Romanulu, ianuarie 1880 (Anul 24)

1880-01-28

90 vernului și publiculu prin organulu dv. la gloriósa espedițiune de peste Dunăre. Terminând a spera ca veți bini voi a recunosce, domnule redactori, că déca câte uă dată diplomații se amăgesc și privindă lucrurile dintr’ună singură punta de vedere, apoi și jurnaliștii cadă în păcatele bieților, diplomați când îi privescă numai cu ochii partidului ce susțină. Credi éase că amțonarea a fi cunoscută destulă de bine de dv., domnule redactară, pentru a vă ști încredințată că singurulă puntă de vedere, de la care nici uă dată nu m’amă depărtată cândă a fost c cestiune de România, a fostă binele și progresarea ei spre uă viitoră mai măreții și mai fericita. De aceia creda că vomă remâne amendoul pururea alături. Una vechiă diplomată. SGIRI D’ALE PILEI. Din Capitală Organisatorii Albumului Macedo-Română ne rogă se anunciäma că termenul e fixata pentru punerea acestui album, supt presă se apropia. Tote personele care au promisă concursul ă soră la acesta operă de binefacere sunt a rugate déja a se grăbi cu trimiterea manuscriselor a lorfi. * D. Al. Vlădescu a ținută Sâmbătă sera la Ateneu conferința anunțată asupra bancelor și agricole. D-sea a tratatu acesta însemnata subiecta cu multă competință și după una studia adânca și amănunta care ’i face onore. Nu putem adecâta să ’la felicităm și pentru buna voință ce a depusa spre a familiarisa pe publica cunesce instituțiuni de uă atâta de mare însemnătate ca bancele rurale. * .Dreptură publică, în ultimele-i două numere, și va urma necontenita, mă studia asupra proiectului pentru modificarea procedurei civile în privința vînzărilor la silite, proiecta supusa de d. ministru la aprobarea instanțelor judecătoresc, a barourilor de avocați și a presei. Până acum, nu s’a publicata nimicd în privința acelui proiecta de câta studiula din . care sg. .&rît.c0F§ u§ prisosa să maî stăruimă asupra lumineî ce póte aduce în cestiune ună dhiar și consacrata în speciala legislațiuniî și jurisprudinteî. 1 * Ieri, în actul ă ala treilea din Căpitanul Negru, artistului Dimitriade, care era în scenă, a leșinată deuă dată. Cortina s’a lăsata și represintațiunea a fosta întreruptă vreuna sferta de căsă; în urmă, artistula a putută urma represintațiunea. * Aflăma că Comitetuia Teatrelorü a primit, în unanimitate, drama națională Hatmanulu Drăgană, opera d-lor Frédéric Damé și I. Mafia. Din județe. Citimă în Stiua României: Instalarea autoritățilora nóstre în urma arderii Palatului Administrativa nu a remasă, cela puțina a unora din ele, astfelă precum amă fostă anunțat’o și cum se și efectuase la începută. Așa, Curtea de Apelă, care se așeciase cu amândouă secțiunile împreună cu parchetată și corpul a portăreilora și uă secțiune a Tribunalului în casele d-lui Cimara, aă trebuita să parasesca acesta locală, din neînțelegere în privința prețului chiriei, și să se strămute în casele d-lui maior Lecca, foste Scheletti, unde se stabilise poșta, care aflăma că se va stabili definitivă împreună cu oficială telegrafică în nișce case de lângă biserica catolică. Același diară află că d d. N. Canea și V. Pogor ara fi demisionată din funcțiunile de ajutori de primara. Din țevile latine. Se telegrafieza din Paris cu data de 6 Februaria. Balu la data ieri la d. Grévy a fost a forte strălucita. Mii de înviați, între cari mai toți diplomații de aici, generali și oficiali, senatori și deputați, între cari se aflau și mulți bonapartisti, și multe dame în toaletele cele mai strălucite umpleau sălile. D. Grévy, care apăruse fără marea cruce a legiunii de onore, precum și socia și fiica sea făceau onorurile. * Linia trecută de Gambetta a avutu, ca președinte al Camerei francese, delicata sarcină de a comunica mortea deputatului Granier de Cassagnac, tatălă. D. Gambetta se achită de acesta sarcină cu multă tactă. »Ca scriitor și, oratoră și politică, diseeta, Granier de Cassagnac a fostă unuia din spiritele cele mai însemnate în timpul ă seu. Partea ce a luata era la lucrările parlamentare de la 1867 a fosta strălucită și trebuie sa recunoscema cu toții că atitudinea sea n’a lăsata nici uădată ceva de dorita. Noi nu suntem a chemați a judeca vederile sale politice, ca se creda a fi interpretata simțimintelor si intregei Adunări, esprimându sincerele mele regrete pentru perderea acestui onorabila colega." In Paris se consideră acestă apologie a lui Gambetta pentru Cassagnac tatălă ca uă lecțiune pentru Cassagnac fiula. Din străinătate Se confirmă acum și din Berlin că d. de Saint-Vallier va remâne în postura sefi de ambasador și ala Franciei pe lângă curtea Germaniei. National-Zeitung vede în acesta ună simptomă pentru continuarea bunelorfi relațiuni între Germania și Francia. * The Daily News primesce din Viena următorea depeșe : »După nesce informațiuni demne de încredere, situațiunea internă a Rusiei ar deveni din ce în ce mai critică. Intorcerea împărătesei la Petersburg ar fi ocasionată de temerea unor fi pericole care ara amenința familia împăratască. Mai mulți oficiali superiori, cari n’au primita recompense după resbelulă turco-rusă, ara fi îmbrățișată causa revoluțiunii." * Lordul Beaconsfield a primita una memoria cu oă mulțime de iscălituri prin care se protesteza în contra cruziimilor britanice în Afganistan și se cere ca guvernul a să ordoneză cercetarea acelora fapte care atingă onorea națiunii, a armatei și a suveranei. In acesta memoria Englesia sunt si numiți năvălitori și omorîtori, era Afganii apărători ai patriei loră. * După un telegramă de la Candahar, 2,000 ^Mi,dl ° aigei1Íf111ftfái&aJ0^i&i§1aÍeéteui05 celărinda pe toți locuitorii. * The Daily News anundță că guvernuta Indiei Englese a suspendata emigrarea chinezilor în insula Reuniunii. * Se telegrafieza din Viena diarului Standard. S’a răspândita scomptură în cercurile bine informate că guvernuta rusa ara fi otărîta se sporesca efectivului armatei sale pe piciora de pace și pe pictură de resbeta. »Pe piciorulă de resbeta acea sporire ară fi de 150,000 ómeni." ROMANULU, 29 IANUARIU, 1880 DIN DOBROGEA Corespondință particulară a Românului Constanța. 20 Iarmariu. Observațiuni asupra igienei și salubrității publice. In timpă de ună ana de clile de cândă mă aflu în Dobrogea, ama avuta și ocasiunea și dorința de a studia viața diferitetara naționalități și a climei acestei provincie. S’a vorbit a multa rău de acestă țară și mai alesă de clima iei, descriind’o ca pestilențială, atii in’ama încredințată că clima iei este mai bună decâtă ’î fu reputațiunea. Décà în anuta espirata mortalitatea a fosta mare, causa în prima liniă este a se atribui miseriei în care s’a găsită, în urma resbelului, poporațiunea musulmană. In județuia Tulcea, frigurile palustre s’afi manifestată cu uă intensitate și gravitate neobicînuită, mai alesă în comunele situate în locurile băltose și în cele de pe malura Dunării, și acesta în urma revărsării acestui fluviu. Dintre orașe, acele care au data cela mai mare contingența de bolnavi sunt: Tulcea și Isaccea; dintre comunele rurale, Grecii și Catalciuta. In județuia Constanța, orașul mai multă espusa influințeloră funeste ale malariei este Megidié, o diniară popolata și înfloritora, a fi în decadență; din comunele rurale suferiră mai multa Tusla, Gărgălicuta, mare și mică, și mai multe sate de pe malura Dunării, între Dăieni și Cernavoda. Boia predominantă sunta frigurile intermitente, care uneori s’au manifestata cu simptome perniciose, tifoide. Poporațiunea musulmană, și deosebita tătărimea, suferi de tifos, friguri tifoide și disenteriă : acesta din causa miseriei. Azi, sănătatea publică este satisfăcătore. In județuia Tulcea, în timpa de cinci luni, din lunia pene la finele lui Octobre, am fi administrata medicamente la 17001 bolnavi, și déca n’am fi putută face mai multa causa fii că mi s’au trimisfi târdisi medicamentele din Bucuresci să credă că ară fi mai practică, décá s’ara permite medicului primara să ’și procure medicamentele de care are necesitate de la uă farmaciă din capitala județului, și cu prețfi redusă. In județuia Constanța, în timpă de una ană, s’au tratata peste 2000 bolnavi, din cari cei mai mulți de friguri palustre. Déca compara cele două capitale ale județelor, Constanța din tote puntele de vedere are mai multe avantagie, și înainte de tote uă posițiune încântătore, uă climă dulce și din cele mai sănătose. Din acesta cauză, cela mai strălucită viitoră surîde acestui orașă, locuia de esiliă ala lui Ovidiu, unde marele poetă a compusă tristele séle poesii Atâta în România de peste Dunăre, cară și aici, de câte-ori amă visitata vr’uă comună unde malaria este permanentă, amă fosta cuprinsă de întristare vedend fi pe acel nefericiți, cari își târesc auă esistență scurtă și miserabilă, și m’amă întrebata : nu se póte face nimica pentru aceste sărmane victime? In tóte țările, sunt locuri băltose, multe rîuri se vărsă și dau nastere la numerose bălți, ale cărora emanațiuni producă febre pestilențiale. Astăferă sunta Mississipi, Amazonul, Plata în America, Gangele, rîul sacru ală Indiei, și Nnsula Egiptului. Chiară bătrâna nostră Dunăre, prin revărsările sale, dă nastere la oă mulțime de bălți febrifere. In Dobrogea, afară de bălți, mai sunt și alte cause care producă frigurile , lipsa pădurilor și și întinsele ogare care, remânânda nelucrate, ele enseșî pot a produce miasme febrifere. Una din primele datorii ale guvernelor este și acela de a combate aceste cause funeste care producă apatia, degradarea fisică și morală a unui poposta. Acesta este o operă gigantică; cu tóte aceste creda că nu trece peste puterile omenescî. Au trecuta secolî, și mulți vor fi mai trece ancă, până ce de pe globul nostru vor a fi dispărută tóte căușele insalubrității, derfi ce nu se póte face prin silințe tenace și prin năvoință de sera ? Gurile Gangelui și Egiptularădinioră erau salubre;cată de frumosă și sănătosă era campania romană, acea campaniă care ad fi este una întinsa ciontiră! Insalubritatea acestora locuri se atribuie vicuriei guvernelor și a unora popore degenerate. Sciințele și industria făcură progrese uriașe, și de sigură aciî se va pute face mai cu înlesnire aceia ce s’a putut face acum 20 de secole. Un exemplu via avema Olanda, care vădinioră în unele părți era une plină de viață, energică și laboriosă. Ameliorarea sănătății publice și însănătoșarea locurilorfi băltase se va obține prin desecațiunî oportune, prin plantațiunî de arbori și prin vulgarisarea igienei’ în tote clasele poporațiunii. Ignoranța, miseria și malaria sunta trei case principale ale decadenței unui popor, inamicii pe cari trebuie să’i combatema neîncetata. Case spațiose și curate pentru satenii, în apropiarea casei grădină cu pomi roditori, grădiniță de zarzavata, vă alimentare substanțială, vite bine întreținute, grajduri bune și propunerea igienei în sculele sătescî. Insista multa asupra alimentării. Alimentarea este atâta de importantă, încâta cu drepta curenta se cjice că popórele devină pacinice ori agitate, cutezătore ori fricóse, inteliginte ori stupide, după natura alimentelor a cutcare se nutresca. Și, în adevără, se întrăbă învățatului Moleschott, déca alimentata foratază sângele, deci sângele formeza carnea,nervii, osele și creerii, natura alimentelora nu va trebui are s’o considerăma ca condițiunea necesară a arderii animei, a energiei mușchilor și, a solidității oselor și activității creierilor ? Că bună hrană produce una sânge bogata, și bogăția sângelui produce energia muschilora, mândria sufletului și acela curagia ardinte care inspiră libertatea. Aș fi dori să văd fi pe țăranuta nostru cela puțina în condițiunile materiale în care se găsesce Românuta ardelena, în satele unde locuiesc, împreună cu Sașii, sed în apropiere. Acolo, Românuta are casă spațiosă și curată, grădină de pomi și legume, vite grase, bine întreținute, se nutresce bine , pentru aceia pe acolo se găsesca acele figuri fruntașe și robuste, care ne amintesc si pe vechii Romani și Daci. Dr. I. C. Drăgescu. Medică-primarii, în ziua de 11 Aprile 1877, erau cetățeni otomani, devind și sunta cetățeni români. Art. 4. Uă lege specială va determina, în timpuri oportună, condițiunile cu care ei voi va pute esercita drepturile lor politice și cumpăra imobile rurale în România propriu zisă. Uă altă lege va statua, în timpul a oportunii, despre representațiunea locuitorilor. Dobrogea în parlamentula româna. Art. 5 Locuitorii din Dobrogea, deveniți cetățeni români, sunt egali înaintea legii, se bucură de tote drepturile cetățenesc! și pot a fi numiți în funcțiunile din acesta provincia, fără osebire de origine și de religiune. Art. 6. Locuitorii din Dobrogea se bucură de pe acum de drepturile cetățenesce cuprinse în art. 5, 23, 25, 28 din Constituțiunea României. Guvernul a éase, prin decrete Domnesc, date în urma închieiării consiliului de miniștri, póte suspenda în totala sau în parte, și pe una timpa determinata, libertatea presei și a întrunirilorO. Art. 7. Instituțiunile representative, județene și comunale se introduce în Dobrogea, după exemplul celor din România, cu singurele deosebiri prevăzute prin acesta lege. Art. 8. Toți străinii aflători pe teritoriul Dobrogei se bucură de protecțiunea dată de lege personelista și averii lord. Guvernuta éa se póte lua în contra străiniloru turburători măsurile cerute în interesula ordinii publice. Art. 9. Locuitorii din Dobrogea nu pot a fi urmăriți sefi arestați de câta în cozurile prevădute de lege. Ei nu pot a fî sustrașî de la judecătorii ce le dă legea. Art. 10. In Dobrogea nu se pota aplica alte pedepse de câta acele prevădzute de legile României. Art. 11. Proprietatea mult și mici, constatată prin acte formale (țapii) sefi printr’uă posesiune de două dece ani, este garantată și transmisibilă în condițiunile prevădute de legile otomane. Dijma este oborîtă în Dobrogea pentru deapararea; ea se va înlocui prin vădare banesca anuală , care se va oțărî prin anume lege. Uă lege specială va regula împroprietării nci definitivii îi snnt mini m«a0 £ 51.mnlT, narî nu poseda pământuri multe, miri sau stăpânite de zece ani ceva puțină. Art. 12. Numai locuitorii aflați în Dobrogea în ziua de 11 Aprile 1877 și îndrituiți de legile otomane. Românii și acei îndrituiți prin art. 7 din Constituțiunea României pot și cumpăra imobile rurale în Dobrogea. Acesta stipulațiune nu împedică legea ce se va face în privința stabilirea de colonii agricole pe domeniele Statului din Dobrogea. Art. 13. Legile de espropriere pentru causă de utilitate publică sunt și aplicabile și în Dobrogea. Art. 14. Libertatea consciinței este absolută. Libertatea tuturor ți cultelor este garantată, întru cât a énsă celebrarea lor și nu aduce să atingere ordinii publice sau bunurilor, moravuri. Art 15. Religiunea ortodoxă a Răsăritului este religiunea domnitare și în Dobrogea. Acesta provincia face parte din Eparhia Dunării de Jos. Protoiereii județeloru și clerula ortodoxa alü catedralelor si din Tulcea și Constanța sunta salariați de către Stata. Clerula de la celelalte biserici ortodoxe este plătit și de către comune și comunități, după unfi regulamenta de administrațiune publică, ce se va promulga prin decreta Domnescu. Art. 16. Personalului și întreținerea principalelor ei moschee musulmane din Tulcea, Constanța, Babadag, Mangalia, Măcin, Medgedie, Herșova, Isaccea și Sulina vor fi plătite de către Stata, după unfi regulamenta de administrațiune publică, promulgata prin decreta Domnescu. Art. 17. Cleruta celor si-l-alte confesiuni și bisericele și templele leita se voita întreține de comunitățile coreligionare. Nimene nu va fi îndatorata a contribui la întreținerea unui culta la care nu aparține. Art. 18. Instrucțiunea în sculele plătite de Stătu séu de comune se dă fără plată. Art. 19. Invețământului este liberă, întru câta éasé esercițiului sau nu ar atinge bunele moravuri sau ordinea publică. Se vom înființa treptata scole primare în tote comunele Dobrogei. Este libera deosebitelor si comunități și particularilor si de-a deschide scoli , supt controlului ministerului instrucțiunii publice, cu condițiunea ca în fiecare din acestea, pe lângă limba alesa de fondatori sau directori, învățământula limbei române să fie obligatoria. Art. 20. Se va înființa în orașula Babadag unii seminarii musulmana, cu menire de-a forma capii moscheelor si și de-a preda principiile legislațiunii religiose musulmane. Acesta scala se va întreține de Stata. Unui regulament si de administrațiune publică va regula tot si ce privesce învățământul a publica în Dobrogea. Art. 21. Actele Statului civila sunt și de atribuțiunea autoritățilora civile. întocmirea acestora acte va trebui să precădă în totfi-d’auna benedicțiunea religiosă, care pentru căsătorii va fi obligatoriu. Unii regulamentu de administrațiune publică va egula énse escepțiunele și modificațiunile ce se pot fi introduce la acesta principia în privința musulmanilor și a lipovenilor ei. Art. 22. Fiecare locuitorii din Dobrogea are dreptul de-a se adresa la autoritățile publice prin petițiunî sunt scrise de către una sefi mai multe persone , neputând fi cnse petiționa de câta în numele lor si propria. Supt scriitori înse de petițiunî cuprindênda injurii în contra Statului român si șefia autoritățilora publice sunt și pasibili pentru acesta de penalitățile prevădute de legi. Art. 23. Nici unii locuitorii din Dobrogea, devenita cetațeanfi româna, nu póte, fără autoritarea guvernului, intra în serviciura unui Stată străina, fără ca însușî prin acesta să-și perda drepturile cetățenesc. CAP. III. Despre administrațiunea Dobrogei. Art. 24. Dobrogea este împărțită în două județe : Tulcea și Constanța. Județuia Tulcea se compune din patru arondismente séüpeale, și anume : Tulcea, Măcin, Babadag și Sulina cu insula Șerpilorfi. Județuia Constanța are cinci arondismente séu ocale, și anume : Constanța , Mangalia, Vârșova, Medgidie și Silistra Nouă. Art. 25. Fie-care județ si se administreza de unii pretecta, care are aceleași atribu Gcini ocn- ooî din România propriu disc. Fie-care arondismentu sefi ocolo are în capul fi scu unii administratorii. Fiecare comună urbană sau rurală are în capulüieî câte unai primarii asistata de unii consiliu comunala. Art. 26. Prefectura și administratorii se numescfi de Domnü, după propunerea ministrului de interne. Prefectura se află supt ordinele nemiijlocite ale ministrului de interne; ela este și represintantura celor si-l-alțî miniștri și esecută ordinele lorü. Art. 27. Prefectura supraveghieza mersului tuturorü servinieloru publice din județul Vifeü, afară de tribunalele judecătoresc și de armată. El îi îngrijesce de drepturile, datoriile și interesele tuturor locuitorilor și din județfi, urmăreșce și face a se urmări abuzurile și călcările de legi și ie tate măsurile pentru menținerea ordinii publice. Art. 28. Eta are puterea de a face regulamente explicative, cărora toți agenții administrativi, județeni și comunali datoresc și supunere. El îi dă ordonanțe în materie de ordine publică. Art. 29. Prefectura, în marginea legilorta, are la disposițiunea sea puterea publică. Cererea ce ela face pentru menținerea ordinii publice va fi imediata satisfăcută de comandantulu trupelor si aflate în județul a sca. Despre cererea sea ela în cunosciinteza easé și pe șefului divisiunii teritoriale. Art. 30. Prefectura este representantula guvernului pe lângă consiliul a județânei , și în privința acestuia, a comitetului și a consiliilor comunale, are același drepturi pe care legea le dă prefecțilorfi din România. Art. 31. Administratorii afi, în arondismentele lor, aceiași competință, aceiașî atribuțiunî și aceleși îndatoriri pe care le afi supt prefecții din restul fi țărei. Ei se află supt ordinele directe ale prefectului și a fi, în arondismentuluilorfi, delegațiunea puterilor și acestuia și în limitele legii. Art. 32. Primarii comunelorta urbane și rurale, aflate în circumscripțiunea lor, afară de primarii orașelor și de reședință a prefecturilor, se află supt ordinele administratorilor ei. Aceștia pot fi suspendate primari, înse acesta măsură trebuie confirmată de prefecții. Art. 33. Atribuțiunile și îndatoririle sune- ----------------------- PROIECTUI DE LEGE pentru organizarea Dobrogei. CAP. I. Despre teritoriul Dobrogei. Art. 1. Teritoriul de peste Dunăre, împreună cu Delta Dunării și cu insula Șerpilor, anexata României prin tratatului de Berlin, supt denumirea de Dobrogea, este două cam dată împărțita în două județe. Art. 2. Aceste județe se supt împart și în arondismente sed ocale, și ocalele în comune urbane și rurale. CAP. II. Despre drepturile Dobrogenilor. Art. 3. Toți locuitorii din Dobrogea, cari,