Romanulu, ianuarie 1882 (Anul 26)
1882-01-15
ANUL AL XXVI-LE VINERI, 15 IANUARIU 1882.* Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV........................... 40 bani Deto „ „ „ pagina III...........................2 lei — A se adresa : IN' ROMANIA, la administrațiimea (Harului. LA PARIS, la Havas, Lafflte et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube ct C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la domnii Haasenstein și Vogler, Walfischgasse 10. LA PRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și A- merica. — Scrisorile nefrancate se refusă — REDACTIUNEA 81 ADMINISTRATIUNEA 14, STRADA DOAMNEI, 14. 41 . BDCIESCI, ü CALENDAR 1882 Cu cât uă cestiune tratată și resolvată de un guvern este mai mare, cu atât oposițiunea o esploatază mai mult; cu cât resolvarea a fost mai nemerită, cu atât esploatarea este mai învierșunată. E ceva firesc ca reușita să esaspere pe inamici, și ca un lucru bun să nu pută fi combătut, decât prin mari silințe. Astfel s’a întâmplat de la 1876 până astă cu, cu resbelul de la 1877 și cu cestiunea căielor ferate. Nici acum, când faptele dau uă atât de strălucită aprobare actelor guvernului liberal, în aceste două mari cestiuni, foțele oposițiunei nu încetază de a face cele mai mari crime din participarea României la resbel și din răscumpărarea căielor ferate. Chiar cailele trecute , nă scrie venită de la Berlin despre o nouăotărîre ce ar fi dat-o tribunalul suprem de comerciu de la Lipsca, a servit de protest unor foi ale oposițiunii a face lungi articole de acazări și de injurie la adresa guvernului și a Camerelor liberale. După acestă hotărîre, astfel cum se bine-voiesc a o explica organele oposițiunii, s’ar fi interzis guvernului român de a face vre-un pas pentru strămutarea scaunului societății căielor ferate de la Berlin la București, fără învoirea și autorizarea casei Landau. Acestă scrie, venită în urma sentinței atât de absolut favorabile nouă, dată de tribunalele de la Berlin, și mai ’nainte de a se judeca afacerea în apel, ne-a surprins , am cercetat cler și am aflat că nimic nu s’a câștigat în contra guvernului Român ; că nici citațiune n’a primit guvernul sau direcțiunea regale a căilor ferate, nici înfățișare n’a fost, nici judecată n’a urmat. Daca s’a petrecut ceva la Lipsca, și a trebuit să se petrecă, deorece se face atâta larmă, acel ceva nu pate să fiă perderea unui proces, căci o repetim, nici înfățișare n’a fost, nici judecată n’a putut se urmede. Singurul lucru ce s’ar fi putut întâmpla, este pote să oprire provisorie de strămutare a scaunului Societății la București, până se va resolva procesul pendinte asupra acestei cestiuni. In acest caz, nici casa Landau n’a câștigat nimic, nici societatea căselor ferate n’a perdut nimic. Acestă societate n’avea câtuși de puțin de gând să facă strămutarea scaunului, mai ’nainte de a se resolva procesul pendinte; deci, oprirea provisorie ce ar fi cerut-o și dobândit-o casa Landau, nu însemnă că nimic; ea este chiar ridicolă, căci e ridicol ca cineva se cără de a se opri, ceea ce nimeni n’are de gând se facă. Guvernul și direcțiunea regală se află în cea mai bună situațiune ; ei pot privi cu cea mai deplină liniște, la silințele neputinciose ale celor cari în realitate numai prin rivalitatea lor cu casele Discontogeselschaft și Gr. Bleichröder, ci nu pentru ura său pretențiunile ce ar avea în contra guvernului român, se svîrcolesc spre a dobândi un sentință eficace în favorea lor. Mai tote acțiunile vechi, fundamentale și de prioritate, sunt în manele guvernului; din enorma sumă de aprope trei sute milione, n’au mai rămas ne preschimbate decât vre patru milione și ceva, între cari trebuie să se numere și cele perdute sau dispărute din felurite cause, perderî deja constatate prin ne-reclamarea cupanelor. Obligațiunile 6 la sută ale societății sunt asemene mai tate preschimbate ; micul rest ce mai este, și daca mai este, va fi în curând somat să se înfățișeze la plată, conform condițiunilor cu cari acestă datoriă a societății a fost contractată. Astfel tote acțiunile, putern dice, ale societății sunt în manele guvernului, și tote datoriile acestei societăți sunt plătite. Lichidarea mult încurcatei situațiuni a căielor nostre ferate s’a făcut cu un succes nesperat lăsând Statului român un câștig imediat de peste 32 milione, din ceea ce era îndatorat a plăti. După cum societatea căielor ferate a încetat de a esiste, de fapt, din cina în care majoritatea acțiunilor a fost preschimbată, asemene proprietatea de fapt a căilor ferate este numai a Statului român, din momentul ce mai tote acțiunile, ce reprezintă acea proprietate, sunt în mânele guvernului. Direcțiunea regală este însă neîncetat șicanată prin procesele ce i se intentază la Berlin. Ce face acesta ? Ore administrațiimea domeniilor n’are neîncetat pendinte sute de procese ? Ore înse șî direcțiunea regală, nu va fi nevoită să aibă în orice caz, un serviciu contencios ? Cât despre cheltuielele ocasionate de procesele de la Berlin, ele nu sunt plătite din veniturile statului, sau din veniturile căielor ferate, ci din suma forte însemnată prevădută pentru procese, în convențiunea de rescumpărare. Aceste cheltuieli se fac prin urmare în coruptul vechilor acționari, și suma acordată pentru procese este atât de mare (vreo,000,000) încât orice s’ar cheltui în onorarie de avocați la Berlin, nu se va lua decât o parte relativ minimă, din ceea ce este prevăzut. In ceea ce privesce pericolele ce se pretinde că ar putea se resulte din procesele ce nu se intentază la Berlin, ele sunt cu totul imaginare. Nici chiar cauțiunea de 500,000 mărci, depusă în văra trecută de direcțiunea regală, nu mai este în nici un fel de pericol. In virtutea uneiotărîri cu data de 4 Noembre 1881 a curtei de apel din Berlin, acea garanție ne-a fost restituită. Tot prin aceaotărîre d. de Kaufmann a fost condamnat la peste 8000 mărci chieltuieli de judecată. Cât despre cestiunile de drept, în jurul cărora se învârtesc tote procesele ce se urmără la Berlin, ele au fost resolvate în favorea nóstra printr’uă sentință cu data de 10 Noembre a tribunalului de comerciu de la Berlin. E că partea cea mai însemnată a dispositivului acestei sentințe : „Se respinge cererea reclamantului (Kaufmann) de a stabili că Societatea Căielor ferate Române n’are dreptul de a’și transfera fără consimțimentul șeii, scaunul din Berlin în București, *ca într’un situat afară din imperiul Codului de comerț german și a Procedurei civile germane și că trebuie să opriască acel transfer, eventualminte se’l revóce dacâ a fost deja săvârșit.“ „In privința acțiunei convenționale a Direcțiunei Princiare : I. Reclamantul Kaufmann, pirot în acțiunea reconvenționale a Societății se condamnă : „a recunosce : 1) „Că Societatea Acționarilor Căilor ferate Române are drept de a decide prin Adunarea Generală transferarea scaunului la București. 2) „Că resoluțiunea Adunărei generale de la 18 August 1881, prin care se decide transferarea scaunului la București este valabilă. 3) „A-și retrage protestul rădicat în contra înscriere! acelei resoluțiuni în condica de comerciu din Berlin.“ II. „Reclamantele și pîrîtul în reconvențiune Kaufmann se mai condamnă a) „de a recunosce că Societatea intimată prin schimbarea împregiurarilor ce s’a operat de atunci, nu este în stare de a revoca esecutarea deja făcută a resoluțiunilor Adunărei generale de la 3 Marte 1880, și de a șterge înscrierile făcute în condica de comerciu în basa acelor resoluțiuni; <* b) „de a nu mai cere esecutarea imediată a otârîrei de la Lipsca în acestă privință (a puntului desemnat supt II, a) și de a se mulțămi în loc de acesta cu lichidarea pagubei ce i s’ar fi causat sau se va mai causa prin nepunerea lucrurilor în starea anterioră. “ Sentința care cuprinde acest dispositiv este o lucrare juridică de mare însemnătate, desvoltată în 104 pagine; motivele arătate de densa, spre a ajunge la asemeni conclusiuni, sunt din cele mai puternice ; ele n’ar putea să intre însă în cadrul acestui articol, și ne mărginim a reproduce aci mai numai pe acelea care înfățișază mult interes, pe acelea care servesc a dovedi că sentința tribunalului suprem de la Lipsca este neesecutabilă. E că acele motive: „Decisiunea de la Lipsca a impus Societăței de a face două lucrur: „1. restabilirea stărei de lucruri anteriore acelei Decisiuni. „2. ștergerea din registrul de comerciu a inscripțiunilor făcute ’n urma resoluțiunilor de la 3 Marte 1880, de a nu urma cu esecutarea ’resoluțiunilor de la 3 Martie 1880. „Societatea nu pute spune c’acesta i-ar fi imposibil în drept, căci : 1. Curtea de Casație nu se pute admite că a obligat pe cineva la un foc ilegal. 2. Nu s’a probat că există vr’uă disposițiune legală care se interzică acesta. „Dar imposibilitatea de fapt, Tribunalul o recunosce din contra ca esistentă, căci chiar după Statutele vecin, Societatea nu póte face modificări fără voia Statului român. „Pentru a restabili starea de lucruri anterioră, ar trebui dor ca Societatea să ceră voia guvernului român care s’ar ampresa de sicur d’a o refușa. „Er operațiunea materială a represchimbării acțiunilor contra de obligațiuni de stat e evidint că s’ar lovi la nișce dificultăți practice insurmontabile.“ E că dér statornicit că ceea ce s’a făcut pentru rescumpărarea căielor nóstre ferate rămâne bine făcut și nu se póte desface, ori câte silințe s’ar pune. Pe lângă acesta, este dobândită în favorea noistră și sentința neapelabilă a tribunalului de conflicte, că autoritate specială germană, care se întrunesce numai la mari ocasiuni, spre a judeca conflictele dintre autorități. Acestă înaltă autoritate, ce s’a întrunit după cererea însuși a principelui cancelariu al Germaniei, și a fost sesizată printr’un act semnat de însuși principele, a decis că orice avere a unui Stat străin, prin urmare și a Statului român, s’ar găsi în imperiul german, nu pate să fiă secestrată. Deci, ă că ne apărați de orice temere de secestru asupra averii nóstre; și, încă vă dată, acestă decisiune este fără apel. Prin urmare : Tot ce s’a făcut, în ceea ce privesce rescumpărarea căielor nóstre ferate remâne bine-făcut. Sentința tribunalului de la Lipsca este neesecutabilă . Cauțiunea de 500,000 mărci ne-a fost restituită. Secestru asupra averei nóstre, ce s’ar afla la Berlin, nu se pute pune. In fața acestei situațiuni, orice fel de îngrijiri trebuie să dispară. Sentința tribunalului de comerciu, de la 10 Noembre se va judeca în apel la 27 ale cuvintei, adecă mâne. In orice cas putem aștepta decisiunea cu cea mai mare liniște; suntem șiruri de a nu perde nimic și de a remânea cu tot ce am dobândit, cu rescumpărarea deplină și cu căiele ferate, arterele vieții nóstre economice, în deplina nostră stăpânire. Lichidarea și disolvarea societății ne vor mântui peste câteva luni, și de șicanele, de altmintrele neofensive, ce ni se fac. INFORMAȚIUNI Citim în la Gazette de Roumanie cu data de 14 Ianuarie : „In întrunirea de la clubul liberal care a avut loc ieri sora, că moțiune s’a votat de unanimitatea membrilor presințî, prin care d. C. A. Rosetti era rugat să păstreze portofoliul ministerului de interne." L’Indépendance Roumaine cu aceiași dată scrie următorele: „Vă deputațiune a majorităței Camerei s’a dus astă de la d. Rosetti ca sé ’l rage se’și retragă demisiunea.“ Pe cât seim și noî, d. Rosetti a esprimat printr’uă epistolă senatorilor și deputaților cele mai vii simțiminte de recunoscință și î-a rugat a’l învoi d’a stărui în demisiunea sea. Printr’un decret regale cu data de 13 cuvinte s’a acordat Bene merenți clasa I d-lui Gasselin, vice-consul al Republicei franceze la Rusciuk, pentru scrierile sale filologice. D. Paraschiv Ionescu, actual președinte al tribunalului Teleorman, a fost numit suplininte la tribunalul de apel din Tulcea, în locul d-lui St. Mihaescu; él în locul d-lui Paraschiv Ionescu a fost numit d. Marinescu, actual jude instructore la tribunalul Teleorman. Luminează-te și vei £ L ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 1«I. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiimea diaruluî și oflciiU poștale. LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, place -de la Bonrs* LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Crocé, Via San Francesco, da Paola (N. O.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — Sulina, 12 Ianuariü. Intrare: vaporul engles Devent, din Constantinopole, pentru Sulina, vaporul engles Austin, din Constantinopole, deșert, pentru Sulina. Eșite : vaporul engles Spartan, pentru Gibraltar, cu porumb și orz din Sulina, și RVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS iaris, 25 Ianuarie. — Vă notă a Agenție.7 Havas anunță că d. Allain Targe, minierul finanțelor, a primit a sî dimineța pe câii de Rothschild, de Machy, Joubert și Moteau, sindicul agenților de schimb din Paris. Rezultă din conferința ce acești bandeg i au avut cu ministrul, că grația măsurilor deja luate și concursului înaltei Bănci și stabilimentelor de credit, grația sprijinului făgăduit de guvern, lichidarea operațiunilor Bursei pentru 31 Ianuarie este asigurată. Banca Franciei a pus la disposițiunea pieții din Lyon un sută milione franci asupra depositului de titluri. Paris, 25 Ianuarie. — Prevederile sunt cu totul diferite despre resultatul desbaterii care va avea loc mâne în Camera deputaților în privința proiectelor de revizuire. Cabinetul menține revizuirea limitată, dar nu va cere Camerii să adereze la propunerea sa privitóre la inscripțiunea scrutinului de listă în Constituțiune; el va cere numai autorizarea de a pune cestiunea în congres. St.Petersburg, 25 Ianuarie. — Gazetta Bursa anunță că s-a stabilit un acord între Rusia și Turcia pentru plata despăgubirii de resbel . Turcia va plăti anual Rusiei zece milione franci, care vor fi garantați prin a zecea parte a veniturilor câtorva provincii și prin a zecea parte a contribuțiunilor generale. Perceperea se va face de comitetul de administrațiune însărcinat cu primirea rețetelor pe socotela Bondholderilor-Berlin, 25 Ianuarie. — Reichstagul urmeza discusiunea bugetului Imperiului. Ministrul Puttkamer observă că-și face cineva ilusiune daca crede că guvernul a fost cu totul abătut prin cele din urmă alegeri pentru Reichstag. „Sesiunea actuală, vice ministrul, dă bune resultate; bugetul va fi votat și politica cancelariului a câștigat deja să victoriă în cestiunea anexării Hamburgului la Uniunea vamală. Cât pentru resrriptul imperial de la 4 Ianuarie, el este in condițiune astfel încât să prevină tote noile conflicte. Față cu crisele europene ce ne amenință, este de prevăzut că monarhia iun«filială, și regală va fi pentru susținerea umpplriului a libertății. “ Pesta, 25 Ianuarie. — Camera deputaților aotărît, cu 234 voturi contra 161, într’un vot cu apelul nominal, d’a începe discusiunea pe articole a bugetului pentru 1882-83. Constantinopole, 25 Ianuarie. — In privința protestare! Porții privitore la Nota anglo-franceză trimisă Ivedivului, cabinetul din Berlin ar fi respins lui Assym pașa, ministru al afacerilor străine, că neînțelegerea Englitezei și a Porții nu avea două camdată nici uă însemnătate, că în caz de tulburări în Egipt aceste două puteri ar trebui să aibe sancțiunea Europei ca să lucreze, tóte tratatele privitore la Egipt fiind internaționale, și că prin urmare nu este nimic ele făcut pene atunci. Se văd tendințe din partea Porții a se apropia de Francia ; demersuri în acest sens au fost făcute sau se vor face lângă d. Tissot, ambasadorele Franciei. Ca dovadă aparentă, diarul El Djewail d’astăcji nu conține nici un critică în contra Franciei, el menționăză ca simple fapte, fără a adauge comentarii, arestarea lui Tareh pașa, fratele beiului de Tunis șiotărîrea Sultanului din Maroc privitore la agitatorii algeriani. Observațiuni impaciuitare se vor face în privința ostilității unei părți a presei franceze în contra Turciei. S’a răspândit scomptul că guvernul din Bagdad ar fi cerut trupe pentru a opri pe Mansur pașa, capul Monteficilor, care s’ar fi resculat din nou. Nu s’a primit nici oă confirmare a acestui fapt. Se scie că doaă israeliți din Iași au trimis M. S. Regelui, cu ocasiunea filei de 10 Mai, 14.000 lei, din venitul cărora să se ajute copiii orfani ai militarilor căciiți în ultimul resbel. M. S. Regele primind acestă sumă și-a reservat singur dreptul de a dispune de venitul banilor. M. Lea aotărît de astă dată ca fata cea mai mare a maiorului Giurescu căzut la Rahova, să se cresca cu venitul banilor de mai sus într’un institut al Statului. DIN AFARA FRANCIA. Se anunță din Paris, cu data de 24 Ianuarie, către Rester Lloyd, că consiliul superior al armatei, care a ținut în ajunsă ședință la ministerul de resbel supt președinția d-lui Campenon, a discutat cestiunea rechiămării în cel mai scurt timp a trupelor din Tunis și a creării de cadre pentru oă armată africană permanente și locale. Resultatul discuțiunii este încă necunoscut. AUSTRO-UNGARIA In fața organisațiunii sistematice ce se vede acum în bandele insurgenților, nu trebuie se mai avem cea mai mică îndoală — scrie Pester Lloyd de la 24 Ianuarie — că mișcarea a fost plănuită și pregătită cu mult mai ’nainte încă. Ordinul de a se aplica legea militară și ierna cea dulce au grăbit cel mult pute isbucnirea insurecțiunii, dar planul pentru ea era făcut cu mult mai ’nainte încă de acum câteva luni agenții străini ai unui guvern străin colportau un fel de memoriu care cuprindea tote plângerile și reclamele poporațiunii din provinciile ocupate. Acest Memoriu a fost predat într’un loc, care a aprobat să se profite de ocasiune spre a se ridica obiecțiuni contra ceea ce se numește acolo ioua administrațiune austro-ungară din Bosnia și Herzegovina. Acest document, pe care a avut ocasiune să-l vedin corespondintele din Viena al ziarului Daily Telegraph, începe astfel : Presa europena se ocupă forte arareori cu afacerile Bosniei și ale Herzegovinei, pentru că sau nu cunosce cele ce se petrec în aceste provincii sau că privesce pute ca satisface tare starea lucrurilor. Totuși trebuie să presupunem că diferitele cabinete sunt mai mult sau mai puțin informate despre anevoiasa și durerosa situațiune ce guvernul austro-ungar a creat în aceste provincii sacrificate ambițiunii lui de către Congresul de la Berlin. Bosnia nu a câștigat nimic prin schimbarea de dominațiune. Administrațiunea urmăresce cu cea mai mare asprime tate publicațiunile care nu sunt numai uă simplă panegirică, și numai singură presa slavă informécfii pe cititorii sei că Austro-Ungaria n’a putut să ’ntemeie de prosperitatea Bosniei și a Herzegovinei. Memoriul — adaogă Pester Lloyd — este d’uă lungime rară și cercetădă mai ales relațiunile dintre cele trei confesiuni mai însemnate din provincii, adică musulmani, ortodocși și catolici. Este lesne de înțeles că întregul document a fost redactat într’un scop otărît, bine cunoscut. Citatul corespondinte al diarului Daily telegraph observă că, printr’acesta, se dă uă dovădă documentară, că pe când Rusia da în mod oficial guvernului austro-ungar asigurările cele mai amicale, ațîța de altă parte contra Austro-Ungariei agitațiunea panslavistă sau pe agenții ruși ne-oficialî de prin provinciele ocupate. ENGLITERA Citim în Daily News: Se fac mari silințe în Bradford spre a da un efect practic mișcare ce tinde a ’ncuragea consumațiunea de producte manufacturate locale. Se va da ’n curînd un bal la care domnele vor asista în costumuri făcute exclusiv din materii eșite din manufactura engleză, scoțiană sau irlandeză. BOSNIA și HERZEGOVINA Oficiosul Politik, din Praga, primeșce de la corespondintele său din Viena scriea că, provinciilor ocupate, după pacificarea Austria va încorpora Bosnia și Herzegovina împreună cu districtul și portul Spizza care trebuiai cedate Muntenegrului. Ungaria a aderat deja la acestă soluțiune și, întru cât privesce partea internațională a cestiunei, principele de Bismarck s’a angajeat ; ba se crede chiar că autorul acestui plan este ânsuși principele de Bismarck, Pester Lloyd, vorbind în număru’i de la 23 Ianuarie despre acestă cestiune, scrie urmatorele: Deși chiar noi am arătat în curs de mai mulți ani și ’n diferite ocasiuni argința anesării, totuși credem că în momentul de față guvernul are alte dureri, decât aceea d’a se ocupa cu regularea definitivă a posițiunii provinciilor ocupate. In acesta scrie pare să fiă exact numai că guvernul ungur, care până acum s’a opus cu cea mai mare violență la anexare, având în vedere evenimentele de față, va fi dispus a renunța la oposițiunea sa, îndată ce, după efectuarea pacificării,va veni momentul pentru uă regulare definitivă a cestiunii. Ne ’ndormense c’acésta soluțiune se va face astfel precum oice Politik. Bosnia și Herzegovina n’aîi fost ocupate, ba s'ar putea fi cedrăpite, numai cu banii și sângele Austriei, ci și cu aceia ai Ungariei. D’aceea ni se pare neadmisibil ca aceste provincii să fie încorporate numai la Austria, cu tot adaosul că „principele de Bismarck s’a angajeat pentru uă asemenea soluțiune și că autorul acestui plan ar fi chiar principele“. Aci diarul din Pesta mai tjuce că Ungaria nu găseșce de trebuință a se supune planurilor pe care le face principele de Bismarck. MUNTENEGRUL Neue freie Presse ne spune că cercurile guvernamentale din Viena sunf arte mulțămite de atitudinea personală a principelui Muntenegrului. Se zice că generalele Iovanovici, cu ocasiunea ultimei sale șederi în Cattaro, s’a dus până la Danilovgrad unde a avut uă întrevorbire cu principele Nikita. Principele dete tate asigurările posibile d’a corăspunde dorințelor Austriei și promise în același timp că toți insurgenții cari voi fi respinși peste fruntarii vor fi desarmațî și internați. Totușî principele nu ascunse că va întâmpina nci mari greutăți, de vreme ce poporațiunea simpatiseză cu insurgenții și nu posedă puterea trebuinciosá spre a face se i se respecte pretutindeni ordinele. Acestă versiune este confirmată și de corespondintele din Viena al diarului Bohemia. După relațiunile sale, cei de prin cercurile militare din Viena se așteptă și la un pericol amenințător din partea Muntenegrului, de vreme ce principele Nikita, cu totă bunăvoința sa, nu mai este stăpân pe țără și speră că Austria va restabili ordinea și ’n Muntenegru. Din acestă causă se iau măsuri militare forte seriose. De altă parte, Pester Lloyd publică urmatorea telegramă ce i se trimite din Ragusa, cu data de 23 Ianuarie: Principele Nikita primi Joia trecută în Danilovgrad un deputațiune herzegovinena, care ceru sprijinul Muntenegrului. Față cu colonelul Thömmel, ministrul reședințe austro-ungar din Cetinje, principele îi răspunse că nu trebuie să conteze pe un asemene sprijin. El îndemnă pe herzegovineni să se reîntorcă imediat pe la căminurile lor, căci la cas' contrariu va fi nevoit să-i interneze pe toți în Podgoritza. Insurecțiunea din Dalmația și Herzegovina. Insurecțiunea din Dalmația și provinciile ocupate,Ilie Neue freie I Weist apare acum poporului într’un fora forte seriosa. Prin convocarea reserviștilor corpurilor de armată ce se află în Sud, „micele Crivoscia și Herzegovina" încep a Îngriji popora u nea nostra și consecințele periculosei politice de ocupațiune au început să fie vădute de aceia, cari își rîdeau de argumentele aduse contra iei. Totuși, adaogă Neue freie Presse, ne aflam în fața unor fapte îndeplinite și atât