră este în formațiune. Paris, 6 Decembre.—Zăpada și m­ă­gură escesivă ține la Paris și în provincie ; co­­municațiunile suntă încă forte anevoiase. Constantinopole, 6 Decembre.—A fiecea ședință a com­isiunii turco-grece a trebuită să fie amânată din causa studiilor­ topo­grafice ordonate de Portă, în urma celui din urmă memoria presintată de plenipo­tențiarii eleni. Viitorea ședință va ave locă probabilă Luni său Marți. Soriile primite din Albania de Pusă, re­lative la remiterea către Muntenegru a districtului Gusinje, sunt­ favorabile. Berlin, 6 Decembre.­­­Camera deputați­­lor­ a începută discuțiunea bugetului. D. Maybach, ministrul­ agriculture­, combate atacurile îndreptate în contra nouei politice vamale a imperiului. Declară că imposi­­bură asupra grâului importată din Silesia nu va fi mărită, și că nu se va face nici uă nedreptate importațiunilor­ din Austria. D Windthorst explică atitudinea mode­rată a deputațiloru centrului, cari actual­mente se găsescă în facia unui ministeră dispusă a trata partida soră cu bună­vo­ință. Centrală este dezé­otărîtă a lăsa mi­nisterului timpul­ de a -și desvolta ideile sale, și fără a părăsi nici unul­ din prin­­cipiile sale, speră că va reuși , completa asemenea pe sprijinulu conservatorilor­. Cairo, 7 Decembre. — Scriea despre de­­misiunea lui Riaz-pașa, ministru de interne, e neexac­ă. Constantinopole, 7 Decembre. — D. Four­nier , ambasadorul­ Franciei, atestândă primirea decretului imperială și a morei convențiuni financiare pe care Porta -l­ le comunicase oficială, ca și tuturoră repre­­sintanțiloră celoră­l­alte puteri, a reservată apreciarea guvernului francesă. Niș, 7 Decembre. — La uă venătore făcută ieri de principele Milan și suita Lea, pușca colonelului Catargi, unchi­ul­ Alteței Sale, s’a slobozi­tă din întâmplare și a ră­nită la pântece și la mână pe d. George­­vici, medicul­ principelui. Paris, 7 Decembre. — Din causa tim­pului urîtă care continuă și din cauza gră­mădită de zăpadă care împedecă în mai multe punte din Francia libera circulațiu­­ne a trenuriloră, serbarea de la Hipodrom în folosula inundațiloră din Spania s’a a­­mânată pe Jouî, 18 Decembre; punerea în vendare a ziarului-Albumă Paris-Murcia e asemenea amânată pentru aceiași dată. Sofia, 7 Decembre. — In urma disolvă­­rii Camerei, oposițiunea ei forte consterna­tă. Fostul­ ministru Balabanoff, gereza pro­­visoriu afacerile pene la formarea noului cabinetă. Cetinie, 7 Decembre. — Una poștă de Muntenegreni, compusă de vr’o 300 o­­meni, a fostă atacată în 2 Decembre în apropiare de Velika de mai multe mii de Albanesî. Spre a’i respinge, 4 sed 5 bata­­lióne intrară îndată în acțiune și isbutiră a’î face să se retragă. Perderile de ambele părți au fostă destulă de însemnate. Mun­tenegrenii au trimisă două batalióne în­­tr’ajutoră. Londra, 8 Decembre.—Morning Post a­­nuncță că tóte Puterile vor­ recunosce în curândă oficială independință României. După Daily News uă viitore schimbare în personalul­ ambasadelor a Rusiei va cu­prinde numirea d-lui d’Oubril la Viena, a d-lui Nelikoff la Constantinopole și proba­bilă a d-lui Saburov la Berlin. Standard fa­ce că d-nii Cairoli și De­­pretis ar­ fi în contra numirii generalului Ignatieff în postură de ambasadoră la Roma. Madrid, 8 Decembre.—Toți miniștrii au depusă demisiunile lor­ în mânile regelui. SERVIȚII­LE TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS St. Petersburg, 6 Decembre — Ună or­dină de fii ală împăratului Rusiei invită ------- .......—n ■— RESCUMPERAREA CASELORU­FERATE DISCURSULU pronunciattt de d. Emil Costinescu în ședința de la 22 Noembre a. c. a Adunării deputa­­țiloră. D. E. Costinescu. D-loră, după ce trei oratori au ocupată în timpă de trei căile tribuna acestei onor. Camere, cu discursuri în care am tratată cestiunea din tóte punc­tele de vedere, sarcina ce’mî reü de a com­bate opiniun­ile d-loră este fórte grea: este grea mai cu semn prin cantitatea de argu­mente la care amă a respunde. De aceia, d-loră, vé rogu se ’mi acordați indulgența și paciența d-vóstre Subiectulă fundă pre vastă, voiă intra în materiă fără nici ună felă de preambulă ; voiă lua argumentele ce s’aă produsă unulă câte unulă și le voiă respunde în ordinea în care s’aă produsă. Antet­ulă oratoră care a ocupată acesta tribună a fostă­onor. d. Conta. D-sea, pen­tru ca să derume mai bine proiectulă su­pusă deliberațiunilor­ d-vóstre, a admisă că elă se póte realisa, că se voră preschimba tóte acțiunile primitive și de prioritate, că se va face în fine întocmai așa cum pre­vede proiectulă; apoi d-sea s’a aplicată a demonstra că și chiară în acestă casă re­­mâne totă mai avantagiosă starea ac­tuală de lucruri, astă­felă cum rezultă din convențiunile esistente, că de mai mare fo­losă suntă pentru Stată avantagiele ce se póte estrage din aceste convențiuni. In susținerea acestei fese onor­­d. Conta s’ară fi iubită de m­ă faptă brutală, per­­miteți’mî espresiunea. Acestă faptă este că daca în adeveră se aplică convențiunea ce vi se propune, după cum admite d-sea, a­­tunci nu mai remâne nici vă îndouiela că Statulă va ave­a plăti­tă mai mică anui­tate în mai puțini ani, pe cândă în starea lucrurilor­ de astăzi plăteșce uă anuitate mai mare în ani cu multă mai numeroși. Prin urmare es­e aci­um­ avantagiă evi­dentă și nediscutabilă. Acesta a trebuită s’o recunoscă însușî d. Nicorescu și d. Carp. Astă­felă fundă , d. Conta nu putea să fiscă că starea actuală de lucruri este mai avantagiosă; de aceia d-sea a imaginată ce­va forte ingeniosă , în felul ă seă, și cu acesta a­probată că este încă mai multă omă de imaginatiune de­câtă omă de eru­­dițiune. In totă cursul­ discursului d-sele d. Conta ’șî­ a pusă ca basă nesce idei ale d-sele, nesce produse ale imaginațiuniî sale, și pe urmă clădind­ă asupra acelora idei, ca a­­supra unoră lucruri reale, positive, mate­matice, a făcută tote calculele ce ’î­ aă con­venită, îmi aducă a­minte că, într’uă întrerum­­pere adresată onorabilului d. Carp, d. Conta a fi­să : »Aretați’mî ce greșală de soco­ală amă făcută.* Negreșită, domniloră, că, daca vomă lua calculele făcute, de d. Conta, nu vomă găsi póte nici uă greșălă de adițiune sca de sustracțiune; énsé, acele calcule, fi­­indă ba­sate pe nesce premise eșite din imaginațiunea d-sele și fără nici uă esi­­stență reală, erau eronate, și prin urmare, daca acelea erau eronate, totală era ero­nata. Pentru a susține că în orî-ce casă situ­­ațiunea ce ne-o facă convențiunile astăfii în vigore este mai avantagiosă, onor. d. Conta ’și-a­disă : noi beneficiămă de art. 25 ală convențiunii primitive, care a­re­­masă nealterată. (Aci este încă erarea di­­sele, asupra căreia voiă reveni mai în urmă). Putemă dura, la împlinirea termenului de 30 ani, adică după 22 de ani de aci înainte, se pretindem­ă proprietatea căiei ferate, și atunci se nu plătimă de câtă a­­tâtă, câtă e prevă­iută în convențiunea pri­mitivă. (D-sea nu voieste să țină nici un semn de ceia ce s’a făcută de atunci în­­cepe). Dară după 30 ani, vomă pute face m­ă împrumută al pari cu 6 la sută, căci a­­lunca sperămă că creditulu Statului va fi mai urcată și prin urmare dobânda mai scăzută ; apoi, cu acela împrumută, vomă pute rescumpăra obligațiunile esistente și astă­felă vomă plăti uă anuitate multă mai mică și pe mai puțini ani de­câtă ni se propune prin proiectură în desbatere. C-lară, déca acesta ară fi adevărată, déca lucrurile s’ară petrece în realitate așa cum­ le imagineza d. Conta, décâ uă ase­mene operațiune s’ară puté face cu acți­unile primitive,—căci numai de acestea vo­­iesce a ține sema d-sea,— de ce nu s’ară puté face peste 23 de ani și cu obligațiu­nile 6 la sută ce s’ară emite astăfil pe baza proiectului în desbatere? Se vede că pe do­uă parte care ară fi suma acțiunilor­ primitive și pe de altă parte suma obligațiuniloră 6 la sută ce ară remâne neamortisate la anul­ 1902. La acea epocă mai remână neamortisate din acțiunile primitive, după tabla de a­­mortisare, suma de 230,587,500 lei. D. Conta fi­ce, nu se­ă pe ce base, că remână nu­mai 220,000,000. Fiă și așa, admită chiară cifra d-sele. Déca easé se face operațiunea propusă prin proiectulă în desbatere, cum admite d. Conta, atunci la anul­ 1902 obligațiu­nile 6 la sută actuale ale societății sunt­ stinse și iotă ce mai remâne de amorti­­sată, din obligațiunile 6 la sută ale Statu­lui, este numai suma de 209,305,000 lei cuprind­endă și împrumutulă de 20 de mi­lione, uă operațiune cu totulă separată ș­i care nu este de­locă necesară pentru ca rescumperarea să se facă. Apoi nu vedeți d-vostră că, daca e vorba de a face operațiunea propusă de d. Conta apoi multă maî­eftină ne va costa se res­­cumpera mâ­nă datoriă de 209 milione cu 6 la sută, de câtă uă datoriă de 220 mi­lione cu 7 și jumătate la sută? Acesta e atâtă de simplu, în­câtă ori­cine trebuie s-o înțelegă. Prin urmare, chiară admițendă, împreună cu d. Conta, că s-ară pute realisa opera­țiunea propusă de d-sea, este încă ună mare avantagiă pentru Stată ca, după 23 ani, se rescumpere că datoriă de 209 milione cu 6 la sută, de câtă uă datoriă de 220 mi­lione cu 7 și jumătate la sută. Deré őre este adevărată că art. 25 din convențiunea de la 1868 nu a primită nici uă modificare, nici uă alterare, prin actele ulteriore, și că elă ne­autorisă, ca la 1902, se declarantă că nu voimă se scimă de ceia ce s’a făcută de la 1868 pe ne astădi>­i și că luămă asupra nostră numai obliga­țiunile emise în sumă hotărîtă conformă convențiunii primitive, și încolo nu voi să se scimă de nimică ? Respundă la acésta cestiune; voiă res­punde în acelașă timpă și d-lui Nicorescu, care a făcută fi­aruluî Românulu onorea de a’lă aduce la acésta tribună, de a discuta cu densulă și de a arăta că ceia ce a sus­ținută eră este eronată. Nu m’așă întinde asupra acestei cestiunîi décá ea n’ară fi dobândită uă mare însemnă-

Next