Romanulu, ianuarie 1883 (Anul 27)

1883-01-15

ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina 10...........................40 bani Deto „ ji jî îj II .... 2 lei „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea tjiaruliiî. IN PARIS, la Havas, Laflite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, 'VVallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — Desbaterile, în prima citire, asupra propunerii pentru revizuirea Constituțiunii s’au sfîrșit, și la Cameră, în ședința de ieri. Propunerea, în totale, a fost adoptată .CU 8Q voturi în contra 5.Pe lângă articolii supuși revisuirii, în ședințele preceding, s’au mai adoptat a se revisui: art. 40 și 45, în scopul d’a se înscrie chiar în Constituțiune disposițiunea tutelară pentru minorități, ca uă alegere sé nu pate fi invalidată de cât cu majoritate de două treimi; art. 132, spre a se interdice cumulul de funcțiuni, s’a admis propunerea ca Dobrogea să se înscrie în Constituțiune la paragraful în care se vorbesce de teritoriu. S’a admis în fine ș’uă resoluțiune, propusă de d. N. Ionescu, d’a se revizui întrega lege electorală și d’a se codifica împreună cu disposițiunile revizuite ale Constituțiunii în ceea ce privesce legea electorală, spre a nu se putea nici modifica nici abroga decât conform disposițiunilor art. 129 din Constituțiune. Peste căteva dile ați să începa în tota țara alegerile comunale. Aceste alegeri au un mare însemnătate, câci prin noua lege se garanteza și mai mult interesele locale și autonomia comunală. Depinde de la alegători ca se-și dea bine sema de folosele acestei legi și să nu remână nepăsători în fața dreptului lor. El nu trebuie să uite ca pe lângă drepturi au și datorii, și asupra lor va cădea răspunderea dacá nu vor merge să-și exercite dreptul lor de alegători, să-și facă datoria de cetățeni. Sforțările oposițiunii sunt mari: ea se încercă și de astă-dată , pe tote caile și prin tote mijlocele, să ademenesca pe cei slabi și să inducă în erore opiniunea publică. Ea scie fórte bine ca alegerile comunale au să înrîurască întru câtva asupra alegerilor viitore pentru Corpurile legiuitore, de aceia nu este armă de care să nu se servesca contra guvernului și a partitei liberale, ca să-și potă asigura prin alegerile comunale un tărâm de lsbendă sau cel puțin de retragere onorabilă pentru alegerile Camerei și Senatului. E că din ce punt de vedere viitorele alegeri comunale au uă îndoită însemnătate pentru țară. Un grindină de acusuri, un potop de cuvinte, un dicționar întreg de epitete—ecă ce vedem di Inie în presa oposițiunii în contra partitei liberale. Faptele spun cum a lucrat partita liberală pentru binele și interesul țârei; nu afirmările interesaților vor șterge aceste fapte din mintea cuiva. A fost póte un timp când acusurile lor le mai servea la ceva; au venit însă în urmă faptele și totu clădirea acestor acusuri s’a surpat, cu tot ce este lipsit de fundament. Situațiunea creată țârei prin progresele dobândite în acești ani din urmă, atât din puntul de vedere politic cât și economic și financiar, arâta îndeajuns ca numai ura și pasiunea de parasită pate să pună în gura oposițiunii atâtea acusuri și săo împingă și atâta înverșunare. In înverșunarea lor, protivnicii noștri merg până a nu se cruța nici chiar preî ânșii. Cine nu scie ca el acuzară până mai ieri guvernul și partita liberală de esclusivism ? Cine n’a audit în timp de ani, cântecul lor monoton câ guvernul liberal are ca sistemă d’a persecuta pe toți acei cari sunt de altă culore politică ? Astăzi când și în acesta privință faptele au dovedit ca nu este așa, acuză guvernul și partita liberală tocmai de contrariu. Cele două organe ale oposițiunii unite —Timpul și Binele public— arată câ din din di membrii iei o părăsesc, spre a trece în tabăra guvernului și a partitei liberale. De aci alt șir de acusuri și de injurie la adresa partitei liberale și a guvernului. Dacă partita liberală și guvernul respinge de la serviciile și demnitățile Statului pe cel de altă partită politică, este esclusivist, daca’l primesce este coruptor. Cum trebue dor să facă spre a fi pe placul oposițiunii ? Seim ca n’are decât un singur miijloc : se se retragă de la putere ; dar oposițiunea este din nenorocire prea părăsită, prea amalgamată, prea încurcată și prea slăbănogită, spre a’i putea cine va încredința frumosa moștenire, adunată în acești din urmă șase ani de guvernare a partitei liberale. Lăsând oposițiunii plăcerea de a acuza chilnic partita liberală, ne adresăm câtre alegători și le ducem în ajunul alegerilor comunale , după noua lege comunală . Mergeți cu toții în unire și bună înțelegere de vă exercitați dreptul de alegători și nu vă uitați datoria de cetățeni, câci voi aveți să otărîți între urile și pasiunile de partită , și adevăratele interese ale țarei. SERVICIUL TELEGRAFIC AL -A-Clairspol!! ÍÍAVAS Londra, 25 Ianuarie. — Banca Englitezei și-a redus scomptul la 4 la sută. Roma, 25 Ianuarie. — Regele va semna Duminică decretul numind pe d. Maccio, fost consul la Tunis, în postul de ministru al Italiei la Cettigne ți pe d. Durando, care era însărcinat cu afacerile la Cettigne, va fi numit consul general la Triest, Paris, 25 Ianuarie. — In a doua Conferință ce miniștrii au avut cu comisiunea Camerei, au declarat ca Republica nu are sé se tema de nici un complot ; cu tote acestea, comisiunea a adoptat propunerile evidend la isgonirea din țară și din armată a principilor din vechiele familii domnitore și la rădicarea drepturilor lor politice. Consiliul de miniștri se va întruni mâne diminuță în mod estraordinar, spre a pțărî declararea ce va trebui a face la Cameră după citirea raportului comisiunii. Viena, 25 ianuarie. — D. de Giers a fost primit în audiență privată de câtre împărat după amiază ; audiența a ținut un jumătate de oră. Se asigură ca d. de Gierse forte satisfăcut de primirea distinsă ce i î-a făcut împăratul. Ministrul Rusiei a făcut apoi uă visită la diferiți membri din familia imperiala ; a primit pe aceea a Monseniorului Vannutelli, nundă al Papei la Viena. Sera, a fost la Curte prândul dat de împărat în onorea d-lui de Giers, principele Lobanoff și personalul ambasadei rusesc era față, precum și miniștrii Kalnocky și Taafe și șefii de secțiuni Hoyos și Szögyeny. D. de Giers era la drepta împăratului, principele Lobanoff la stânga lui. După pramfid. de Giers s’a dus la operă. Pesta, 25 Ianuarie. — Se anunță într’un mod oficios câ d. Tisza n’a făgăduit câ va presinta un proiect de lege spre a face căsătoria civile obligatoriu, ci numai a declarat în Parlament câ căsătoria civile nu e contraria doctrinelor nici unei religiuni. ANUL 1882 Politica externă . Ne mai rămâne să vorbim de cele două Americe. In Canada, alegerile care au urmat disolvarea Parlamentului motivat de mai multe voturi ostile, au dat guvernului un mare majoritate. In Statele Unite, procesul omoratorului președintelui Garfield a fost, la începutul anului, obiectul îngrijirilor care au dispărut după spânzurarea vinovatului. Legea menită a opri imigrarea chineză a fost apoi discutată și votată în marea mulțumire a Statelor apusene, dar lovită de veto de câtre Președintele Republicoi ca contrarie principiilor democratice și tratatului cu China, a fost presintată din nou suptă formă indubită, imigrarea nefiind interzisa decât pentru zece ani, și aprobată de Congres. Oă altă lege nu mai puțin însemnată a fost adoptată , este acea care a fost îndreptată în contra acestor Mormoni cari, în Utah, au solut să se sustragă de atâta timp acțiunii legilor Statelor Unite. Poligamia le este d’acl înainte interzisă supt pedepsa de privare a drepturilor politice; dar vă lege de felul acesta se pute eluda ușor și Mormonii vor găsi póte mijlocul să o facă. Chinejii și Mormonii nu constitue înse cele două singure rele de care suferă Statele Unite; mai este un al treilea, la care Europa este puțin deprinsă ; este pletora de bani. Vă lungă și desastrofă grevă în industriele ferului și ale oțelului n’a oprit uă prosperitate care s’a tradus prin un escedinte enorm de recete asupra cheltuelelor. Datoria a putut fi redusă într’un mod însemnat, dar acesta nu va putea ține mult protecționiști, o soră bine. In comisiunea tarifelor ei au recunoscut ca era ceva de făcut, să se desființeze spre exemplu tacsele interiore esistente, ceea ce le ar plăcea mult, sau să se reducă puțin tarifele vamelor. Ceia ce ’- a confirmat în acesta părere, este resultatul alegerilor din Octombre și din Noembre. Ele, în adevăr, au adus înfrângerea republicanilor cari sunt protecționiști și triumful democraților, mai toți liberî-schimbiști. Ceî d’ăntel nu numai am vedut numărul lor micșorat în Camera deputaților, dar au pierdut și majoritatea în Senat. Însă dispunând încă de Congresul actual, ei fac tot ce le stâ prin putință ca să păstreze controlul viitorei alegeri președințiale. Isbuli-vor ? Nu se amăgesc asupra puterii administrațiunii actuale care, prin defecțiunea reformatorilor și a independinților, a pierdut mult din autoritatea iei? Cel din urmă mesagru al președintelui Arthur destăinuieșce în parte proiectele lor, nu se pate crede ca democrații’l vor ajuta se le realiseze. XI Ni se pare nefolositor d’a vorbi mult despre celelalte state ale continentului American. Mexicul pare cu totul ocupat de a desvolta în liniște resursele sale; istmul de Panama se străpunge; Peruvia și Bolivia n’au încheiat până acum pacea cu Chili; Brasilia traesce liniscită suptuă administrare liberală și republica Argentina preda pe fiecare disploatațiuni noule bogății naturale. Se adaugăm ca Australia și Noua Zelanda construiesc drumuri de fer cari vor contribui într’un mod puternic la prosperitatea lor făcând accesibile pământurile de cultură și de esploatațiune; cu insula Taiti prospereza; cu drapelul francos care fâlfâie acum la insulele Gambier, va fi dus la Nouile Hebride de câtre colonii porniți din Noua Caledonia și ne vom fi împlinit sarcina. Impresiunea generală ce o lasă tabloul restrâns ce Fam făcut din anul 1882 nu prea este mulțămitoire; dar nu este nici rea. Viața proprie a națiunilor, pentru care nemișcarea este morta, n’a stat pe loc. Istoria lor, deși puțin strălucită, nu este lipsită de învățături și nu trebuie să lase discuragiurî. Zadarnicele speranțe și descuragiurile, temerile și relele n’au lipsit; cutare mișcare n’a isbutit pentru ca încercarea făcută nu era îndestulatare sau puterea de împotrivire era reă calculată, dar s’a desfășurat, pentru a ajunge scopul, destulă energia și destulă viață. Ori pe calea progresului, a nu-și perde rangul este a înainta. Dacă nu ne amăgim, se manifestă în mai multe națiuni un tendință de a relua acea independință de acțiune pe care o inspiră simțământul valorei personale, independință careia congresele, conferințele și grupările internaționale aduc oă atingere mai mult sod mai puțin isbitare, care este cu tóte acestea pentru popore aceia ce simțimântul responsabilității este pentru individ și a cârei lipsă a fost adese funestă și unora și altora. Facă-se ca acesta tendință să se desvolte în 1883 ! Este dorința nostră, convinși cum suntem ca adevăratele alianțe sunt cu atât mai tari cu cât aliații au mai mult consciință de puterea lor. Les Débats. DIN AFARA GERMANIA „Sforțările birocrației evangeliceortodocșe, romane și polone înainteză spre un atac concentric contra temeliilor statului.“ Cu aceste cuvinte descrie National Zeitung imaginea pe care o oferă actualmtnte starea de lucruri politică și parlamentară din Germania și Prusia. Citatul ziar vorbește apoi despre propunerea conservatorilor care este destinată a face uă instituțiune bisericesca din jurământul înaintea justiției, care este oă instituțiune de stat; apoi de propunerile centrului, ale căror scop este de a face ca puterile statului să fie puse la grația Papei; în fine despre propunerea Polonilor cari țintesc la u descludere a limbei germane de prin sculele provinciilor Posen și Prusia de Sud. National Zeitung mai înregistrază în descrierea sa și alte împregiurări. Una din acestea este puterea conservatorilor prusiani prin comisiunile Camerei prusiane a deputaților. Se scie că acesta s’a amânat spre a lăsa locul Reichsrathului, dar ce fac președinții conservatori de prin comisiunile Camerei deputaților? Ei încep în aceste comisiuni desbaterile tocmai atunci când Reichsrathul își ține ședințele. Din acesta causă membrii liberali din acele comisiuni, care fac tot-d’uă-dată parte din Reichsrath, fug d’acolo spre a lua parte la desbaterile acestui din urmă. Aceste arme le întrebuințeze conservatorii contra Reichsrathului fiind câ el le pare prea liberal. ITALIA Se anunță din Roma, câtă conferință convocată de deputatul radicale Costa fu permisă tocmai după ce deputatul arăta autorităților scopul conferinței. Ea se întruni într’un teatru. D. Costa, după câteva observațiuni introducătore , începu a vorbi și despre politica internă, pe care o numi reacționară și inamică poporului. Când atinse înse afacerea Oberdank, el fu întrerupt de un delegat al autorității și somat să lase cu totul la uă parte acesta cestiune. D. Costa se opuse, și delegatul clnemână companiă de infanterie, care intră îndată în teatru și-l golf. ENGLITERA Neue freie Presse publică urmatorea telegramă din Londra cu data de 22 ianuarie : Mărturirile făcute de arestatul Farcell și nisce împregiurari corespundătore dovedesc ca exista de multă organisațiune feniană deosebită, care avea de scop speciale omorîrea funcționarilor, judecătorilor etc., englesi. Acesta societate secretă era organisată întocmai ca și Land-Liga și cercul cel mai strîns era însărcinat cu misiunea de a esecuta omorurile. Farcell a făcut uă forte amănunțită mărturire despre multe încercari de omoruri ale societații, printre care se află și participarea sa la atentatul contra lui Field. Guvernul are acum speranțe temeinice de a pune mâna pe toți omorîtorii, chiar și pe aceia din Fhenixpatck. TURCIA Sorrile asupra atitudinii Forței față cu Nota circulară engelă in privința Egipetului sunt și acum forte în contradicere unele cu altele. Pe când cunoscutul corespondinte din Paris al ziarului Times, declară câ este în posițiune a constata câ sunt neîntemeiate soirile clarelor câ Turcia se va face în mânile Franciei un instrument de piedică contra activității engleze în Egipet și câ va servi planurile Franciei, (fiarele Morning Post, Standard și Daily Neivs primesc mai tate cu data de 19 Ianuarie scirî din Constantinopole cari sunt identice. In aceste scirîse face , Porta va trimite la începutul săptămânei viitore respunsul la Nota circulară a lordului Granville. Acest respuns va fi comunicat SAMBATA, 15 IANUARIU 1883 Lumineaza-te și vei fi. ABONAMENTE: 111 Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea tjiaruluî și oflciele poștale. LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleisclimarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — I în același timp represintanților turcesci din Berlin, Petersburg, Viena, Roma și Paris, i Se dice ca Porta va stărui în reîntrunirea Conferinței de la Constantinopole. Ceea ce voiesce a căștiga Turcia, în actuala stare de lucruri, prin reîntrunirea Conferinței, nu este tocmai lămurit. Se crede ca Francia și Rusia nu vor rădica în genere nici oă observațiune contra acestei cereri. De altă parte represintanții Germaniei, Austriei și Italiei au încunoșciințat pe Porta că propunerile Englitezei vor fi primite de aceste puteri. Ziarele turcesci urmeza a-și esprime satisfacțiunea lor asupra tendinței vedite a Franciei de a lucra în comun cu Turcia. LIBERTATEA DUNĂRII ȘI CESTIUNEA ORIINTELUI Supt acest titlu, ziarul La Ville de Paris publică următorul articol în numărul său de la 21 Ianuarie : Peste căteva zile se va întruni la Londra conferința care trebue se ia u hotărîre asupra cestiunilor ridicate prin aplicarea articolului din tratatul de Berlin, de la 1878, în privința liberei navigațiuni pe Dunărea de Jos. In acesta cestiune este, de fapt, un mare punt negru. Caci, din conflictul ce există între Austro-Ungaria și România, pate să iasă scânteia care ar pune din nou în flăcări Europa orientală. Nu se pate tăgădui însă cu dreptatea e de partea României. Austro Ungaria voeace să confisce în profitul iei libertatea navigațiunii pe Dunăre. România, pentru care acesta libertate este uă cestiune de viață, se opune cu îndărătnicie sa uă asemenea confiscare: ea se întemeiază pe suveranitatea sa teritorială ; și ceva mai mult, ea are în favore í litera și spiritul tratatului de Berlin. Pentru a completa opera Tratatului de Paris din 1850, care a clamat libera navigațiune pe Dunăre, în conformitate cu principiile stabilite de congresul de la Viena din anul 1815 și a instituit uă comisiune europeană, reședând în Galați, cu misiunea de a asigura cele mai bune condițiuni de navigabilitate la gurile rîului, tratatul de Berlin de la 1878 stipula (art. 55) ca regulamentele de navigațiune, de poliție fluvială și de supraveghiare de la Porțile de Fer până la Galați să fie elaborate de câtre comisiunea europená ajutată de delegații statelor țărmurene și puse în armonie cu acelea care au fost sau vor fi echetate pentru percursul din jos de Galați. Austro Ungaria născoci crearea unei comisiuni mieste cu reședința la Rusciuk, care se vegheze la esecutarea regulamentelor la Dunărea de Jos, să se compună din statele țărmurene și din care să facă și ea parte de și nu este termurării. Austro-Ungaria, Bulgaria, România și Serbia să fie represintate în ea fiecare prin câte un delegat. Și imperiul austro ungar se aibă președinția cu vot preponderate la cal de paritate de voturi. Contra acestei pretențiuni se ridica atunci România. Ca răspuns Engliterel, care cerea se se pute apela la comisiunea europeană contra oricareiotărîri a comisiunii mieste, Germania, stabilind că deosebire între cestiunile administrative și cestiunile de principiu, propuse ca, atunci când nu se va dobândi unanimitatea în cestiunile de principal, fiecare delegat să aibă facultatea a apela la comisiunea europeană, care va decide în ședință plenară, cu majoritatea voturilor. Neputând să se stabilesca uă înțelegere, Francia, într’un spirit de împăciuire, făcută propunere după care Austria este admisă să facă parte din comisiunea miestă și i se da președinția, ci un membru din comisiunea europeană dunărenă, desemnat pentru că perioda de șase luni, după ordinea alfabetică a puterilor, se ia de asemeni parte la lucrările comisiunii mieste. România, care a fost întotdeauna recunoscatóre Franciei și nu s’a îndoit nici uă dată de bună-voința iei, a crezut totuși de cuviință să observe ca interesele iei nu sunt îndeajuns apărate prin acesta propunere și ca s’ar ficni chiar și interesele generale ale Europei. Totuși ea nu descoperă câ în cele din urmă va fi ascultată. „Primim, se facea în discursul tronului pronunțat de regele Carol, regulamentele cele mai aspre destinate a garanta libertatea tutor pavilionelor, primim supraveghiarea cea mai rigurosă întru ceea ce priveșce aplicarea acestor regulamente, dar și noi pretindem ca în apele române ele să fie aplicate de autoritățile române. De fapt chiar daca am lăsa pentru un moment lauă parte prescripțiunile tratatelor și ale dreptului ginților care sunt în favorea nostră, noi nu perdem din vedere ca nimeni nu este interesat mai mult ca noi la asigurarea libertății și prosperitatea navigațiunii pe Dunăre.“ Și într'un recent memorandum cu data de 31 Decembre trecut, guvernul român espune ca propunerea împăciuitore lasă să subsiste mai tate inconvenientele din anteproectul austriac. „Acesta propunere, fiice ei, a statelor țărmurene poliția fluvială și institue oă comisiune miestă care are caracterul unei autoritâți administrative și judiciare însărcinată a supraveghia nu numai la aplicarea regulamentelor, ci și a exercita în mod practic poliția navigațiunii.“ Ea stabilesce astfel, pe partea Dunării, de la Galați până la Porțile de fer, esteritorialitatea rîului care nu a fost stipulată de tratatul de la Berlin decât pentru partea din josul Galațului. Astfel dominațiunea electivă a rîului este în mânele comisiunii mieste. De altă parte se crează, în favorea unei puteri care nu este țărmurătă pe acesta parte a rîului, uă situațiune escepțională și privilegiată, asigurându-i în sînul nouei comisiuni nu numai președinția perpetuă, dor încă și uă preponderință de fapt și de drept. Acesta situațiune este escepțională și privilegiată nu numai față cu statele țărmurene, ci și față cu marele puteri represintate pe rînd în comisiune, ceea ce nu este negreșit în armonie cu unul din principiile fundamentale ale comisiunii europene : egalitatea asolută a tutor puterilor. De aceea cabinetul din Bucuresci recomandă atențiunii puterilor mai multe schimbări însemnate. El ar dori mai cu semn se seifică la articolul 97 : „Esecutarea regulamentului de față e pusă suptav'-'upeghiarea unei autorități fluviale -m isiune de supraveghiare, în care cc europeana d Dunării va * represinU in două delegați și statele riverane, atfS^H Bulgaria, România și Serbia, fiecare prin câte un delegat. „Cei două membri ai comisiunii europene, cari vor trebui să ia parte la lucrările comisiunii de supraveghiare, vor fi desemnați prin ordinea alfabetică a puterilor, pentru o periodă de 6 luni și se vor bucura de aceleași drepturi ca și ceilalți membri ai jisei comisiuni.“ Ca la art. 99 carefice : „Otărîrile vor fi luate cu majoritatea voturilor“ se se adaoge : „Fară, cu tote acestea, ca comisiunea de supraveghiare să potă prinotărîrile iei, să impună unui stat țărmurean ore care nisce îndatoriri sau sarcini noul la care nu va fi consimțit mai dinainte,“ la art. 102 să stipuleze ca supt-inspectoriî (în loc d’a fi numiți de comisiunea miestă) să fie numițî direct și plătiți de statele țărmurene. Ca, în fine, să se facă la art. 107 „ca sentințele supt-inspectorilor și ale căpitanilor de port să fie date în numele suveranului țarei care îl va fi numit.“ Memorandul român încheia astfel: „Guvernul român crede a apăra, nu numai interesele României, ci și interesele generale ale libertății de navigațiune și de egalitate ale pavilionelor. El nu încalcă nici drepturile nici interesele celorlalte state și acordă intereselor austro-ungare orice garanție și ori ce siguranță. Timpul va dovedi ca resistența României nu’șî are nici cum izvorul într’un spirit de ostilitate contra marelui imperiu vecin. Nișce mari interese economice indică câ uă înțelegere a celor două state vecine ar fi folositare și profitabile; dar pentru ca înțelegerea să putá fi solidă, ea trebuie se se intemeeze pe respectarea drepturilor și intereselor reciproce ale părților. SGI HIO’A LEDILE] Avem durerea de a anunța încetarea din viață a lui Alecsandru Lapati. Acest bărbat, pe atât de inteliginte pe cât și de simpatie, a ocupat mai multe funcțiuni înalte. De mai mulți ani el era director al Monitoruți oficial și al imprimeriei statului. In luptă neîncetat cu bula neîndurată rusia, care l-a răpit în puterea vârstei el a fost totdeauna încongiurat de amicii, calde și sincere, ca și aceia ce o avea ei pentru toți aceia cărora le da titlul de amici. El lasă uă văduvă nemăngăiată, un fiu în vârstă de 16 ani, și adevărați amici care ’1 plâng.* Astăzi 14 Ianuar, termometru casei Menu (Succr. de Shuer), calea Victoriei, 75, aréta grade Réaumur . La 12 ore noptea — 6. La 7 ore dim. — 4.5 La amiezii — 3.5 înălțimea barometrică 760 mm. Cerul noros, viscol.