Romanulu, noiembrie 1879 (Anul 23)
1879-11-26
ANULU DOUEPECI ȘI TREI VOIESCE ȘI VEI PUTEANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 bani Deto » , pagina III, — 2 lei — A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walflschgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardu. 20 BANI EXEMPLARULU Treducțiunea și Administrațiimoii strada Dolîmei, 14 LUNI, MARȚI 26, 27 NOEMBRE, 1879. LUMINEAZA-TE ȘI YEI ES. abonamente. In Capitală și districte: umți ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țerile Europei, trimestru 15 lei se adresa : IN ROMANIA, la adrninistrațiunea diarulul LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de Tanciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusü. 20BANIESEMPLABDLU BRUMARU. Cblsl, 8 UNDREA. Discuțiunea generală asupra proiectului de rescumperare a caselor ferate s’a închisu ieriseră și s’a votată luarea în considerare cu 71 voturi în contra 42. Oposițiunea s’a refiutit adâncă desilusionată de acestă resultată, ce se părea neașteptată pentru densa, în urma speranțelor, ce se dedese desbinarea câtorva membri ai majorității liberale. Pentru orice omă cu drepta judecată, care a asistată la desbateri, acestă resultată, atâtă de fericită pentru viitorul politică și economică ală acestei țări, era însă neîndoiosă. In adevĕrü n’a fostă cestiune, în care oposițiunea multicoloră se se fi arătată atâtă de slabă, atâtă de străină,de materia, atâtă de lipsită de convingeri reale, atâtă de lipsită de orice baie seriose, în totă cea susținută. Ascultândă cineva pe oposițiune se convingea, chiară fără sé asculte pe apărătorii proiectului, că bine concepută și solidă așezată trebuie să fie rescumpărarea căieloru ferate, pentru ca să nu se găsescă celă puțină două oratori ai oposițiunii, cari să se unescă în aceiași părere asupră’’. A fostă cam tristă pentru demnitatea parlamentului română de-a vede susținăndu-se de la tribună, de către aceia cari prin posițiunea loră ară trebui să fie lumina națiunii, iată ce e mai de necrezută din puntură de vedere ale cunoșcințeloră celoră mai elementare și chiar ale bunului simță. Era penibilă și în acelașă timpă comică de-a vede pe membrii oposițiunii venindă unulă după altulă la tribună, spre a se combate între denșii, spre a susține, unulă că se plăteșce pe căiele ferate îndouită de valorea loră , alții din contra că se câștigă în adevără multă din puntulă de vedere financiară, demit că sunt pericole din alte punte de vedere , unii susținndăe că se dă acționariloră uă bacșișă de 95 de milióne, alții în fine că Statulă câștigă 9 milióne jumătate etc. etc. Care omă doritoră de a se convinge, ară fi putută culege vr’uă lumină din acestă turnă ală Babilonului, din acestă monumentă ce ’și rădica oposițiunea într’uă discuțiune atâtă de importantă ? De aceia și nu aiei a fostă victoria, atâtă în desbateri, câtă și la votă. Apărătorii proiectului au desbătută din contracestiunea pe ună terâmă atâtă de solidă și de bine studiată, în câtă nici uă singură contrazicere nu s’a putută semnala între cuvintele loră, și că elucidată pe deplină cestiunea, chiară pentru aceia cari avuseseră mai puțină timpulă de a o aprofunda, astifelă în câtă ori cine a putută vota în deplină cunoșcință de causă. Câtă despre noi, avemă convingerea că, dacă proiectul ă pivată ieri în considerare, după ce va primi putere de lege, va fi aplicată cu sinceritate și patriotismă, eră nu cum a fost aplicată convențiunea încheiată în 1868 cu compania Strasberg, el va deschide pentru țară un eră de emancipare economică, de adevărată independință politică, și de îmbunătățire în financiele Statului. S’a imputată amară, pe dreptă saa pe nedreptă, partidei liberale de a fi acordată concesiunea Strasberg în anul 1868 , deși nu din acordarea, ci din aplicarea acelei concesiuni aă decursă tóte relele de care a suferită în urmă țara, și aplicarea ba nici chiară subscrierea convențiunii nu s’a făcută de către guvernul ă partidei liberale, ci de guvernele conservatore, care s’aă urmată de la 1868 penă la 1876. Mulți s’aă prevalată de ore care cuvinte rostite în Cameră de d. Ion Brătianu în 1870, spre a striga pe tote tonurile , că ensuși d-sea ’și-a mărturisită păcatulă, că ensuși d-sea a recunoscută că a aruncată țara în cele mai mari complicări, în cele mai mari pagube. Ei bine , fiă și așa — deși, încă vă dată, tóte relele dă decursă din aplicarea, eră nu din acordarea concesiunii.— D ta déca este așa, apoi ceia ce partida liberală a făcută în 1868, totă ea desface cu celă mai mare folosă pentru țară în 1879. Din ceia ce a făcută partida liberală în 1868, nu va mai remâne după rescumperare de câtă uă rețea întrega de căi ferate, pe care țara le binecuvinteză; eră tote complicările și tote neajunsurile legate de aceste căi, voră dispare, și singură Statulă va remânea stăpână absolută pe aceste artere ale vieței economice și sociale a națiunii. Amă făcută roa în 1868. Fiă! Acum desfacemă, și nu va mai remâne pentru țară decâtă numai binele. Publicămă mai la vale prima parte a discursului rostită de d. Emil Costinescu în cestiunea rescumperării căreloră ferate; în numărul viitoră va apăra și ultima parte. Atragemă asupra acestui discurs, atențiunea acelora cari voiescă să facă uă cunoscință mai de aprope cu cestiunea, mai cu sema din părțile din care ea a fostă mai multă atacată de oposițiune, pe principele Gorciakoff, cancelarul imperiului, a relua direcțiunea ministerului afacerilor străine. Maiestatea Sea nălțămesce în același timp d-luî de Giers pentru escelenta sea gestiune în timpul concediului principelui Gorciakoff. Sofia, 6 Decembre.—D. Karaveloff, capul oposițiunii, pe care principele Alecsandru îl însărcinase să formeze un nou cabinetă, a declarată Alteței Sale că nu găsesce elementele pentru a compune ună ministeră. In timpul acestei crise, Camera ’și o perdută timpulă în desbateri sterile neîngrijindă interesele țerei. Astăfil principele a pronunțată disolvarea, iei. Acestă măsură fusese cerută prin numerose petițiuni pornite din principalele centruri ale țerei. Ună noă ministeră este în formațiune. Paris, 6 Decembre.—Zăpada și măgură escesivă ține la Paris și în provincie ; comunicațiunile suntă încă forte anevoiase. Constantinopole, 6 Decembre.—A fiecea ședință a comisiunii turco-grece a trebuită să fie amânată din causa studiilor topografice ordonate de Portă, în urma celui din urmă memoria presintată de plenipotențiarii eleni. Viitorea ședință va ave locă probabilă Luni său Marți. Soriile primite din Albania de Pusă, relative la remiterea către Muntenegru a districtului Gusinje, sunt favorabile. Berlin, 6 Decembre.Camera deputaților a începută discuțiunea bugetului. D. Maybach, ministrul agriculture, combate atacurile îndreptate în contra nouei politice vamale a imperiului. Declară că imposibură asupra grâului importată din Silesia nu va fi mărită, și că nu se va face nici uă nedreptate importațiunilor din Austria. D Windthorst explică atitudinea moderată a deputațiloru centrului, cari actualmente se găsescă în facia unui ministeră dispusă a trata partida soră cu bunăvoință. Centrală este dezéotărîtă a lăsa ministerului timpul de a -și desvolta ideile sale, și fără a părăsi nici unul din principiile sale, speră că va reuși , completa asemenea pe sprijinulu conservatorilor. Cairo, 7 Decembre. — Scriea despre demisiunea lui Riaz-pașa, ministru de interne, e neexacă. Constantinopole, 7 Decembre. — D. Fournier , ambasadorul Franciei, atestândă primirea decretului imperială și a morei convențiuni financiare pe care Porta -l le comunicase oficială, ca și tuturoră represintanțiloră celorălalte puteri, a reservată apreciarea guvernului francesă. Niș, 7 Decembre. — La uă venătore făcută ieri de principele Milan și suita Lea, pușca colonelului Catargi, unchiul Alteței Sale, s’a slobozită din întâmplare și a rănită la pântece și la mână pe d. Georgevici, medicul principelui. Paris, 7 Decembre. — Din causa timpului urîtă care continuă și din cauza grămădită de zăpadă care împedecă în mai multe punte din Francia libera circulațiune a trenuriloră, serbarea de la Hipodrom în folosula inundațiloră din Spania s’a amânată pe Jouî, 18 Decembre; punerea în vendare a ziarului-Albumă Paris-Murcia e asemenea amânată pentru aceiași dată. Sofia, 7 Decembre. — In urma disolvării Camerei, oposițiunea ei forte consternată. Fostul ministru Balabanoff, gereza provisoriu afacerile pene la formarea noului cabinetă. Cetinie, 7 Decembre. — Una poștă de Muntenegreni, compusă de vr’o 300 omeni, a fostă atacată în 2 Decembre în apropiare de Velika de mai multe mii de Albanesî. Spre a’i respinge, 4 sed 5 batalióne intrară îndată în acțiune și isbutiră a’î face să se retragă. Perderile de ambele părți au fostă destulă de însemnate. Muntenegrenii au trimisă două batalióne într’ajutoră. Londra, 8 Decembre.—Morning Post anuncță că tóte Puterile vor recunosce în curândă oficială independință României. După Daily News uă viitore schimbare în personalul ambasadelor a Rusiei va cuprinde numirea d-lui d’Oubril la Viena, a d-lui Nelikoff la Constantinopole și probabilă a d-lui Saburov la Berlin. Standard face că d-nii Cairoli și Depretis ar fi în contra numirii generalului Ignatieff în postură de ambasadoră la Roma. Madrid, 8 Decembre.—Toți miniștrii au depusă demisiunile lor în mânile regelui. SERVIȚIILE TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS St. Petersburg, 6 Decembre — Ună ordină de fii ală împăratului Rusiei invită ------- .......—n ■— RESCUMPERAREA CASELORUFERATE DISCURSULU pronunciattt de d. Emil Costinescu în ședința de la 22 Noembre a. c. a Adunării deputațiloră. D. E. Costinescu. D-loră, după ce trei oratori au ocupată în timpă de trei căile tribuna acestei onor. Camere, cu discursuri în care am tratată cestiunea din tóte punctele de vedere, sarcina ce’mî reü de a combate opiniunile d-loră este fórte grea: este grea mai cu semn prin cantitatea de argumente la care amă a respunde. De aceia, d-loră, vé rogu se ’mi acordați indulgența și paciența d-vóstre Subiectulă fundă pre vastă, voiă intra în materiă fără nici ună felă de preambulă ; voiă lua argumentele ce s’aă produsă unulă câte unulă și le voiă respunde în ordinea în care s’aă produsă. Antetulă oratoră care a ocupată acesta tribună a fostăonor. d. Conta. D-sea, pentru ca să derume mai bine proiectulă supusă deliberațiunilor d-vóstre, a admisă că elă se póte realisa, că se voră preschimba tóte acțiunile primitive și de prioritate, că se va face în fine întocmai așa cum prevede proiectulă; apoi d-sea s’a aplicată a demonstra că și chiară în acestă casă remâne totă mai avantagiosă starea actuală de lucruri, astăfelă cum rezultă din convențiunile esistente, că de mai mare folosă suntă pentru Stată avantagiele ce se póte estrage din aceste convențiuni. In susținerea acestei fese onord. Conta s’ară fi iubită de mă faptă brutală, permiteți’mî espresiunea. Acestă faptă este că daca în adeveră se aplică convențiunea ce vi se propune, după cum admite d-sea, atunci nu mai remâne nici vă îndouiela că Statulă va avea plătită mai mică anuitate în mai puțini ani, pe cândă în starea lucrurilor de astăzi plăteșce uă anuitate mai mare în ani cu multă mai numeroși. Prin urmare ese acium avantagiă evidentă și nediscutabilă. Acesta a trebuită s’o recunoscă însușî d. Nicorescu și d. Carp. Astăfelă fundă , d. Conta nu putea să fiscă că starea actuală de lucruri este mai avantagiosă; de aceia d-sea a imaginată ceva forte ingeniosă , în felul ă seă, și cu acesta aprobată că este încă mai multă omă de imaginatiune decâtă omă de erudițiune. In totă cursul discursului d-sele d. Conta ’șî a pusă ca basă nesce idei ale d-sele, nesce produse ale imaginațiuniî sale, și pe urmă clădindă asupra acelora idei, ca asupra unoră lucruri reale, positive, matematice, a făcută tote calculele ce ’î aă convenită, îmi aducă aminte că, într’uă întrerumpere adresată onorabilului d. Carp, d. Conta a fisă : »Aretați’mî ce greșală de socoală amă făcută.* Negreșită, domniloră, că, daca vomă lua calculele făcute, de d. Conta, nu vomă găsi póte nici uă greșălă de adițiune sca de sustracțiune; énsé, acele calcule, fiindă basate pe nesce premise eșite din imaginațiunea d-sele și fără nici uă esistență reală, erau eronate, și prin urmare, daca acelea erau eronate, totală era eronata. Pentru a susține că în orî-ce casă situațiunea ce ne-o facă convențiunile astăfii în vigore este mai avantagiosă, onor. d. Conta ’și-adisă : noi beneficiămă de art. 25 ală convențiunii primitive, care aremasă nealterată. (Aci este încă erarea disele, asupra căreia voiă reveni mai în urmă). Putemă dura, la împlinirea termenului de 30 ani, adică după 22 de ani de aci înainte, se pretindemă proprietatea căiei ferate, și atunci se nu plătimă de câtă atâtă, câtă e prevăiută în convențiunea primitivă. (D-sea nu voieste să țină nici un semn de ceia ce s’a făcută de atunci începe). Dară după 30 ani, vomă pute face mă împrumută al pari cu 6 la sută, căci alunca sperămă că creditulu Statului va fi mai urcată și prin urmare dobânda mai scăzută ; apoi, cu acela împrumută, vomă pute rescumpăra obligațiunile esistente și astăfelă vomă plăti uă anuitate multă mai mică și pe mai puțini ani decâtă ni se propune prin proiectură în desbatere. C-lară, déca acesta ară fi adevărată, déca lucrurile s’ară petrece în realitate așa cum le imagineza d. Conta, décâ uă asemene operațiune s’ară puté face cu acțiunile primitive,—căci numai de acestea voiesce a ține sema d-sea,— de ce nu s’ară puté face peste 23 de ani și cu obligațiunile 6 la sută ce s’ară emite astăfil pe baza proiectului în desbatere? Se vede că pe două parte care ară fi suma acțiunilor primitive și pe de altă parte suma obligațiuniloră 6 la sută ce ară remâne neamortisate la anul 1902. La acea epocă mai remână neamortisate din acțiunile primitive, după tabla de amortisare, suma de 230,587,500 lei. D. Conta fice, nu seă pe ce base, că remână numai 220,000,000. Fiă și așa, admită chiară cifra d-sele. Déca easé se face operațiunea propusă prin proiectulă în desbatere, cum admite d. Conta, atunci la anul 1902 obligațiunile 6 la sută actuale ale societății sunt stinse și iotă ce mai remâne de amortisată, din obligațiunile 6 la sută ale Statului, este numai suma de 209,305,000 lei cuprindendă și împrumutulă de 20 de milione, uă operațiune cu totulă separată și care nu este delocă necesară pentru ca rescumperarea să se facă. Apoi nu vedeți d-vostră că, daca e vorba de a face operațiunea propusă de d. Conta apoi multă maîeftină ne va costa se rescumpera mână datoriă de 209 milione cu 6 la sută, de câtă uă datoriă de 220 milione cu 7 și jumătate la sută? Acesta e atâtă de simplu, încâtă oricine trebuie s-o înțelegă. Prin urmare, chiară admițendă, împreună cu d. Conta, că s-ară pute realisa operațiunea propusă de d-sea, este încă ună mare avantagiă pentru Stată ca, după 23 ani, se rescumpere că datoriă de 209 milione cu 6 la sută, de câtă uă datoriă de 220 milione cu 7 și jumătate la sută. Deré őre este adevărată că art. 25 din convențiunea de la 1868 nu a primită nici uă modificare, nici uă alterare, prin actele ulteriore, și că elă neautorisă, ca la 1902, se declarantă că nu voimă se scimă de ceia ce s’a făcută de la 1868 pe ne astădi>i și că luămă asupra nostră numai obligațiunile emise în sumă hotărîtă conformă convențiunii primitive, și încolo nu voi să se scimă de nimică ? Respundă la acésta cestiune; voiă respunde în acelașă timpă și d-lui Nicorescu, care a făcută fiaruluî Românulu onorea de a’lă aduce la acésta tribună, de a discuta cu densulă și de a arăta că ceia ce a susținută eră este eronată. Nu m’așă întinde asupra acestei cestiunîi décá ea n’ară fi dobândită uă mare însemnă-