Romanulu, octombrie 1880 (Anul 24)

1880-10-27

îlefracuimea și Administrațiunea strada Domnei 14 ^ANULU DOVE—țECI ȘI PATRU VOLESUR ȘI VEI PUTE ANUNCIURI, Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 tei — A se adresa:N ROMANIA, la administrațiunea Jianului, LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 189.- 140, Fleet Street, London K. O. LA VJE'NA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgas.se 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardti, 20 BANI ESEMPLARULU SțpTVIȚIULUI TELEMAFICÜ ALÜ AGENȚIEI HAVAS. Belgrad, 6 Noembre.— Scupcina a fost disolvata. Alegerile pentru reînouirea iei sunt fiecate la 30 Noembre. Pesta, 6 Noembre. — In delegațiunea ungară, d. Falk a interpelată pe guvernă în privința modului cum sunt tratați mahomedanii de către Muntenegreni, contraria tratatului din Berlin. Delegațiunea austriacă, discutândă bugetulă ordinară ală ministerului de rebelă, a primită tóte sumele cerute de guvernă, în contra propunerilor, comisiunea iei, care respinsese sau micșorase mai multe credite, după cum s’a telegrafiată ieri. Constantinopole, 7 Noembre. — Insărcinatură cu afacerile Bulgariei la Constantinopole a esprimată d-lui Tissot, ambasa LUNI MARȚI, 27, 28 OOTOMBRE 1880. LUMINEAZĂ - Tu hi VA FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte, ține anii 48 lei; șfisa sunt 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. P întru taie țevile Europei, trimestru 15 lai A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea «Țarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se rejusd. 20BANI ESEM PLABULÜ RlIPIirPQOÎ ^ BRUMÄRELÜ OUUyi übl/i, 8 BRUMARU Rareori s’a întâmplată ca uă țară să se afle într'u posițiune atât de durerosă și de falsă ca aceea în care se află astăzi Grecia. Ori ce va face acuma, oricuma va căuta a lua lucrurile, totu rea este pentru dânsa. Armeza câtă pate și mai presusu chiaru de puterile iei, face sacrificie de bani imense, și cu tóte acestea riscă a nu dobândi nimica. Ce să facă ? Să desarmeze ? Posițiunea iei devine ridicolă. Pentru ce a armată și pentru ce desarmeză ? Desarmândă în asemenea condițiuni, creditulă iei pe lângă unele popore ale Orientului și orice prestigiu ară avea simtă cu desăvârșire perdute. Spre a nu se espune la acesta , este dejă nevoită să nu desarmeze. Ce face case remânendă supt arme? Din două una , seű stă așa cine scie câtă timpă, așteptândă împrejurări mai favorabile, sau se încaieră imediată în resbelă cu Turcia. In primulă casă se ruineză prin cheltuieli de ținere pe picioră de resbelă a unei armate multă prea numerosă pentru mijlocele sale pecuniare. In ală douilea casă riscă mai multă decâtă a se ruina , riscă a fi și învinsă de Turcia, care, cu tote nenorocirile iei, are încă uă putere militară cu neasemănare mai însemnată decâtă aceea de care pute dispune Grecia. Acestă din urmă risică este cu atâtă mai mare, cu câtă forte anevoie se pote întrevedea uă intervenire armată din afară, care se vină în ajutorul silințelor Greciei de a lua în stăpânire unele provincie, ce ’i s’aă hărăsită cu atâta înlesnire de Congresul și de Conferința de la Berlin. Cine ară putea ore să tragă spada pentru Grecia ? Rusia ? Ceră interesele panslavismului, susținute de marea putere slavă, sunt diametralmente opuse scopurilor Greciei în genere, și vederilor ă iei asupra Macedoniei în specială. Austro-Ungaria? Ceră și vederile acestei puteri sunt opuse scopurilor Greciei. Cine nu scie astă ri că Austro-Ungaria, în scopurile iei de întindere în Orient, ținteșce cu stăruință a pune ună piciură pe marea Egee și că punctulă pe care voesce a’lă pune este Saloniculß. Enic pentru a fi stăpână pe Salonica, trebuie să stăpânescă și zona care se întinde între Bosnia și Salonică, prin urmare, că mare parte din Macedonia și chiar o parte din Rumelia. Nu si tema că în Austro- Ungaria se ținteșce la ajungerea imediată a acestui scopă; el este negreșită reservată pentru Ziua și pentru eventualitatea cândă orice susținere a imperiului Otomană în Europa ar deveni peste putință. Totuși, e de ajunsă ca Austro-Ungaria să fiă domnită de ideia de a pune ună picioră la marea Egee, ideiă lesne de ințeresă din punctul de vedere ală intereseloră iei economice, pentru ca ea să se afle în conflictă de interese cu Grecia și acesta din urmă să nu aibă nici o speranță de a o vedea trăgândă spada pentru dânsa. Cine va veni dară în ajutorul Greciei ? Francia, care are de principiu a se închide într’o mare reservă, și care în cestiunea montenegreană n’a luată parte la demonstrațiunea navală decâtă sub condițiunea că nu va trece la nici o altă măsură mai energică de constrîngere a Turciei ? Italia, care nu ascunde simpatiele sale pentru Albania, și care ară fi oricândă dispusă a înlesni Austro- Ungariei drumul la marea Egee, cu condițiunea de a dobândi orecari compensări pe Adriatica? Englitera, care recunosce prin purtarea sea că prea multă s’a înaintată în contra Turciei, și care singură, chiară de ară voie, nu pote face nimică cu atâtă mai puțină a îmbarca oă armată numerosă spre a veni în ajutorul Greciei ? Daca armatele arătî atâtă de lesne de adunată în Englitera și de transportată peste mări, araă fi văzută că armată englesă mai numerosă în Afganistană și în posesiunile englese de la sudul Africei. In fine, cine ară mai putea să alerge în ajutorul Greciei? Germania, care aprobată în timpul din urmă atâta bună -voință pentru Turcia, și care în nici ună casă nu va porni cu armatele sale peste Austro-Ungaria , peste Serbia, peste Bulgaria și peste Rumelia Orientală, spre a veni să esecute hotărîrile atâtă de platonice ale Congresului și ale Conferinței de la Berlin? Prin urmare, fatalmente Grecia va rămânea singură față cu Turcia. In acestă lipsă de concurs, realii, notele diplomatice, ne mai avândă nici uă putere asupra guvernului turcescă, situațiunea Greciei devine din cele mai critice. Desarmândă, ea se discreditezi și se înjoseșce; stândă armata se ruineză, încăierându-se în resbelă , se ruineză și se espune și lasă înfrângere aprópe sigură. Ce va face deră în acestă stare a lucrurilor ? De uăcamdată vedemă că recunoce greșelele capitale ale bărbațiloră iei politici, cari n’aăsclută de locă sĕ profite de momentă și de ocasiunea ; ense disgrația aceloră bărbați și depărtarea loră de la putere nu îmbunătățesce delocă situațiunea , din contra impuțineră contingentală de lumini, de care Grecia are trebuință în situațiunea în care se află. Mai vedemă că atâtă guvernulă câtă și Camerele trateza în actele lor oficiale hotărârea conferinței de la Berlin în privirea fruntarieloră, ca un lucru ce nu are trebuință de câtă de orecare timpă spre a se esecuta ; ele vorbescă de „noua ordine de lucruri“, ca de ună faptă aprope împlinită. Acestă tactică nu póte înseamăgi pe nimeni, și nici nu ascunde noua îngrijire ce există în Grecia despre resultatul campaniei diplomatico-resboinică ce este ase începe. Situațiunea Greciei va deveni și mai critică, daca cestiunea muntenegrenă se va resolve prin cedarea Dubignei, cedare ce pare apropiată de ore ce chiară Albanesii, poncieri neînduplecați, începă acum a vorbi de uă cedare către Austria. Primulă pasă e anevoie de făcută ; astăzi Albanesii vorbescă de a ceda cetatea loră Austriei ; mâne se voră învoideră ca să fie cedată Muntenegrului. Vă dată acestă scabrósa cestiune terminată, și demonstrațiunea navală risipită, marele puteri voră fi sătule pentru câtăva timpă de intervenire de acestă natură în Orientă, și astăfelă Grecia va rămânea mai isolată de câtă oricândă. Nu putemă întrevedea deră reușita silințeloră ce le face acum Grecia. Cine scie , pare că va târțjiă, intervenindă none evenimente, fața lucrurilor va fi mai zimbitore pentru Grecia ; acum ease ea este și amenință a rămânea forte posomorită. Nu credemă mai multă în reușita împrumutului grecescă de una sută milióne , cu totă patriotismulă și avuțiile banebierilor greci din străinătate, decâtă în încăerarea Greciei într’ună resbelă, fără a fi sigură de uni sprijină reală din afară. De aceea suntemă mai dispuși a admite că după armare va urma desarmarea. Mai lesne și mai înțeleptă este a îndura umilirea acestui faptă, decâtă a se espune la ruină și lasă durerosă înfrîngere resboinică. Vădată Dubigno cedată, ceea ce sperămă că va fi în curendă , noi credemă că pacea Orientului va fi pentru câtăva timpă asigurată, și că Grecia se va resemna a aștepta evenimente mai favorabile, promițându’și a se folosi de densele mai bine decâtă în trecută, dorele Franciei, părerile sale de rel personale pentru insulta făcută vice-consulului Franciei la Varna. D. Tissot, observândă că vice-consulul de la Varna este subordonată consulului generală din Sofia, a sfătuită pe guvernul bulgară să esprime acele păreri de rea în modă oficială viceconsulului prin prefectură din Varna, Paris, 7 Noembre. — D. Dufure ’și-a dată demisiunea din funcțiunea de președinte al comitetului contenciosă de pe lângă ministerul afacerilor străine. Trupe numerose blocează mănăstirea Prémontrés de lângă Tarascon; acești religioși voescű să resiste autorităților însărcinate a-î isgoni din mănăstirea loră; eî aă provisiuni pentru mai multe dile. Capetown, 7 Noembre. — Revolta Basuroșiloră se întinde din ce în mai multă printre triburile Capului. Paris, 7 Noembre. — D. Callimaki-Catargi, ministrul României la Londra, a sosită la Paris; de ea se va reîntorce săptămâna viitore la Londra. Athena. 7 Noembre. — In Adresa ca respunsă la Discursul Tronului, Camera mulțămește puteriloră pentru mijlocirea loră în cestiunea fruntarielor turco-grece. Ea nu se îndoiesee despre esecutarea completă a tratatului de la Berlin și câtă despre mijlocele de esecutare, întru ceea ce privesce pe Grecia, ele voră face obiectură principală ală desbaterilor Camerei. Adresa adauga: „Armata trebuie să rămână supt drapele spre a-și isprăvi sarcina care este de a stabili noua ordine de lucruri în provinciile care au fostă concedate Greciei de către Europa. Ministerul negociază spre a contracta ună împrumută două sută miliare în străinătate. Ragusa, 7 Noembre. — Albanesii au declarată că nu voescă se cedeze cu nici ună preță Duligno Muntenegrenilor, dérii suntă cu toții dispuși să predea Austriei acestă localitate. Ministerul negociază spre a contracta ună împrumută două sută milione în străinătate. Ragusa, 7 Noembre. — Albanesii au declarată că nu voiescă să cedeze cu nici ună prețăl Dubigno Muntenegrenilor, dară suntă cu toții dispuși să predea Austriei acestă localitate. Ijj A se vedé ultime sciri mai la vale. Cestiunea Bun arenă. Citimă următorele indie Presse de la 5 Noembre : „Guvernulă română nu înceteza de a’ș urma cu uă mare stăruință încercările sale d’a face ca opiniunea publică din Europa să privăscă cestiunea dunărână astfelă precumă vă privesce România. Chiar acumă ni se trimise ună Memoriu oficiosă care portă titlul de : „Tratatele din Viena, Paris și Berlin, și libertatea Dunărei.* Memoriulă zice că acestă libertate va fi numai atunci sigură, cândă fiecare din Statele țărmurene ară fi Însărcinate cu supraveghiarea navigațiunea d’a-lungului țărmului care’i aparține, ar fi comisiunea europenă să aibă numai dreptul și a constatata violarea stabilită și a împiedica ca elă să fie violată. Se înțelege de sine și că d. de Ferret, care pretinde a fi autorului Memoriului, represintă aspirațiunile espuse de Austro- Ungaria în cunoscutul ante-proiect și în sensul vederilor d-soră Brătianu și Cogălniceanu, adică de neesecutabile și amenințătore pentru Statele țărmurene. Se sclă că comisiunea dunărână se va întruni în curendă la Galați, de aceea nu rămâne altăceva de făcută decâtă a accepta efectulă acestoră agitațiuni ale guvernului română care sunt susținute de Rusia.* banca Națională română. Supt titlul de Banca Națională română gusirnü în Berliner Zeitung, de la 3 Noembre, urmatorulű articole : Faia Berliner Börsen-Courrier, de la 1 Noembre, publică asupra Băncii Naționale române un corespondință din Bucuresci care are neapărată trebuință de uă rectificare. Corespondentul foii Berliner Börsen Courrier este de părere că retragerea d-lui Sturdza de la postură săă de directore ală Băncii Naționale române, va produce ună efectă neplăcută, căci prin acesta Banca ară perdeană bărbată capabilă și specială și pe lângă acestea neinteresată. Se pare, după informațiunile ce amă putută căpăta, că corespondintele foii Berliner Börsen Courrier ia pe d. Ion A. Sturdza, dreptă fostul ministru d. Sturdza. D. Ion A. Sturdza este ună teneră, care n’are pene acum nici ună drecută; se pate pre bine ca d-sea să fiă ună financiară capabilă, dară totuși Banca Națională nu va suferi să perdere simțitare, deca d. Ion A. Sturdza, din motive personale și private, a renunțată la funcțiunea sea, căci d. Sturdza este ușoră de înlocuită. „Intru ceea ce priveșce retragerea d-lui Cantacuzino, apoi corespondintele fost Berliner Börsen Courrier are mare dreptate cândă observă că d-sea preferă postulă seă de directoră la regia tutunurilor ambelor funcțiuni ce i s’arată la Banca Națională, și acesta fiindă că d. Cantacuzino este convinsă că, prin retragerea sea de la regia tutunuriloră, ea va suferi să perdere simțitore. Totuși trebuie să constatămă ense că d Cantacuzino este fidela datoriilorăisele către țeră și are mai alesă un mare închinare pentru d. Brătianu, și că prin urmare se va duce acolo unde ’să voră • cere trebuințele și a marea sea pentru patriă. „Faptul că acțiunile Băncei Naționale române nu maî suntă plătite cu nnd premiu mare, acesta este uă bucurie și ună avantagiă pentru România, de vreme ce acesta probeza că agitagiulă a încetată. In privința întârziării lucrărilor de organisațiune ale Băncei Naționale române, avemă a observa că orice Institută mare pretinde maienteiă pregătiri care iau multă vreme, și că pe lângă acesta trebuie să se facă cheltuieli, care de altmintrelî nu suntă tocmai însemnate. începerea afacerilor Băncei Naționale este ficșată pentru ziua de 15 Noembre. In fine, trebuie să mai adăogămă , că redacțiunea foii Berliner Bölsen-Courrier a profitată de ocasiune spre a pune în capulă acestei corespondințe nisce cuvinte care daă uă probă de readus posițiune față cu România. Este vechă pentru orice oină specială că Banca Națională va aduce mă sprijină puternică guvernului română, căci îlă va scăpa tate sacrificiele cari trebuiă să le facă pe acumă pentru orice operațiuni financ ce ară avea de întreprinsă.“ D. Gladstone și cestiunea grecă. Neue freie Presse publică următorea telegramă ce se se trimite din Londra, cu data de 4 Noembre : „Asupra conferințelor din Hawarden, între d. Gladstone, lordii Russell și Dufferin, ambasadorii engleji din Berlin și Petersburg, se povestesce următorele două personă demnă de totă încrederea: „ D. Gladstone, care după ce a adoptată oăotărâre ține cu uă îndărătnicie fanatică la densa,nu putu să fie scosă din ideia sa, că singura cale pentru esecutarea stipulațiunilor a tratatului de la Berlin rămase neesecutate este concertulă europană în forma primitivă adoptată de d-sa, nici măcar și prin represintările lordului Russell care-a făcu cunoscută ideile principelui de Bismarck. D. Gladstone nu consimți să declare decâtă că cestiunea greca nu este atâtă de urgentă spre a pretinde oă soluțiune imediată, ba chiară cu forța Totuși d. Gladstone consideră soluțiunea ei ca absolută trebuinciosă pentru menținerea păcii europeane, din care cauză ea nu trebuie să fie amânată tocmai multă vreme. D. Gladstone, din propria sea natură entusiastă, deduse entusiasmul. Grecilor, care ar putea să creeze grele complicațiuni Europei și d-sea se sili a convinge pe ambii ambasadori despre acesta. La banchetul fi lordului majoră, d. Gladstone va espune vederile de mai susă și succesele concertului europeană, pe care d-seaflă privesce încă ca esistândă.* ULTIME SCIRI. Serviciulü telegraficii alu „ Agenției Havas Paris, 8 Noembre. — Trupele totă blocază mănăstirea Prémontrés de lângă Tarascon, Londra, 8 Noembre. — The Standard anunță că Albanesii suntă în revoltă în contra Turcilor. The Times zice că Albanesii aă împresurată la Media 200 omeni din trupele regulate otomane. The Daily Telegraph primește din Constantinopole on telegramă care anunță că Porta a trimisă lui Dervișă pașa ordinulă de a preda Dubigno muntenegrenilor, în mai curândă de 3 zile. New [UNK] York, 8 Noembre. — Democrații se pregatescă a contesta înaintea Congresului Statelor Unite alegerea d-lui Garfield, capătată de fraudă și de intimidare la scrutin.