Romanulu, ianuarie 1880 (Anul 24)
1880-01-28
ANCILU COüEPECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTEANUNCIURI, Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto „ . , pagina III — 2 lei — A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffîte et Cne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA YIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Redacymnea și Administrațiunea strada Domnei, 14 LUNI, MARȚI 28, 29 IANUARIU, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. abonamente. In Capitală și districte: unü anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țerile Europei, trimestru 15 lei se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, árué de l’apciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorö Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI E SEMPLARULU RLIPI I POCPÎ 28 CALENDARU VMIOIN t/bril, 9 FAURARII Buna stare a poporațiunii rurale a fost preocuparea de căpetenia a partidei liberale, în toți timpii. Fie la guvernu, fia în oposițiune, partida liberală și-a concentratii atențiunea și activitatea întru a rădica poporațiunea rurală din starea de miseriă în care o îmbrâncise esploatarea seculară și fără semenii la care a fostü espusă. Chiar în timpii din urmă, pe când grijile resbelului preocupau pe toți, partida liberală n’a uitata temelia casei, n’a uitat și pe rurali, și a luatu câteva măsuri favorabile sorii. Legea pentru repunerea foștilor clăcași în posesiunea pământurilor» ce li s’au data la 1864 și cea privitóre la desființarea clausei penale sunt inspirate mai cu osebire de dorința de a veni în ajutorulu acelei poporațiuni, care a fostu și în mare parte este încă esploatată în modula celü mai neumanü. Afară de acesta d. ministru de interne anunța filele trecute în Cameră că guvernul e preocupată de uă altă cestiune esclusivă privitóre la clasa rurală, și care se impune atențiunii celora ce doresc în adevera propășirea acestei clase. Eco chiarü cuvintele d-lui ministru : „Conservatorii au aplicată ei legea rurală și arătă de roa și grozavă au aplicatu-o, că astăzi — după 15 ani — suntu sate întregi care cincisprezece ani au plătită și n auâncă pământuri. Noi vomu veni în curênda cu und proiectil, de lege și vomu cere de la dreptatea terei a da pamentu acelora locuitori cari au plătită fără sé’la aibă. In județul Ilfovu chiarü este una satu care stăpânesceuă mlaștină unde nu potü pescui, nu pescederi nici brusce.“ Aplausele cu care au fostu primite promisiunile dlui ministru sunt uă dovedă voină de simpatiele ce majoritatea Camerei portă poporațiunii rurale. Din parte-ne, ne credemu fericiți de a pute adresa felicitări guvernului pentru bunele intențiuni ce are către poporațiunea rurală și cu noi țara Intréga valice miniștriloru . Veniți, d-lorü miniștri, veniți câtu mai curânda cu acea lege, care să dea țăraniloră ce au plătită, supt sila împlinitorului, pământurile pentru care au plătită. Veniți câta mai în grabă, pentru a face să înceteze revoltatarea și imorala nedreptate de-a se fi luatu de la cineva prețulă unui lucru, care nu ’i s’arată. Veniți a aduce poporațiunii rurale mângâierea de a se vede în sfîrșită susținută, iubită, încuragiată, Îndreptățită. Veniți, căci de nu veți veni voi, alții nu vorți veni; veniți și satisfaceți speranțele legitime ce acea poporațiune pune pe dreptatea vóstră, în iubirea ce totu-d’ama ’i-ați purtată și ’i purtați. Veniți și apărătorii cei mai numeroși și mai devotați ai țârei ieri, ca și totu-d’auna, vé vom rădica în inima loru noui monumente de recunostință. Așteptămă cu nerăbdare proiectulü promisü de guvernü prin intermediul a d-lui ministru de interne, proiectă care va da vă strălucită și meritată satisfacere poporațiunii celei mai numerose și mai muncitore, poporațiunii celei mai dispuse de-a se jertfi pe ea și mica lei avere pentru țară Este una strigätă legitimă în totă țara în contra esploatării ce se face prin rotării. Milióne se ducă afară din țară în dorința unor câștiguri imense ce se promite și astfel se distragă din capitalul națională sume care ar fi pututu fi întrebuințate cu folosit în vederea propășirii țarei, în crearea unei industrii naționale întru încurajiarea agriculturei. Pe de altă parte, legile nóstre oprescă lotăriile și pedepsescă pe aceia cari ar întreprinde asemene jocuri la norocit. Este adevărată însă că, cu tóte prescrierile legilor, s’aă permisă în țară lotării chiar a unorü autorități, cum este primăria capitalei, și că acestă gravă și pipăită abatere de la lege a fostă uă încuragiare pentru cei ce căutau folose în asemene afaceri. Însă, a venită credemu liTMpm., de a se pune etipeun eaharh prescrierilor, codicelui penală privitóre la lotării și a se stârpi acastă esploatare a poporului. Decă Statula, în vedere de a nu încuragia acea tendință naturală a omenilor, spre câștiguri ușore, a oprită lotăriile; decă elă n’a voită a ’și face ună venită—ca alte State — din asemene operațiuni, e naturală, e necesara chiarü ca elă să facă totulă, spre a nu se zădărnici, în favorea și pentru folosulü unora particulari sau unora State străine, scopulü morală cea avută, oprindu lotăriile. Aceste considerațiuni au inspirată pe d. ministru de justiție, cândva elaborată și a supusă Camerei mă proiectă privitori la lotării. Nu cercetămi astăzi disposițiunile acelui proiectă ; nu ne preocupămă deca ele suntü de natură de a ajunge cu siguranță la scopul ce trebuie să urmărimă cu totulă; ne marginimü numai a constata lăudabila intențiune ce l’a inspirată. Altă dată, vomü discuta în amănuntă disposițiunile menționatului proiectă, pe care la considerămă cară completare, ca corolabulă indispensabilă ală înființării unei case de economie. Până când flotăria va fi permisă, casa de economie nu va progresa de locuiéu forte puțină. Micele economii se vor aduce în casa vemdetorilor de locuri și scopul caselor de economii nu va fi atinsă. Când casa de economii va esista, va trebui ca lotăriile să înceteze pentru ca ea să potă da resultatele în vederea cărora se crează, cerută de ministrul marinei pentru a fortifica unele colonii. Camera va discuta Jouî propunerea d-lui Louis Blanco asupra amnestiei depline. Respingerea este considerată ca sigură. Generalul Marin a murită 1 Pesta, 7 Februarie. — Tribunalulă a cerută Camerei seniorilor d estrădarea baronului Maytheny pentru duelulă seă cu d. Verhovay. Camera senioriloră a adoptată proiectul pentru administrațiunea Bosniei. Viena, 7 Februarie. — D. Menger depune în Camera austriacă uă interpelare relativă la cererea episcopilor. Bohemi privitore la instrucțiunea publică. Interpelatorul consideră acesta cerere ca fiindă uă amenințare pentru pacea interioră și doresce se sară ce are de găndă se facă guvernulă pentru a respinge atacurile îndreptate în contra liniștii Statului. Paris, 8 Februarie. — D. Camille Barrère e numită represintantă ală Franciei în sînul Comisiunii Dunărene, în locul d-lui Herbette. 1.Harulă la France anuncță că Engliteza, Germania și Francia voră recunosce în curendă independința României, deorece înțelegerea ară fi astăzi deplină între aceste trei puteri. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Paris, 7 Februarie. — Camera a refuzată de a vota ună credită de 800 mii lei Recunoscerea inndependinței. Citimă în Independința Belgică . Nu e depărtată momentulă cândă dependința României și va acredita un ministru pe lângă guvernul principelui Carol. In cercurile bine informate din Berlin s’aă pronunciată mai multe nume pentru acestă poștă. Dintre toți candidații, acela care pare a ave mai mulți sorți de a fi numită este d. comite de Weschelien, actuală consiliată de ambasadă la Paris. -----------------------TM" Sporirea armatei germane. Citiră în Golos de la 21 ianuarie : „Mareșalul de Moltke dice, în scrisorea »sea publicată mai deună di, „că Germania va trebui se suporte maî multe se»cole încă grelele sarcine militare care ar păsa asupră-î din causa posițiuniî iei centrale în mijloculă unora puternici vecini*. »Acea proposițiune nu e dreptă decâtă în aparință, deorece Germania ară pute să înceteze înarmările rete sagerate, fiindă cea mai puternică printre »puternicii săi vecini». »Afară de utopiștii cari viseză fraternitatea poporelor, nimeni nu se îndouiesce că resbelulă n’ară fi ună rea neînlăturabilă, celă puțină în starea actuală a civilisațiunii. »Fie care scie asemenea și pate vede în practică că orice resbelă este uă calamitate. »Resbelulă din 1870—71 a dovedită Franciei că ea era înderătă facă cu Germania și Francia a urmată exemplulă acelei puteri, dându-șî totă solicitudinea spre reorganisarea armatei. »Aceleași motive aă determinată pe Austria a întrei contingentală seă de la desastrul Sadovei. „Va fi celă puțină totă astă-feră pentru Rusia, care nu pate remânea neactivă faciă cu înarmarea generală a Europei. A nu urma exemplulă Austriei și ală Franciei ară echivala cu uă sinucidere, sau cu uă abdicare a rolului ce o să ocupă Rusia în Europa. »Să ne fiă cnse permisă să respundemă prin uă întrebare unui pasagiă ală scrisorii sale, unde este disă că Germania este condamnată a urma acesta politică din causa posițiunii sale centrale în mijlocul unora vecini puternici. »Cine a creată Germaniei acea »posițiune centrală* care supără pe toți puternicii vecini, silindu-i a se înarma pentru propria loră siguranță? »Cine a silită pe »puterile vecine* a reorganisa armatele loră după modelul cohorteloră disciplinate ale Germaniei?* Germania și Vaticanul). Negocierile Prusiei cu Vaticanul),zice Independința belgică, suntü aprópe de a se sfîrși, îase nu în sensulă unei biruințe a Vaticanului. Curia romană s’ară mulțămi, vădeadă că nu póte obține de la principele de Bismarck abrogarea legilor din Masă, cu uă promisiune că aceste legi se vor aplica de a d fi înainte întrună modă mai puțină aspru. In aceste condițiuni și pe acestă temeiără învoielă se pote face și nu va fi d. de Bismarck care se va supune primindă-o. 1.Marele germane se ocupă mereu a face comentarii în privința conferinței ce a avută principele de Bismarck cu principele de coronă ale Germaniei înainte de plecarea acestuia la Pegli în Italia. Gazeta Coloniei susține că principele moștenitori, care se va întorce la Berlin în 10 Marte, nu se va duce delocă la Roma, după cum a afirmată mai multe jiare. era Neue Freie Presse stăruiesce a crede încă că el se va duce să facă visită Papei, negreșită în scopul unei împăcări între Vaticană și Germania. Se asigură că în casă cândă sesiunea Landtagului prusiană va fi prelungită, el va avâ să se ocupe cu compromisul pro RUSIA ȘI AUSTRIA. IMarulă rusă Golos apreciéza discursul ă pronunciată mai de unărji de d. de Haymerle ca respunsă deputatului Hübner, și ’să găsesce pré optimistă. Déca ensă, dice fóia rusésca, cabinetulă din Viena voesce într’ună modă seriosă înțelegerea cu Rusia, décà elă are dorința sinceră de-a lucra împreună cu Rusia la fericirea micilor State din Peninsula Balcanică și daci nu are de scopă să le supună tutelei sale exclusive, supt curântă de-a asocia silințele sale cu acelea ale altuia, nu va întâmpina nici uă greutate pentru a stabili relațiunile cele mai cordiale cu guvernul de la Petersburg. Ună conflictă între cele două imperii nu s’arătută produce din vina Rusiei. Rusia e gata să cultive amiciția Austriei pe temeiul tratatului din Berlin. Acestă conflictă n’ară deveni posibilă decâtă în casulă cândă Austria arăta tratatului din Berlin înțelesulă ce aă pretinsă se-’i de rusofobii englesi. »Însă, adauge Golos, deși optimismul baronului de Haymerle are orecare cuvântă de a fi, în câtă privesce Rusia, nu se pote zice că el este cu totulă întemeiată într’ună înțelesă mai largă D. de Haymerle a alesă ună ciudată momenta pentru a afirma că nici ună pericolă nu amenință pacea europeană, căci pe când elă emite acea părere, totă Europa apusenă comentă că sporirea proiectată a armatei germane și la Berlin se caută a se justifica acea sporire prin cifra trupelor ce ară pute pune pe piciorăinesce puteri amice ale Germaniei. Rusia și China. Se scie că Rusia a încheiată în anulă trecută cu China ună tratată prin care retrocedeza acestei puteri districtulu Kaldja, în Asia Centrală. In luna trecută Octobre, ambasadorul Chinei la Petersburg plecase la Peking, pentru a cere ratificarea acelui tratată de către guvernul săă. Nesce Țare străine aă anunciază că ratificarea se refusase și că ambasadorul fusese dată în judecată. Diarulu de Petersburg (franceză) anuncță că guvernul chineză a ordonată în adevără darea în judecată a ambasadorului său supt cuvântă »că a părăsită postură săă fără autorizare*. Însă fata oficiosă nu crede că China voesce să refuse ratificarea, deorece ambasadorul avea puterile necesare ca să porte și să sfîrșăscă negocierile. Scrisorea imul vechii diplomații. Vechiul diplomată a căruia scrisore ama publicată-ojilele trecute, ne trimite un alta, căreia îi dâmă locu chiaru aci. Domnule redactorii, Mai ântâiă trebuie să vă mulțămescă pentru grabnica și indulgenta ospitalitate ce ați oferită ieri în colonele diarului d-vóstre observațiunilor mele asupra vederilor lui Napoleon III pentru România, în timpulă resbelului Crimeei. Speră că nu voiă abusa de buna-voința d-vóstre, rugăndu-vă a acorda totă aceiași bună primire următorelor linii. In espunerile mele de mai alaltă ierî n’amă confundată de locă*— cum păreți a crede—sfîrșitul ă cu începutul resbelului de Orientü. Ama avută în vedere oă simplă rectificare a unei alegațiuni inexacte și nu ama căutată de felă a lua în șirul ă sară evenimentele care compună acea dramă cinică în care amu luată uă parte oră activă pentru a pută face confusiuni așa grave cum credeți, bine-voiți a da maliciosufa ua’_Aclararea rectificării, resultă, d-le redactară, că aveamă dreptate a vă cere uă cercetare mai rigurosă a adevărului. Căci acestă adeveră reese chiar din scrisorea Principelui Albert către baronul Stockmar, din care publicați ună pasagră care este într’adevără exactă; căci și că cunosceamă acea scrisoare, derii nu recunoscusemă delocă sensulă iei în celei reproduse în numărul d-vestre de la 22 curentă. Vorbindă despre schimbarea politicei francese în favorea Rusiei, Prințul Albert raportă baronului Stockmar ună svonă, ceia ce se zice despre acestă schimbare, și se esprima astăfelă : copiezii chiar de pe Românulă : »A»căsta se dice că provine din causă că »Austria a refuzată pentru ea ânsășî anecesarea Principatelor Dunărene, etc.* In numărul d-vestre de la 22 curentă, dați acestei scrisori ună sensă cu totulă diferită, punendă supt guilemeurî ună pasagră întregă care contrazice originalulă, vedeți cum : »Ensușî Principele Albert ale Englitereî »ne face cunoscută că Imperatorele Napoleon III, în timpul negocieriloră pentru »încheiarea păcii, a oferită Austriei principatele Dunărene, care respinse îndată acesta propunere.* Apoi totă una este ? Se confundă dre uă aserțiune cu uă suposițiune? mă se dice cu una așa este ? Nu credeți, domnule redactoră, că amă luată păna ca se vă facă uă cârtă de cuvinte , interesul c cestiunii este mai mare pentru Români Și că care n’amă onerea a fi Română decâtă din inimă totuși, domnule redactară, redă cu părere de reă că se caută cu orice preță chiar cum necăjindă istoria să se învețe Românilor, că suntu datori de esistența țerei loră cândă unei generositățî absurde și chiar insultătore pentru ei a Austriei, cândă remușcăriloră tardive ale lui Napoleon III, îmi displace a vede România uă jucărie disprețuită în marile marilor puteri, cândă din fericire acastă țară nu datorește existența sea decâtă Providenței, care a ajutată-o penă în ora cândă brava ei armată a câștigată pe câmpurile de bătaiă dreptulă de-a trăi de uă sumă cu tóte puterile, îmi place a spera, domnule redactară, că vă veți uni cu mine în acestă conclusiune multă mai plăcută unui Română, dv. care aveți marele merită de-a fi lucrată în capulă tutulară la acestă redempțiune a României, încuragiândă cu 1