Romanulu, ianuarie 1880 (Anul 24)

1880-01-28

ANCILU COüE­PECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTE­ANUNCIURI, Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto „ . , pagina III — 2 lei — A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffîte et C­ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA YIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Redacymnea și Administrațiunea strada Dom­nei, 14 LUNI, MARȚI 28, 29 IANUARIU, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. a­bonamente. In Capitală și districte: unü anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țerile Europei, trimestru 15 lei­­ se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, árué de l’apciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctorö Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI E SEMPLARULU­ RLIPI I POCPÎ 28 CALENDARU VMIOIN­ t/bril, 9 FAURARII Buna stare a poporațiunii rurale a fost­ preocuparea de căpetenia a partidei liberale, în toți timpii. Fie la guvernu, fia în oposițiune, partida liberală și-a concentratii atențiunea și activitatea întru a rădica poporațiunea rurală din sta­rea de miseriă în care o îmbrân­­cise esploatarea seculară și fără se­­menii la care a fostü espusă. Ch­iar­ în timpii din urmă, pe când­ grijile resbelului preocupau pe toți, partida liberală n’a ui­ta­ta temelia casei, n’a uitat și pe rurali, și a luatu câte­va măsuri favorabile sorii. Legea pentru repunerea foștilor­ clăcași în posesiunea pământurilor» ce li s’au data la 1864 și cea pri­­vitóre la desființarea clausei penale sunt­ inspirate mai cu osebire de dorința de a veni în ajutorulu acelei poporațiuni, care a fostu și în mare parte este încă esploa­­tată în modula celü m­ai neumanü. Afară de acesta d. ministru de interne anunța­­ filele trecute în Ca­meră că guvernul­ e preocupată de uă altă cestiune esclusivă privitóre la clasa rurală, și care se impune atențiunii celora ce doresc­ în ade­­vera propășirea acestei clase. Eco ch­iarü cuvintele d-lui minis­tru : „Conservatorii au aplicată ei le­gea rurală și arătă de roa și gro­zavă au aplicatu-o, că astăzi — du­pă 15 ani — suntu sate întregi care cinci­spre­­zece ani au plătită și n au­âncă pământuri. Noi vomu veni în curênda cu und proiectil, de lege și vomu cere de la dreptatea terei a da pamentu acelora locuitori cari au plă­tită fără sé’la aibă. In județul­ Il­­fovu chiarü este una satu care stă­­pânesce­uă mlaștină unde nu potü pescui, nu pesce­­deri nici brusce.“ Aplausele cu care au fostu pri­mite promisiunile d­lui ministru sunt uă dovedă voină de simpatiele­ ce ma­­joritatea Camerei portă poporațiunii rurale. Din parte-ne, ne credemu fericiți de a pute adresa felicitări guvernu­lui pentru bunele intențiuni ce are către poporațiunea rurală și cu noi țara Intréga va­lice miniștriloru . Veniți, d-lorü miniștri, veniți câtu mai curânda cu acea lege, care să dea țăraniloră ce au plătită, supt sila împlinitorului, pământurile pen­tru care au plătită. Veniți câta mai în grabă, pentru a face să înceteze revoltatarea și imorala nedreptate de-a se fi luatu de la cine­va prețulă unui lucru, care nu ’i s’a­rată. Veniți a aduce poporațiunii ru­rale mângâierea de­ a se vede în sfîrșită susținută, iubită, încura­­giată, Îndreptățită. Veniți, căci de nu veți veni voi, alții nu vorți veni; veniți și satis­­faceți speranțele legitime ce acea poporațiune pune pe dreptatea vós­­tră, în iubirea ce totu-d’a­m­a ’i-ați purtată și ’i purtați. Veniți și apărătorii cei mai nu­meroși și mai devotați ai țârei ieri, ca și totu-d’a­una, vé vom­ rădica în inima loru noui monumente de recunostință. Așteptămă cu nerăbdare proiec­­tulü promisü de guvernü prin in­­termediul a d-lui ministru de interne, proiectă care va da vă strălucită și meritată satisfacere poporațiunii ce­lei mai numerose și mai muncitore, poporațiunii celei mai dispuse de-a se jertfi pe ea și mica lei avere pen­tru țară Este una strigätă legitimă în to­­tă țara în contra esploatării ce se face prin rotării. Milióne se ducă afară din țară în dorința unor­ câștiguri imense ce se promite și ast­­fel­ se distragă din capitalul­ națională sume care ar­ fi pututu fi întrebuințate cu folosit în vederea propășirii țarei, în crearea unei industrii naționale întru încurajiarea agriculturei. Pe de altă parte, legile nóstre o­­prescă lotăriile și pedepsescă pe a­ceia cari ar­ întreprinde asemene jocuri la norocit. Este adevărată însă că, cu tóte prescrierile legilor­, s’aă permisă în țară lotării ch­iar a unorü autorități, cum este primăria capitalei, și că acestă gravă și pipăită abatere de la lege a fostă uă încuragiare pen­tru cei ce căutau folose în aseme­ne afaceri. Însă, a venită credemu liTMpm.­, de a se pune etipeun eah­arh­ pre­­scrierilor, codicelui penală privitóre la lotării și a se stârpi acastă esploa­­tar­e a poporului. Decă Statula, în vedere de a nu încuragia acea tendință naturală a omenilor, spre câștiguri ușore, a o­­prită lotăriile; decă elă n’a voită a ’și face ună venită—ca alte Sta­te — din asemene operațiuni, e na­turală, e necesara ch­iarü ca elă să facă totulă, spre a nu se zădărnici, în favorea și pentru folosulü unora particulari sau unora State străine, scopulü morală ce­a avută, oprindu lotăriile. Aceste considerațiuni au inspirată pe d. ministru de justiție, cândv­a elaborată și a supusă Camerei m­ă proiectă privitori la lotării. Nu cercetămi­ astăzi disposițiunile acelui proiectă ; nu ne preocupămă deca ele suntü de natură de a a­­junge cu siguranță la scopul­ ce tre­buie să urmărimă cu totulă; ne marginimü numai a constata lău­dabila intențiune ce l’a inspirată. Altă dată, vomü discuta în amă­nuntă disposițiunile menționatului proiectă, pe care­­ la considerămă ca­ră completare, ca corolab­ulă in­dispensabilă ală înființării unei case de economie. Până când f­lotăria va fi permisă, casa de economie nu va progresa de locu­­iéu forte puțină. Micele eco­nomii se vor a­duce în casa vemd­e­­torilor­ de locuri și scopul­ case­­lor­ de economii nu va fi atinsă. Când­ casa de economii va esista, va trebui ca lotăriile să înceteze pentru ca ea să potă da resultatele în vederea cărora se crează, cerută de ministrul­ marinei pentru a for­tifica unele colonii. Camera va discuta Jouî propunerea d-lui Louis Blanco asupra amnestiei depline. Res­pingerea este considerată ca sigură. Generalul­ Marin a murită­ 1 Pesta, 7 Februarie. — Tribunalulă a ce­rută Camerei seniorilor d estrădarea baro­nului Maytheny pentru duelulă seă cu d. Verhovay. Camera senioriloră a adoptată proiectul­ pentru administrațiunea Bosniei. Viena, 7 Februarie. — D. Menger depu­ne în Camera austriacă uă interpelare re­lativă la cererea episcopilor. Bohemi pri­vitore la instrucțiunea publică. Interpelato­­rul­ consideră acesta cerere ca fiindă uă amenințare pentru pacea interioră și do­­resce se sară ce are de găndă se facă gu­­vernulă pentru a respinge atacurile îndrep­tate în contra liniștii Statului. Paris, 8 Februarie. — D. Camille Bar­­rère e numită represintantă ală Franciei în sînul­ Comisiunii Dunărene, în locul­ d-lui Herbet­te. 1.Harulă la France anuncță că Engliteza, Germania și Francia voră recunosce în cu­­rendă independința României, de­ore­ce înțelegerea ară fi­­ astăzi deplină între a­­ceste trei puteri. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Paris, 7 Februarie. — Camera a refu­­zată de a vota ună credită de 800 mii lei Recunoscerea inndependinței. Ci­tim­ă în Independința Belgică . Nu e depărtată momentulă cândă dependința României și va acredita un­ ministru pe lângă guvernul­ principelui Carol. In cercurile bine informate din Berlin s’aă pronun­­ciată mai multe nume pentru acestă poștă. Dintre toți candidații, acela care pare a ave mai mulți sorți de a fi numită este d. comite de Wes­­chelien, actuală consiliată de amba­sadă la Paris. -----------------------TM" Sporirea armatei germane. Citir­ă în Golos de la 21 ianua­­rie : „Mareșalul­ de Moltke dice, în scrisorea »sea publicată mai de­ună­ di, „că Germa­­­nia va trebui se suporte maî multe se­­»cole încă grelele sarcine militare care a­­r păsa asupră-î din causa posițiuniî iei cen­­­trale în mijloculă unora puternici vecini*. »Acea proposițiune nu e dreptă de­câtă în aparință, de­ore­ce Germania ară pute să înceteze înarmările ret­e sagerate, fiindă cea mai puternică printre »puternicii săi vecini». »Afară de utopiștii cari viseză fraterni­tatea poporelor­, nimeni nu se îndouiesce că resbelulă n’ară fi ună rea neînlătura­­bilă, celă puțină în starea actuală a civi­­lisațiunii. »Fie care scie asemenea și pate vede în practică că ori­ce resbelă este uă cala­mitate. »Resbelulă din 1870—71 a dovedită Franciei că ea era înderătă fac­ă cu Ger­mania și Francia a urmată exemplulă a­­celei puteri, dându-­șî totă solicitudinea spre reorganisarea armatei. »Aceleași motive aă determinată pe Au­stria a întrei contingentală seă de la de­­sastrul­ Sadovei. „Va fi celă puțină totă astă-feră pentru Rusia, care nu pate remânea neactivă faciă cu înarmarea generală a Europei. A nu urma exemplulă Austriei și ală Franciei ară echivala cu uă sinucidere, sau cu uă abdicare a rolului ce o să ocupă Rusia în Europa. »Să ne fiă cnse permisă să respundemă prin uă întrebare unui pasagiă ală scrisorii sale, unde este disă că Germania este con­damnată a urma acesta politică din causa posițiunii sale centrale în mijlocul­ unora vecini puternici. »Cine a creată Germaniei acea »posițiune centrală* care supără pe toți puternicii ve­cini, silindu-­i a se înarma pentru propria loră siguranță? »Cine a silită pe »puterile vecine* a re­­organisa armatele loră după modelul­ co­­horteloră disciplinate ale Germaniei?* Germania și Vaticanu­l). Negocierile Prusiei cu Vaticanul),­­zice Independința belgică, suntü aprópe de a se sfîrși, îase nu în sensulă unei biruințe a Vaticanului. Curia romană s’ară mulțămi, văd­eadă că nu póte obține de la principele de Bismarck abrogarea legilor­ din Masă, cu uă promisiune că aceste legi se vor­ aplica de a d fi înainte întrună modă mai puțină aspru. In aceste condițiuni și pe a­­cestă temeiă­ră învoielă se pote face și nu va fi d. de Bismarck care se va supune primindă-o. 1.Marele germane se ocupă mereu a face comentarii în privința conferinței ce a a­­vută principele de Bismarck cu principele de coronă ale Germaniei înainte de pleca­rea acestuia la Pegli în Italia. Gazeta Coloniei susține că principele moș­­tenitori, care se va întorce la Berlin în 10 Marte, nu se va duce de­locă la Roma, după cum a­ afirmată mai multe­­ jiare. era Neue Freie Presse stăruiesce a crede încă că el­ se va duce să facă visită Pa­pei, negreșită în scopul­ unei împăcări în­tre Vaticană și Germania. Se asigură că în casă cândă sesiunea Landtagului prusiană va fi prelungită, el­ va avâ să se ocupe cu compromisul p­ro­ RUSIA ȘI AUSTRIA. IMarulă rusă Golos apreciéza discursul ă pronunciată mai de ună­rji de d. de Hay­­merle ca respunsă deputatului Hübner, și ’să găsesce pré optimistă. Déca ensă, dice fóia rusésca, cabinetulă din Viena voesce într’ună modă seriosă înțelegerea cu Rusia, décà elă are dorința sinceră de-a lucra împreună cu Rusia la fericirea micilor­ State din Peninsula Balcanică și daci nu are de scopă să le supună tutelei sale ex­­clusive, supt curântă de-a asocia silințele sale cu acelea ale altuia, nu va întâmpina nici uă greutate pentru a stabili relațiunile cele mai cordiale cu guvernul­ de la Pe­tersburg. Ună conflictă între cele două im­perii nu s’ară­tută produce din vina Ru­siei. Rusia e gata să cultive amiciția Au­striei pe temeiul­ tratatului din Berlin. A­­cestă conflictă n’ară deveni posibilă de­câtă în casulă cândă Austria ară­ta tratatului din Berlin înțelesulă ce aă pretinsă se-’i de rusofobii englesi. »Însă, adauge Golos, de­și optimismul­ baronului de Haymerle are ore­care cu­vântă de a fi, în câtă privesce Rusia, nu se pote zice că el­ este cu totulă înteme­iată într’ună înțelesă mai largă D. de Hay­merle a alesă ună ciudată momenta pentru a afirma că nici ună pericolă nu amenință pacea europeană, căci pe când­ elă emite acea părere, totă Europa apusenă comen­­tă că sporirea proiectată a armatei germane și la Berlin se caută a se justifica acea sporire prin cifra trupelor­ ce ară pute pune pe piciorăi­nesce puteri amice ale Germaniei.­ Rusia și China. Se scie că Rusia a încheiată în anulă trecută cu China ună tratată prin care re­­trocedeza acestei puteri districtulu Kaldj­a, în Asia Centrală. In luna trecută Octobre, ambasadorul­ Chinei la Petersburg plecase la Peking, pentru a cere ratificarea acelui tratată de către guvernul­ săă. Nesce­­ Țare străine aă anunciază că ratificarea se re­­fusase și că ambasadorul­ fusese dată în judecată. Diarulu de Petersburg (franceză) anuncță că guvernul­ chineză a ordonată în adevără darea în judecată a ambasado­rului său supt cuvântă »că a părăsită pos­tură săă fără autorizare*. Însă fata ofici­­osă nu crede că China voesce să refuse ratificarea, de­ore­ce ambasadorul­ avea puterile necesare ca să porte și să sfîr­­șăscă negocierile. Scrisorea imul vechii diplo­mații. Vechiul­ diplomată a căruia scri­­sore ama publicată-o­­jilele trecute, ne trimite un alta, căreia îi dâmă locu ch­iaru aci. Domnule redactorii, Mai ântâiă trebuie să vă mulțămescă pen­tru grabnica și indulgenta ospitalitate ce ați oferită ieri în colonele diarului d-vóstre observațiunilor­ mele asupra vederilor­ lui Napoleon III pentru România, în timpulă resbelului Crim­eei. Speră că nu voiă abusa de buna-voința d-vóstre, rugăndu-vă a a­­corda totă aceiași bună primire următore­­lor­ linii. In espunerile mele de mai alaltă­ ierî n’amă confundată de locă*— cum păreți a crede—sfîrșitul ă cu începutul­ resbelului de Orientü. Ama avută în vedere oă simplă rectificare a unei alegațiuni inexacte și nu ama căutată de felă a lua în șirul ă sară evenimentele care compună acea dramă cinică în care amu luată uă parte oră ac­tivă pentru a pută face confusiuni așa grave cum credeți, bine-voiți a da maliciosufa ua’_Ac­la­rarea rectificării, resultă, d-le redactară, că aveamă dreptate a vă cere uă cercetare mai rigurosă a adevărului. Căci acestă a­­deveră reese chiar­ din scrisorea Princi­pelui Albert către baronul­ Stockmar, din care publicați ună pasagră care este într’a­­devără exactă; căci și că cunosceamă acea scrisoare, derii nu recunoscusemă de­locă sensulă iei în­ celei reproduse în numărul­ d-vestre de la 22 curentă. Vorbindă des­pre schimbarea politicei francese în favorea Rusiei, Prințul­ Albert raportă baronului Stockmar ună svonă, ceia ce se zice des­pre acestă schimbare, și se esprima astă­­felă : copiezii chiar­ de pe Românulă : »A­­»căsta se dice că provine din causă că »Austria a refuzată pentru ea ânsășî anec­­esarea Principatelor­ Dunărene, etc.* In numărul­ d-vestre de la 22 curentă, dați acestei scrisori ună sensă cu totulă diferită, punendă supt guilemeurî ună pa­sagră întregă care contrazice originalulă, vedeți cum : »Ensușî Principele Albert ale Englitereî »ne face cunoscută că Imperatorele Napo­­­leon III, în timpul­ negocieriloră pentru »încheiarea păcii, a oferită Austriei prin­­­cipatele Dunărene, care respinse îndată a­­­cesta propunere.* Apoi totă una este ? Se confundă dre uă aserțiune cu uă suposițiune? m­ă se dice cu una așa este ? Nu credeți, domnule re­dactoră, că amă luată păna ca se vă facă uă cârtă de cuvinte , interesul c cestiunii este mai mare pentru Români Și că care n’amă onerea a fi Română de­câtă din i­­nimă totuși, domnule redactară, redă cu părere de reă că se caută cu ori­ce preță chiar cum necăjindă istoria să se învețe Românilor, că suntu datori de esistența țerei loră cândă unei generositățî absurde și chiar insultătore pentru ei a Austriei, cândă remușcăriloră tardive ale lui Napo­leon III, îmi displace a vede România uă jucărie disprețuită în marile marilor­ pu­teri, cândă din fericire acastă țară nu da­­torește existența sea de­câtă Providenței, care a ajutată-o penă în ora cândă brava ei armată a câștigată pe câmpurile de bă­­taiă dreptulă de-a trăi de uă sumă cu tóte puterile, îmi place a spera, domnule re­dactară, că vă veți uni cu mine în acestă conclusiune multă mai plăcută unui Ro­mână, d­v. care aveți marele merită de-a fi lucrată în capulă tutulară la acestă re­dempțiune a României, încuragiândă cu­ 1

Next