Romanulu, septembrie 1882 (Anul 26)

1882-09-26

ANUL AL XXVI-LE Voiesce și vei putea AN­UN CIUR I. Linia­­ la 30 litera petit, pagina IV .... . Dato­r­i » pagina III........................... 10 bani 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî. LA PARIS, la Havas, Lafflte et C-nie, 8 Place de la Bourse £ÎA LONDON, la Gr. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C LA VIENA, la domnii Haasenstein și Vogler, Walfisch­gasse lo. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentrn Germania, Belgia, Olanda, Elveția și A- merica. —Scrisorile nef­ran­cate se refusă — 20 BAN TEMPLARUL ■J^i3Wa«aaMgacB^ fa.a REDAOTIUNEJA. Ba ALIN18 TIUA.TIU 14. STRADA­­JOAMNEI. 14. * DUMANEtA Juuxmne&7A ;>& uRG A BONA M E­­S­T­E: III Cănită ifi ■­­; • •­ • is, ...j ,s, trei si tűi 12 lelj 'tiä juöá 4 les p­l­ae a dees* IN " ’•A­­"'li... ! •*>■• iiie |­i;­I­IIA PAJHIa sá ir*ová'i­ nuffi^'j ü C­­;io, 3' plice de la Bon­A IN ITALIA, la d. dott. Cav. ttustavu tiULO, fiú A­ vii­­­cesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — II I I ll I II ...................... II »HW II HI MIM WIII PH'I IHIPITDI ÎQPT 25 RAPCIUNE m­on I DUUUilDUUI, 7 BRUMAREL lucá I Sunt câte­va zile de când cliceam cu isbânda Angliei în Egipet și pre­­­­ponderența pe care acesta isbândă îi va procura în afacerile Orientului, va avea ca urmare firescă de a pro­voca pe alte puteri să caute a con­­tra­balansa influința predomnitare do­­b £ndită de Anglia, acele puteri fiind direct interesate sé urmārescá compen­sări . Astă­zi cea mai mare parte a pre­sei europeane începe a­duce același­­ lucru. Un diar din Berlin ce are le­gături oficiase, Gazetta Crucel, vor­bind de urmările ce pute avea des­­legarea incidintelui egiptean în fa­­vorea intereselor engleze, duce ur­­mătorele : „Gestiunea de căpetenie­­ care urmeză cestiunea Egipetului este de a se fei ce va face Rusia. Pentru moment acesta putere pare ca vpesce să caute în privite com­pensări în fața preponderenței do­bândită de Anglia.“ Pe de altă parte un organ rusesc, care represintă cuvintele opiniunei publice în Rusia, diarul Golos, dice : „Egipetul va remânea în manile Englesilor. Diplomația europeană ar­­­ trebui prin urmare să primesca a­­cesta ca un fapt îndeplinit și să facă din el puntul de plecare al politicei sale orientale. Tratatul din Berlin a fost sfășiat de Anglia cu consimți­­mentul tacit al tutor supt-scriitorilor tratatului. Alcătuirile stabilite la Ber­lin nu mai exista.“ Și, după ce trage din acesta mai multe consecințe, diarul rus termină în modul următor : „Când va veni momentul de a dis­cuta, cestiunea Oriintelui va trebui să ajungă vă-dată la oă soluțiune defi­nitivă, înlăturând ca să ficțiune nece­sitatea menținerei imperiului otoman ca Stat european.“ Ece­ ne ajunși la puntul pe care l'am indicat noi , adică resolvarea cestiunei Oriuntelui prin compensări reciproce. Este firesc ca prima putere care va căuta se-și procure că asemenea •^hrena opensare se fiă tipsia. !­e aceia ori­ ce incidinte cât de mic se râdică pe orizonul politic, în acest moment­­ are însemnătatea sea, când el se pote atinge de un interes al marelui imperiul de la Nord. Așa se întâmplă astă­zi cu un in­cidinte ivit în sînul comitetului per­­manente al comisiunei dunărene de la Galați, în privința brațului Dună­­­­rei ce se numesce Kilia. Un asemenea incidinte, daca s’ar fi ivit în timpuri ordinare, ar fi tre­cut póte nebăgat în sema sau ar fi fost cel mult obiectul unor esplica­­țiuni între delegații puterilor, în sînul comisiunei. Dar în acest moment atențiunea opiniunei publice în Europa este cu deosebire atrasă spre Oriente și’n­­ special spre atitudinea puterilor o­­rientale cari au rămas pene acum ne­utre în fața stabilirii preponderinței engleze în Egipet. Ori­ce mișcare a uneia din aceste puteri, care se atinge de una din cestiunile ce fac parte din marele problem oriental, este comentată și observată. Incidentul privitor la brațul Kilia abia se ivise, și presa europeană s’a ocupat de densul, pe când, sunt a­­cum do­i ani, marea cestiune a Du­nărei, pusă pe tapet prin ante-pro­­iectul austriac, n’a fost desbătută de ... presa europeană de cât mai multe­­ luni după ce să tratase în sînul co­­misiunii dunărene. Se vedem ce este acest incident , ce găsesce un resunet atât de ime­diat în diarele europeane, mai ales în cele austriace și germane? Faptele sunt următorele : Comisiunea Dunăreană făcuse cu mai mulți ani în urmă prin inge­­niarii sei nisce lucrări de sondaj­uri la gura Kiliei. Pare ca guvernul ru­sesc, voind a face și el studii asupra adâncimea și navigabilitatea brațului Kilia, ar fi cerut prin delegatul său pe lângă comisiunea Dunăreană să se comunice ingeniarilor ruși planu­rile și studiile făcute de comisiunea europeană. Comitetul permanente al acestei comisiuni ar fi refuzat predarea a­­cestor planuri, și cestiunea a rămas suspendată până la întrunirea comi­­siunii întregi. Acesta este incidentul. N­iarele din Viena și din Berlin îi dau atâta însemnătate, în­cât Neue freie Presse­dice cu acest Conflict a fost provocat de Rusia pentru a îm­­pedica prelungirea puterilor comisiui­nii și a înlătura ast­fel pe Europa de la controlul navigațiunii Dunărei de jos. De­sigur, România n’ar fi cea din urmă a spune cuvântul sĕu, decá in­­cidintele de care este vorba ar pune în cestiune dreptul comisiunii euro­pene de a privegh­ia și de a regula­menta navigațiunea pe brațul Kil­iei, tot așa cum dânsa exercită aceste a­­tribuțiuni pe brațele Sulin­a și S-tul George. Dar până astă­zi dreptul co­misiunii dunărene n’a fost pus în contestațiune de nimeni. Statul cel mai direct interesat în­­tr’un asemenea cestiune ar fi neapă­rat România. Ea n’ar putea supt nici un cuvânt admite oă schimbare în regimul internațional, stabilit prin tratatele din 1856, 1871 și 1878, pentru tote gurile Dunărei. Acesta cu atât mai mult ca țărmul drept al brațului Kiliei este românesc și bra­țul S-tul George aparține cu totul Statului român. Așa­dar, décá s’ar admite ca comisiunea dunărână n’ar avea amestec pe brațul Kiliei, ar tre­bui a forti ori să se admită ca dânsa n’are dreptul d’a privegh­ia și d’a regulamenta navigațiunea pe brațul și la gura S­ tului George. România a privit tot­d’a­una comi­siunea europeană din Galați ca pă­­zitarea regimului internațional, care garantază libertatea Dunărei. — Mai mult, noi Românii am dorit întinde­rea atribuțiunilor de priveghere ale comisiunei dunărene pe tota Dună­rea de jos.—Stim ca posițiunea nos­­tră geografică, punându-ne între doui vecini puternici, ne silesce a căuta sprijinul nostru atrăgând pe valea Dunărei interesele europeane, ce se vor opune aspirațiunilor ambilor vecini. Este dar cu totul neîntemeiată pre­supunerea făcută de Neue freie Pres­se care, cu ocasiunea incidentului pri­vitor la brațul Kilia, ar voi să in­sinueze ca România ar vedea cu plă­cere ivindu-se un conflict, care ar avea de resultat disolvarea comisi­a­­nei dunărene, înainte de tote nu există nici un conflict. Delegatul nostru nici câ era în Galați când s’a rădicat incidentul de care e vorba. Prin urmare pre­supunerile ciiarului vienez sunt cu totul gratuite și nu isvorăsc de cât din obiceiul ce -1 are de a ține pe Români tot­dea­una în suspiciune. Tot asemene diarul vienes elicea me­reu cu opunerea României la ante­proiectul austriac și la propunerea Barrăre nu este de­cât resultatul in­­fluinței rusesc­. Bare ca în Austro- Ungaria mulți omeni nu se pot o­­bicinui cu idea ca pe valea Dunărei există uă națiune, care e­otărîtă să trăescă din vieța iui proprie, apă­­rânduși interesele contra celor ce le jicnesc, fie ei de la apus fie de la răsărit. Timpul a sosit ca vecinii noștri să se convingă de acest adevăr. Nu­mai atunci să vor putea stabili între noi, relațiunei de bună și francă amicie, ca acele ce trebuie să unescă popo­­rele ce să respectă unele pe altele. Se înceteze că­dată suspiciunile cari nu pot servi de­cât a înăspri osebi­rile de vederi. Să fie încredințați con­frații noștri vienesc ca atât în inci­dentul Kiliei cât și în ori­care altul ce ar privi cestiunea Dunărei, Ro­mania va fi tot­dea­una alături cu cei cari vor apăra internaționalitatea și libertatea Dunărei, prin urmare în contra celor ce ar avea pretențiunea de a pune fluviul, în total sau în parte, supt preponderența exclusivă a unei singure puteri. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 6 Octombre. — Guvernul englez nu va propune Cabinetelor europene nici un proiect pentru regularea cestiunii egip­tene mai nainte de cinci­spre­zece zile. Ece analiza aprope tecituale a notei în­mânate le 25 Septembre de câtre Portă lordului Dufferin, spre respuns la comuni­carea s­a verbală cu data de 16, informând pe Portă ca Engliteza fiind în ajunul de a rechema cea mai mare parte din trupele sale din Egipet, intervenirea militară tur­­cesca a devenit netrebuinciosă: Constantinopole 25 Septembre, Said-pașa începe dirend ca a luat cunos­­cință cu cel mai viu­ interes de scrisórea lor­dului Dufferin, cu data de 16 Septembre, es­­primă apoi în numele Sultanului adânca mul­­țămire cu care M. S. și guvernul seü au luat act de acesta nouă dovada sinceră a sentimentelor de amiciție ale guvernului englez în privință Turciei, a acestei nați­uni englese care a fost în tote timpurile prin tradițiune amica sinceră a imperiului otoman. Ministrul esprimă prin urmare viua do­rință de a vedea pe Englitera continuând încă și a<­a câtre Turcia, fără a se schimba, sentimentele de amiciție de cari guvernul M. S. Britanice s’a arătat în­tot­de­auna a­­nima în privința sea. El constată interesul cu care Sultanul și guvernul seu au urmat opera întreprinsă de câtre Englitera în Egipet cu scopul d’a restabili ordinea și d’a readuce respectul datorit tratatului din 1841 și firmanelor cari consfințesc drepturile imperiului oto­man asupra acestei provincii, căreia acest tratat și firmane ’l ficșeza destinele. „De sigur în acest scop guvernul M. S. Britanice a îndeplinit acesta operă de care E. V. a bine-voit a ’mi în cunosciința resul­tatul în scrisarea sea din 16 Septembre, anunțându-mi evacuarea apropiată a trupe­lor engleze:“ Ministrul termină, rugând pe lordul Duf­ferin de a transmite guvernului seü­espre­­siunile sentimentelor guvernului imperial și a-’i arăta data când trebue să se efectueze evacuarea pe care cabinetul de la St. Ja­mes a­otărîto. Semnat, Said. DIN AFARA ITALIA Neue freie Presse publică urmato­­rea telegramă din Roma cu data de 4 Octombre : In urma instituirii tribunalului, Vatica­nul invită pe ingeniarul Martinucci să-și prezinte acolo pretențiunile lui­ Martinucci, a cârui afacere se judecă mâne de Curtea de apel, răspunse ca nu recunosce alte tri­bunale de­cât acelea instituite în numele regelui. Presa începe a se ocupa cu acestă afacere. Este positiv câ Papa pretinde un drept pe care nu-l are nici regele. El, în­ființând tribunalul, a pretins ca ar fi fost tras în judecată, ceea ce nu este adevărat și ar fi nelegal. Plângerea a fost contra lui Theodori, administratorele palatului apos­tolic. ENGLITERA Se anunță din Londra că Sir St. Northcote, într’uă întrunire a con­servatorilor din Glascow, a ținut la 4 Octombre un discurs în care­­ jise ca resbelul contra Egipetului a fost nefolositor și nedrept. Resbelul ar fi putut să fie înlăturat daca guvernul ar fi desfășurat la vreme energie și otărîre. Resolvarea cestiunei egiptene, dise­sir St. Northcote, va întâmpina mari greutăți. In privința ultimei intrevorbiri a comitelui Münster cu lordul Gran­­ in——iwiiHiiiiiiniiiiinm 'imn aaMwaaasMffl^îîiiuMiwwiiiiiiiiMiiMW Lile, diarul Morning Post află ca, de guvernul englez n’a făcut pene acum nici oă propunere positivă în privința viitorului Egipetului, totuși există între el și guvernul german cea mai completă înțelegere, care se întinde și asupra cabinetelor din Vie­­na și Roma. Se va numi un comisia­ PÎB specială care se prelucreze un plan pentru administrarea financia­ră a Egipetului. Afară de acestea guvernul britanic se mai ocupă și cur asb­urarea canalului de apă dulce dle­ la Cairo până la Suez. Pretențiu­­nea Franciei, de a se menține status quo ante bellum, îngreuiază nego­cierile.­­ Principesa Beatrice a fost alesă membru onorariu a Institutului achia­­refistilor din Londra. AUSTRO-UNGARIA Citim urmatorele în edițiunea de seră a diarului Neue freie Presse de la 4 Octombre: Agitațiunile contra evreilor, pe care d. de Jekelfalussy le-a năbușit în Presburg, s-au strămutat acum în partea­ slovacesca a comitatului Presburg și au luat acolo nisce asemene dimensiuni, în­cât guvernul ungur s’a vedut nevoit să ia­că măsură extremă. Un decret al ministrului de in­terne, a proclamat ieri, pentru că lună de zile și pentru tot comitatul Presburg, legea marțială contra acelor cari vor jăfui, vor omorî și vor incendia. Un al douilea de­cret al d-lui Tisza numesce pe primarul com­itele Eszterhazy comisar al guvernului pentru comitatul Presburg și -l încredințază depline puteri în privința esecutărilor pe tot teritoriul comitatului Presburg. RUSIA Litrul Petersburgifa Wiedomski rîde def­ch­ea data de ziarul Politik în privința unei alianțe ofensive și de­fensive între Rusia și Muntenegru. Independința principatului va rămâne în­tot­dea­una uă grije pentru Rusia, care nu cere nimic în schimb. Dato­­ria Muntenegrului este d’a rămâne credincios și d’a resista ademenirilor din Viena. Vechia legătură de amb­­ie dintre ambele țeri nu avea trebu­ință să fie reîntărită prin tratate scrise. GRECIA Ministrul grec de externe, d. Tri­­kopis, a adresat repre­zintanților Gre­ciei în străinătate uă notificare prin care se arătă satisfacțiunea s­a pen­tru resolvarea neînțelegerii de la frun­tariile greco-turce. In acestă notificare ministrul dice că Sultanul a dat prin Muktar pașa asigurarea câ voesce a satisface cu totul cererile Greciei, și de aceea a dat ordin ca localită­țile din Tesalia ocupate de Turci să fie predate Grecilor. Daca, la esecu­­tarea acestor ordine, se vor ivi tul­­burări, atunci­otărîrea va fi supusă ambasadorilor. Declarațiunile Porții, după cum află din Atena Standard, au produs să vie satisfacțiune în Grecia. Oă altă serie din Atena spune ca la 20 Octombre vor fi convocate Ca­merele grecesc!. Uă telegramă din Atena, cu data de 1 Octombre și adresată chiarului Standard, anunță ca guvernul grec a trimis imediat forțe considerabile la fruntaria tesaliană spre a ocupa tă­râmul care a fost obiectul neînțele­gerii cu Turcia. Se duce ca la 2 Oc­tombre au fost espediate la fruntarie de Nord 2 baterii, un batalion da geniu și 2,000 ómeni infanterie. Cu tote acestea nici guvernul elenic nici organele lui recunoscute nu spun un cuvânt măcar despre aceste măsuri. EGIPETUL In Londra, Constantinopole și Cair se ocupă în acest moment cu reor­­ganisarea armatei egiptene. Se elice ca guvernul engles ar fi făcut Khe­­divului propunerea să înroleze omeni pentru armata egipteană de printre poporațiunea mahomedană din Indii, și să o pună supt comanda oficialilor englesi, cari vor intra în serviciul Kh­edivului Standard află ca Baker­­pașa ar fi de părere ca Egipetul nu pate să fie lipsit două armată perma­nente din causa relațiunilor ne-sigure cu Abisinia și a altor împregiurari. Acesta armată nu trebuie să tracă peste cifra de 12,000 omeni și să fie compusă din trupe de religiune ma­homedană, Indigenii și Turcii să fie excluși. Gendarmeria care trebuie să se formeze să fie compusă numai și numai din Albanesi; cr unele orașe, unde Indigenii ar presinta ore­care siguranță, ei vor putea fi primiți în poliția municipală. Un cunoscător des­pre relațiunile egiptene, care se o­­cupă într’u­ relațiune trimisă Cores­­pondenței politice despre reformele ce trebuiesc introduse în Egipet, este în schimb de părere ca armata trebuie licențiată și înlocuită prin gendarme­rie, care ar putea să se ridice la ci­fra propusă mai sus pentru armată. El susține ca patru mii omeni că­lări, două baterii călărețe, cr restul gendarmerie pedestră cu patru bate­rii artilerie, dintre care două pentru pustii cu cămile și dromadere, ar fi cu totul de ajuns spre a menține or­dinea prin orașe și ’n valea Nilului. Cât pentru Sudan și pentru provin­­ciele ecuatoriale se va crea mai tăr­­din uă armată după modelul gen­­darmeriei. CESTIUNEA DUNAREANA Neue freie Presse publică următo­rele în număru­l de la 5 Octombre : Este că vechia pretențiune a Rusiei d’a face ilustrie competința comisiunii dunărene europene în privința gurii Kilia și d’a o mărgini numai asupra gurei Sulina. De a­­ceea cabinetul din Petersburg afirmă acum ca s’a dispus a se face de câtre ingeniarii ruși măsurători la gura Kiliei, fară ca pen­tru acesta să fiă trebuință a se cere con­­simțimentul comisiunii dunărene, de vreme ce acastă gură este în posesiunea Rusiei. Dar, in temeiul tratatelor din Paris și Ber­lin, competința comisiunii dunărene se în­tinde pe Dunărea de jos până la mare, și prin urmare este trebuință de uă deosebită artă de interpretare spre a o esclade de d’asupra gurei Kilia. Pene acum s’a lăsat gura Kiliei să fie împlută cu nisip; ér as­­tă­ i­i Rusia se găndesce s’o întrebuințeze pentru propriele lei scopuri. Dar este vădit ca prin posesiunea exclusiv rusesca asupra gurei Kilia se aduce un mare vătămare navigațiunii pe Dunăre, și de aceea este lesne de înțeles pentru ce măsurătorele fă­cute de ingeniarii ruși la gura Kiliei au întâmpinat desaprobarea comisiei dunărene. CESTIUNEA EGIPTEANA In Wiener Allgemeine Zeitung gă­sim urmatorea telegramă din Berlin cu data de 4 Octombre : Discusiuni preliminarii pentru uă confe­rință n’au avut loc între puteri. Se pare ca pene acum nu este tocmai întemeiată sciiea despre strămutarea conferinței la Londra, dar totu­și acesta strămutare este posibilă, de vreme ce în continuarea esis­­tențeî iei desbaterile se vor urma numai și numai asupra propunerilor Englitezei, pe când în prima lui întrunire era mai mult Porta în joc, și de aceea s’a ales Constan­tinopole. SOIRI D ALE ZILEI Astă­zi 25 Sept. termometru casei Menu (Sucér. de Shuer), calea Victoriei, 75, aréta grade Réaumur: La 12 ore noptea -1- 2.5 La 7 ore dim.­­­- 4. La amiédl H-13 înălțimea barometrică 773 mm. Cerul senin. * * * Ministerul exprimă mulțămirile sale per­­sonelor al căror nume urmeza, pentru in­teresul ce au probat că portă învățămân­tului prin ofrandele ce au făcut : a) D. Vasile Steriu, din comuna Bălă­­șoeni, județul Ilfov, pentru ca a oferit un local pentru scala de acolo. b) D. Mavrache Georgeache, proprieta­rul moșieii Domnescu-Cațichea, asemenea pentru oferirea ce a făcut dând un local pentru școlă. c) D. Emanoil Băleanu, proprietarul mo­șiei Bolintinu­ din-Dej și primar al comunei cu același nume, idem. d) D. Marin Pătrașcu, din comuna Mo­­zăceni, județul Teleorman, țiunea ce a făcut localului pentru repara­­ție scală de acolo. # * * Societatea Progresul Economic Român a ținut ieri ăntâia sea ședință ordinară, după ședința de constituire a societății. Între al­tele, s­au luat următorele ot&rîrî : 1) d’a se trimite circulari prin județe pentru con­stituirea de comitete locale; 2) d’a se înte­meia un comitet de domne care să lucreze în unire cu comitetul central pentru sco­pul societaței. * # *31 Membrii cari compun juriul din județul Bacâu, pentru concursurile agricole și in­dustriale anecte, ce sunt a se ține anul a­­cesta în acel județ, sunt aleși, ca represin­­tanți din partea județului, d-ni în generale Dimitrie Lecca, Vasile Tataru, Gh. lord. Jurașcu, Gh. Beloianu și C. Platon; or din partea guvernului, d-niî : Dimitrie Rosetti Tetzeanu, Aristide Furnorachi, Gheorghe Sterian, Al. Vidrașcu, Constantin N. Vlai­­cu și Gheorghe Sanole, cari, conform legii, fiind confirmați de minister, se publică. * * * Membrii cari compun juriul din județul Nemțu, pentru concursurile agricole și in­dustriale anecse, ce sunt a se ține anul a­­cesta în acel județ, sunt aleși, ca repre­­sintanți din partea județului, d-niî Gheor­ghe Murariu, Alecu Popia, Gheorghe A. Postoacă, Gheorghe Călin și Iordache Honea, cari, conform legei, fiind confirmați de mi­nister, se publică. * * * Societatea „N­. F. Eckert“, de Berlin, ofe­rind gratis sculei de agricultură, prin re­­presintanții sei din Bucurescî, d-ni­ Waller și Hartman, un plug model cu 4 brăsdare, ministerul îi exprimă deosebita mulțămire pentru acesta ofrandă. DESPRE PATRIE !­ — Tradus în românesce de N. B. — N­. Instinctul social este oftașa consciinței Pune tot­dea­una mărturirea rațiunei télé convinsă prin evidință, alăturea cu mărtu­rirea ce resultă din experiența omenilor. Daca natura sociabilă a omului ar arăta într’un mod fals câ interesul seu se con­fundă cu interesul general al societății, prin care el există, practica vieții ar fi arătat o­­menirei erorea iei, desrădăcinând în același timp tote iluziunile sale. Dar nu este așa. Esperiența și rațiunea ne dovedesc ca dis­­tincțiunea ce facem în noi între bine și râu, o tăcem în raport cu semenii noștrii, și câ instinctul social este basa acestei distinc­­țiuni. Societățile umane, supt ori­ce climă s’au format ele, au ajuns la aceeași conclusie. Tóte societățile au numit viciu ori-ce ten­dință care avea de scop a despărți omenii, și virtute ori-ce tendință spre a întări u­­nirea. Déci vei examina viciurile unul câte u­­nul, vei vedea că tóte au adus desbinarea omenilor și isolarea lor; invidia și ura îi pun în luptă unul în contra altuia, reaua credință face nesigure dar averile lor, lipsa de onore, de probitate și de demnitate îî face egoiști, lenea­ face nefolositori, vio­­lența le rădică consciința faptelor lor. Mergi mai departe, și apoi ia virtuțile una câte una, fie­care la rândul seu, și vei vedea câ tate contribuie a strânge legăturile din­tre omeni : justiția le asigură folosul meri­telor lor, bunătatea le inspiră indulgința unii pentru alții, nobleță sufletului îi face simțitori la lucrurile frumóse, activitatea îi face se participe la prosperitatea comună, forța sufletului le da regulile faptelor lor, puritatea moravurilor îî face să­ le placă viața domestică. III. Defin­țiunea datoriei. Strînsa legătură dintre onestitate și patriotism Așa­dar nu te poți înșela : pentru uă ființă sociabilă, binele purcede din frater­nitate, care înlesnesc­ viața în comun cu semenii sâi, și râul purcede din egoism, care desbină pe omeni. Binele produce virtuțile prin care omul conform naturii sale subor­­donă persona­je a societății, și râul pro­duce violurile, prin care omul se desbină de cei­l­alți pentru a se limita în el însu­șî, pare ca ar fi uă ființă [[solitară, îndeplini­rea datoriei este menținerea armoniei între instinctul individual și instinctul social, sforțările ce sunt necesare spre îndeplini­rea datoriei nu sunt nișce sacrificii ce facem în folosul altora, ele ne profită noué mai ăntâi și, și daca mai profită și altora causa este câ interesul nostru și al societății sunt identice, ceea­ ce este folositor pentru unul este folositor pentru toți. Omul onest sa­tisface armonia între aceste clone instincte ( 1) A se vedea Românul de la 22, 23 și 25 Sep­­tembre.

Next