Romanulu, noiembrie 1883 (Anul 27)

1883-11-26

A.NUL AL XXVII-LE 20 BANI ESEMPLARUL SAMBATA, 26 NOEMBRE 1883. Yoiesce și vei putea Luminează-te și vei fi. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 ban! Deta „ „ a „ III .... 2 iei — „ A se adresa: 0$ îtOMANIA, la administrațiunea «parului. IN PARIS, ia Havas, Lafflte et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallflschgasse 10. LA FRANCFOBT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America. Scrisorile nefrancate se refasă — HEDAC TXTIlsr­ EA. 8X ADMINX 8 TRATIUNEA 14, STRADA DOAMNEI, 14 ABONAMENTE? In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lai; trei luni 12 lei; un snna 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul IE lei. A se adresa: ÎN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiele postal. LA PARIS, la Havas-Laffîte et C­une, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15. Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — 1883 I BUH, 1 Sm 1883 In ședința­ i de Vineri, Adunarea deputaților a votat în total proiec­tul prin care se modifică unele arti­cole din legea privitore la vendarea bunurilor Statului și la răscumpăra­rea embaticmilor. Ne-am spus de mai multe ori pă­rerile asupra acestui proiect. Nu vom reveni. Semnalam numai cu Adunarea de­putaților a încongiurat reforma d’uă garanțiă neapărată, c’a luat uă mă­sură care o ocrotesce în contra în­călcărilor ce i s’ar putea face de că­tre cei ce nu sunt îndrituiți d’a avea proprietăți rurale. Acea măsură constă în următorul amendament, propus și susținut de d. I. Gr. Bibicescu : „Ori­cine își va împrumuta numele, spre a cumpăra imobile rurale pentru persone ce n’au­ drept, după lege, va fi pedepsit cu amendă de 5,000 — 10,000 lei și cu închi­­sore corecțională de la 2 — 6 luni. „Interzicerea drepturilor politice de la 2 la 5 ani va fi de drept aplicată acestor delicvenți. „Străinul care ar cumpăra asemene pro­prietăți va fi asemene supus la pedepsa din alin. 1. „Vendarea va fi nulă. Acțiunea pentru anularea iei se va face de Stat, de parti­culari, cât și de procurore din oficiu.“ E de prisos ca să stăruim mult asupra trebuinței și oportunității a­­cestei măsuri legislative. Toți sciü că s’au găsit, din nefe­ricire, Români cari — pentru un folos al lor personal — au dat mână de ajutor, împrumutându-șî numele, unor străini fără drept c­a avea pro­prietăți rurale, pentru a înfrânge ba­riera ce Constituțiunea a pus ca uă ocrotire naționalității. Acest fapt constituie un vădit și culpabile atentat la condițiunile de întocmire economică și socială pe care națiunea română le-a dat de bază clădirii Statului român. Și prea mult timp remăsese nepe­depsit. Amendamentul îl înfierăză și-l pe­­depsesce. Asemene solut este ca dintre m­oii încetățeniți unii — ca semn de re­­cunoscință către națiunea care cu a­­tâta generositate l-a primit în sînul său — s’au grăbit a se face instru­ment în mâna celor ce voiau și cău­tau a înfrânge restricțiunea art. 7 din Constituțiune. Și aceștia sunt prevăzuți și pe­depsiți de amendament. In sfîrșit, străinii cari, fară drept, ar cumpăra moșii, cad asemene supt prevede­rile un­ei legi. Ast­fel fiind, nu putem de­cât fe­licita Camera și pe guvern j pentru admiterea acestui amendament. Oă singură părere de roți avem, aceia ca partea finală a amendamen­tului, care dispunea ca aceleași pe­depse să s’aplice delicvenților și în cozurile de vénderi de moșii particu­lare, a trebuit să fie retrasă pentru motivul ca nu era locul iei într’uă lege privitore numai la vândarea mo­­șielor Statului. Ideia însă a prins și, chiar în șe­dința d’a-l­ altă­ieri, mai mulți depu­tați au depus un proiect de lege, care generaliseza principiul amenda­mentului. Camera e îngagiată. Ne place dar să credem ca ea va privi ca să onore ș’uă datorie d’a admite, cât mai curând, propunerea ce i s’a făcut. x Am ch­iemat asupră-i atențiunea, studiul și cugetarea tuturor ; am rugat asemene pe guvern a aduna elemente, a se pregăti, fără să porda nici un minut, pentru ca la timpul denunțării acelor conven­­țiuni să potă vedea toți, limpede și lămurit, și să se scie ce putem, ce trebuie să facem. Am fost fericiți vă­­lend câ aten­țiunea publică e deștuptă și generală dorința ca să nu mai jucăm încă vă dată rolul de inocințî. Dar, și acesta o constatăm cu cea mai mare sur­prindere, dorința de a începe studiul convențiunii comer­ciale cu Austro-Ungaria de la chiar originea iei, a împins pe stimații noștri confrați de la Națiunea a că­dea în erori de fapte. In interesul causei, care prezintă multe, mari și grave dificultăți pen­tru a căror înlăturare concursul tu­turor nu e de prisos, ne credem datori d’a restabili faptele, pentru ca cel puțin basa pe care se va urma dis­­cusiunea să fie cea reală. Națiunea afirmă : „câ guvernul liberal a presintat Camerelor convențiunea cu Austro- Ungaria,“ „cu Parlamentul liberal a votat-o, chiar când era cu putință de a o mai modifica în sensul intereselor terei.“ Confrații noștri se înșală. Convențiunea a fost presintată Ca­merelor de guvernul d-lui L. Catargi; ea a fost combătută cu stăruință, cu talent și c’uă forță de argumen­tare, cum rar s’a vădut în Parlamen­tul nostru, de d-nii M. K. Iepurea­­nu, M. Kogălniceanu, I. C. Brătianu, și alții, ca membri ai oposițiunii. Camerele conservatore au votat-o în Iunie 1875, pe când guvernul d-lui Catargi a cădut de la putere aprope după un an, adică în Aprile 1876. In acest timp, convențiunea a fost votată de Parlamentele din Viena și Pesta și chiar ratificată de Austro- Ungaria nainte de constituirea minis­terului liberal. Un document oficial, inserat în Monitor, conține și dovedesce aceste fapte. Acel document este chiarul consi­liului de miniștri, încheiat în urma raportului d-lui M. Kogălniceanu, ca ministru de externe, și privitor la ratificarea numitei convențiuni. E că ce citim, între altele, în acel document: „Considerând câ convențiunea încheiată la 10 (22) Iunie 1875 între imperiul aus­­tro-ungar și România a devenit un fapt împlinit, fiind câ ea a fost încheiată între plenipotențiarii ambilor Domnitori numai supt reserva aprobării Corpurilor legiuitore; „cu acesta aprobare s’a dat de Parla­mentele din Viena, Pesta și Bucuresci; „cu ratificarea din partea imperiului aus­­tro-ungar, făcută la 7 Mai, adică nainte de constituirea ministerului actual, decide ca ministrul de externe se procedă la schim­barea ratificărilor. “ Acestă rectificare făcută, ne vom uni cu confrații de la Națiunea, în­tru a constata câ guvernul—vorbim după cele ce se văd—nu și-a făcut până acum datoria de a să pregăti și înarma pentru lupta viitare pe tărâ­mul convențiunilor de comerciu. Nici astăzi nu se scie decâ el po­sedă statistica producerii țarei; nici astăzi nu se scie decâ el cu­­nosce condițiunile, cantitatea și cos­tul acelei produceri; nici astăzi nu se cunosce decâ el scie, mai mult de­cât în 1875, ce și cât sprijin câtă a se acorda dife­ritelor încercări industriale făcute și celor ce s’ar mai întreprinde pentru ca ele se pot­ ține pept produceri­lor străine și să prospereze. Din acest punt de vedere inacțiu­­­­nea guvernului póte deveni vătăma­­­­tare. Credem ânsă ca, de­și tărduii, el se va pune pe lucru și va rescum­­păra, printr’uă activitate încordată și inteliginte, lungul timp atât de râu, întrebuințat de la încheiarea acelor convențiuni. Cestiunea convențiunilor de co­­merciă a fost supusă, mai întei de noi și apoi de alte diare, desbateri­­lor publicului. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 6 Decembre. — Astă fără va fi la d. P. Carp, ministru al României, un prând diplomatic. Paris, 6 Decembre. — Autoritatea a in­­terzis meetingul ce anarh­iștii erau se fie mâne pe piața Bursei. Principalii conducă­tori au fost arestați. Diarul Telegraful Zice cu­mard­asul Tseng a cerut suspendarea ostilităților în Tonkin, spre a face se reușescă negocierile ce se urmeza încă spe a ajunge la oă regulare pacinică a cestiunii Tonkinului. Bruesel, 6 Decembre. — Un violente in­­cendiu a distrus palatul legislativ din strada la Loi. Ministerul afacerilor străine și acel al instrucțiunii publice, cari sunt alături cu palatul, au fost atinse de foc. Berlin, 6 Decembre. — Camera depu­taților a respins, cu 202 voturi contra 163, propunerea d-lui Stern tindend a introduce scrutinul secret pentru alegerea Dietei Pru­siei și la consiliele comunale. AFARA FRANCIA­ D. Léon Renault a înfățișat Came­rei deputaților raportul comisiunii în privința cererii creditului pentru ex­­pedițiunea Tonkinului. D. Léon Re­nault, urcându-se la tribună pentru a-și depune raportul, totă Camera a cerut ca el să se citască, și raporto­­rele s-a conformat acestei dorințe u­­nanime. Raportul d-lui Léon Renault păs­­trezá cea mai mare reservă, dar nu ne pare câtu­și de puțin—f­ice V In­dependence beige—a vedea în acesta indicele unui simțiment de racela séu al unei cugetări de blam pentru ca­binetul actual, câc­ d. Léon Renault impută răspunderea originală a ro­sei în care a intrat afacerea cabine­tului care a urmat aceluia al lui Gambetta. Cât pentru acest din ur­mă, el n’a voit să împingă lucrurile mai departe, fără să aibă la dispo­­siția sea uă armată colonială, a că­rei organisare o pregătea generalele Campenon. Nu s’ar putea dor a i se face uă mustrare pentru acesta ab­ținere înțeleptă. Afacerea intra în­tr’un nuuă lașă prin omorul coman­­dantelui Riviere, a cărui trimitere la Hanoi, fură puteri îndestulătore —elice raportul—fu­ră adevărată im­­prudință. Déca s’ar fi dat acestui ne­norocit oficial armata ce î-ar fi tre­buit, Francia ar fi astă­­zi stăpână pe Deltă și n’ar fi întâlnit nici uă dată în calea iei, ca uă­pedică, pe China și pretențiile sale. D. Léon Renault, păstrând aci­să reservă cu mult mai mare de­cât în privința celor alte punte, tipice ca tocmai în urma soliei primite despre omorul comandantelui Riviare afacerea a luat proporțiuni m­ici și cabinetul Ferry a trebuit se se ocupe despre acesta în mod serios; tot de la acest eveni­ment opiniunea publică a început a­­semene să fie, la rândul iei, forte preocupată. De atunci cabinetul făcu­t­ a el vr’un act care să fie tacsat de negligință sau imprudință ? Rapor­tul nu dice nimic, dar nici nu insi­­nueza nimic. Incheiă ânsă pronun­­țându-se pentru urmarea negocierilor cu China, negocierî pe cari­e. Jules Ferry le-a și reînceput, și esprimă speranța ca se va găsi mijlocul d’a regula neînțelegerea cu onore pentru cele duóe națiuni. De altă parte, el crede atât de puțin în ideia unei dâri înapoi din naintea atitudinei a­­menințătore a Chinei, în­cât se preocu­pă de trebuința de a trimite unei a­­jutore în Tonkin, și citezá părerea șefilor militari, după care ar trebui cel puțin 10.000 de omeni pentru a păstra terâmul câștigat. NORVEGIA Neue freie Presse ne aduce amă­nunte interesante asupra procesului miniștrilor din Norvegia. E că ce ne spune acest chiar în edițiunea sea de séri de la 3 Decembre . In procesul miniștrilor norvegiani, apă­rătorul d-lui Selmer, ministrul-președinte, pledază de la începutul lunei trecute câte cinci și șase ore pe fie­care 4b și mai are încă mult până să sfîrșască. El se încerca a dovedi ca ministerul era în drept să a­­șeze de repetite ori­­ de veto absolut al regelui în modificările de Constituțiune admise de Storthing. In același timp el se da de os­teneală a demonstra ca chiar că condam­nare a ministrului nu va desființa dreptul absolut de veto al regelui. După ce-și va sfîrși apărătorul discursul său, va răspunde procurorele, apoi va lua crâșî apărătorul cuvântul, și în fine mai are și ministrul Selmer dreptul d’a vorbi. Nu se seie încă dacă el va usa sau nu de acest drept. In ori­ ce caz sentința în acest proces monstru nu va fi dată mai nainte de jumătatea lui Ianuarie 1884, câe î­ncă termenile care sunt stabilite pentru cei­l­alțî miniștri dați jude­cații: contra d-lui Kierulf la 24 Ianuarie, contra d-lui Vogt la 5 Februarie, con­tra d-lui Holomboe la 7 Februarie, al d-lui Helliesen la 9 Februarie, a d-lui Jen­sen la 12 Februarie, contra d-lui Munthe la 14 Februarie, și ast­fel merg datele până la 23 Februarie 1884. GERMANIA Neue freie Freise publică urmato­­rea telegramă ce i se trimite din Berlin cu data de 3 Decembre . Centrul a presintat apoi în Camera de­putaților propunerea de a se reintroduce în Constituțiune articolii 15, 16 și 18 cari au­ fost scoși la 1875. Acești articole acordați ambelor biserici creștine regularea inde­­pendinte a afacerilor lor, relațiuni libere cu­­ capii bisericești și suspendau dreptul Sta­tul­ui d’a numi, d’a presinta și d’a confirma pe funcționarii bisericesci. Presintarea acestui proiect este vă do­­vada ca negocierile dintre Curie și guvern merg reu. Este probabil ca acesta propunere va fi desbătută la 12 Decembre. ITALIA Se anunță din Roma, câ, prin cer­­ti eurile bine informate de acolo, se vorbesce ca, pe la Crăciun , un în­vățat german inspirat de cancelaria imperială germană, va publica în­­­ d­ouă revistă germană un studiu asu­pra posițiunii Italiei față cu Vatica­nul, având în vedere acele împre­­giurări cărora se datorasce înființarea tribunalelor bisericești. Tonul acestui studiu va fi oficios, ca și acela al articolului de acum cinci ani din ziarul berlines die Fest, care servi de călăuza reînceperii negocierilor în privința cestiunii romane. RUSIA Un telegramă din Roma, cu data de 4 Decembre și publicată de Neue freie Fresse, anunță urmatorele : Cu tota sosirea aci a d-lui Butenjew, ne­­gocierile cu Rusia au­ încremenit. Se aștepta la d-sea să vină cu instrucțiuni pentru nu­mirea nuoilor episcopi și pentru aplicarea reală și definitivă a concordatului, dar a venit cu mâniie gole și nu aduce nici mă­cai u­n respuns la nota papală în privința conflictului dintre episcop­ și autoritățile Statului. Tot Neue freie Freise mai publică și urmatorea telegramă din Peters­burg, tot cu data de 4 Decembre. Scomptul privitor la prelucrarea unui Statut pentru imperiu, se mărginesce în a­­ceia ce s’a dat ordin să se prelucreze un proiect pentru stipularea funcțiunilor unei Camere de nobili, supt numele de „Consi­liul boiarilor imperiului,“ care să se com­pună din cei mai nalți represintanți ai no­bilimii proprietare ruse. Nu se scie încă positiv deca membrii acestui Consiliu al bo­iarilor vor fi aleși sau numiți de împărat; cea din urmă presupunere pare mai proba­bilă. Nu se cunosc încă amănunte asupra acestei nioi instituțiuni, dar în ori­ce cal ea nu va fi de­cât uă corporațiune curat deliberativă, fară inițiativă legislativă. SERBIA Die Presse publică urmatorele în edițiunea sea de sară de la 3 De­cembre : Ni se scrie din Belgrad, cu cercetările făcute până acum acolo și în Zai­ar, au stabilit după lucruri asupra cârora n’a mai rămas nici uă îndoială : conducerea su­premă a insurecțiunii de comitetul central din Belgrad și legătura agitatorilor din Bel­grad și Zaicar cu cercurile ruse și ruso­­mane. Una din căpeteniile radicale a fă­cut chiar în temnița din Belgrad declara­­țiuni, care trebuie să fie forte neplăcute ministrului reședințe rus d. Persiani, și mai multe scrisori de ale agitatorilor esecutați deja, compromit forte mult pe ex-mitropo­litul Mihail, care se află acum în Rusciuk, cât și pe uă rusă care trăieșce în Belgrad d-na Siebold, și care de mult încă era în legături intime cu radicalii, unirea Camerei ordinare cu cea de a doua. Alegerile pentru Camera ordinară sunt di­recte, ast­fel câ la fie­care 20,000 suflete vine un deputat. A doua Cameră are atri­­buțiuni de natură administrativă și legisla­­­­tivă, dar nu pute discuta de­cât asupra legilor cari au fost votate deja de Sobra­nie. Daci nu se va putea stabili un înțe­legere între ambele Camere, atunci proiec­tul de lege în cestiune rămâne nesancționat­­ de principe până se ajunge la un asemene­a înțelegere. Dreptul însă d’a vota bugetele, nu-1 are de­cât Sobrania. Citim urmatórele în Neue freie Presse de la 4 Decembre . Ni se comunică din Constantinople cu Esarh­ul bulgar pretinde jurisdicțiunea bi­­sericescá și dreptul d’a numi pe episcop­ pentru tóte țarele cari, după tratatul de la San Stefano, trebuiau să formeze Bulgaria. Ast­fel dar, Esarh­ul bulgar este nuoa pâr­ghie pe care o pune în mișcare Rusia spre a realisa „Uniunea bulgară“ cel puțin pen­tru acum pe tărâmul bisericesc. N’am spus alt­ceva și ne pare rea câ d-nii deputați țin prea mult discursurile lor spre a le revedea, din care causă Mo­nitorul este nevoit une­ori a apare cu 24 ore mai tărziă, adică 48 ore după ședință. Cu acestă ocasiune amintim cu art. 102 din regulamentul Camerei dice : „Procesele verbale se publică în întregimea lor în Monitorul oficial, împreună cu lista nominală a deputaților cari au fost față, a duoa zi chiar după ședință. * ’ rs . . * * Ideia unui singur colegiu pare a câștiga pe fie­care Zi unc­ aderințî. Eri fără, mai mulți membri influenți ai partitei liberale s’au întrunit la unul din­­tr’enșii și toți s’au pronunțat pentru un co­legiu unic.* Aminiația sea archiereul Calistrat Băr­­lădeanul a făcut recurs în casațiune contra esecsului de putere al sf. Sinod, constituind de apărător pe d. profesor și avocat G. Mărzescu.* BULGARIA Politische Correspondent primesce urmatorea relațiune din Sofia : Diarul oficial bulgar de la 1 Decembre publică, în conformitate cu manifestul prin­ciar de la 6 Septembre anul cuvinte și cu h­­otărîre luată de consiliul de miniștri, un decret prin care se cere Camerei să se rostască asupra modificării capitolelor 8 și 9 din Constituțiunea de la Târnovo. In a­­cela­și timp s’a publicat și un proiect de lege al guvernului asupra modificărilor de Constituțiune, după care represintațiunea națională a Bulgariei se ’mparte în „ordi­­nară“ și „mare“. Adunarea „ordinară“ se formeza din Sobranie, ci cea „mare“ prin SGIRI­I ALE DILEI Astă­zl 25 Noembre termometru casei Menu (Succr. de Shuer), calea Victoriei, 75, arătă grade Réaumur , înălțimea barometrică 767 mm. Cerul variat. * * * Observațiuni meteorologice. — Timpul se­nin la : Vulcan, Pitescu, T.-Jiu, Giurgiu, Mizil, R.­Sărat, Focșani, Bacau, Botoșani, Iași, Vasluiu, Bârlad, Falciu, Tecuciu, Bră­ila, T­ulcea. Variabil nor și vânt la Craiova, Caracal, R.­Vâlcea, Măgurele, Alecsandria, Călărași, Oltenița, Târgu-Vestei, Sinaia, Adjud, Ninsore la Vărciorova, Severin, Galafat, Buzău. Termometrul s’a coborît la 13 grade supt zero, la Buhuși, 12 la Predeal, 11 la Ba­caii și Brăila, 10 la Mihaileni, Hărlâu. * * * Pentru respectul ce trebue să aibă un diar pentru cititorii sei, ne am credut da­tori a explica de ce n’am putut publica desbaterile ședinței Camerei de la 22 cu­vinte de­cât în numărul de la §24 sera. Causa a fost ca Monitorul cu acele des­­bateri ne a sosit numai în ziua de 24, deci 48 ore după ședință. Am exprimat părerea nóstra de roit de a vedea ca Camera începe să urmeze e­­xemplul Senatului în acestă privință. Biuroul Adunării ne răspunde așa­, prin Ziarul oficial : „Antet, cu regulamentul dând domnilor deputați dreptul de a ’și revedea și recti­fica discursurile, biuroul nu le pute im­pune un termen fics în limitele căruia să fie datori­a înapoia cancelariei notele ce li s’au dat spre a le rectifica; al d­oilea, câ întăr­ziarea publicării în Monitor nu a fost nici uă dată de cinci sau șase zile și cel mult de 24 ore, și al treilea, cu aceste co­șuri de 24 ore întăi.Ziare sunt cu totul es­­cepționale și forte rare ori se reproduc în cursul unei sesiuni.“ La 12 ore noptea — 4. La 7 ore dim. — 2.5 La amicZl — 0. Resboiul Weiss află cu nenorocitul poet Eminescu, care se află în institutul d-rului Leindenheim de lângă Viena, a suferit di­­lele trecute un atac de apoplecsie. Acest atac n’a lăsat din fericire nici un urmă, dar este un semn rea pentru sănătatea re­gretatului Eminescu.* * * Luni sera s’a întrunit în localul clubu­lui comercianților din Iași secțiunea libra­rilor și a tipografilor. După multă discu­­țiune s’a admis a se cere­aice Zimbrul, prin congresul economic : a) A se pune în a­­plicare legea intabularii firmelor; b) a se specialisa comercial după declarația făcută la cererea firmei; c) desființarea buchiniș­­tilor, ca cei ce fac comercia­­licit și imoral; d) desființarea corportagiului de ori­ce ar­ticole afară de articolele de mâncare; e) ni­meni să nu potă vinde marfă de­cât în locale cu firme stabilite; f) să se cera de la Cameră un lege prin care să recunoscă și celor­l­alte orașe dreptul de a beneficia de imprimatele ce le face Statul, precum și de fondurile alocate pentru cărțile de premii; și în fine g) formarea unei socie­tăți cooperative, care societate va începe a funcționa îndată ce se vor refigia statu­tele unei ast­fel de societăți. •X* *ăi Uă faptă revoltatore s’a petrecut ieri la I I tribunal, Z'ce V Indépendance Roumaine . Uă femeie vrând să vorbescă cu băr­batul ei care era arestat și venise la tri­bunal între după santinele, unul din sol­dați îl dete­stă lovitură cu patul pușceii;în picior. Ar trebui să se explice soldaților care e datoria în asemene împrejurări. * * * . Se scrie Democratului din Ploiesci câ în comuna Drăgănesci, plasa Câmpului din județul Prahova, notarul acelei comune, I. C. Marinescu, a primit de la mai mulți locuitori, câte patru franci, a nu mai face șosele comunale, a violat domiciliurile noptea la mai mulți locuitori din comună; orî-ce locuitor voiesce a face vre un an­­gagjament cu diferite persone, le ia câte cinci franci tacșă pentru legalisare; pentru orî-ce nunți care se vor celebra la oficiul stării civile, de asemene li se ia tacsă câte patru franci, și alte mai multe fapte. Rugam dér, pe cei în drept, a dispune facerea unei anchete și a se da pe mâna justiției un asemene funcționar abusiv. * . * # Poșta din Galați zice câ lucrătorii italianî ’ aî tunelului Galațî-Bărboși (în număr de peste­­ 150) au serbat cu mare entusiasm pe­s­ta Varvara, patrona lucrătorilor de mine. Ser­barea s’a început prin un serviciu divin efectuat la biserica catolică și s’a terminat printr’un banchet dat de câtre antreprenorii­­ tunelului la otel Concordia. * * * Curierul Balasan ne spune ca, Duminică sara, plafondul unei loje belle-étage a că­­zut în capul unei domne. Ar fi bine ca cel în drept să fie mai cu îngrijire pentru capetele încuragiatorilor artei dramatice, caci, nu credem să existe cine­va care să mergă cu încuragiarea până acolo ca să-și puc capul în pericol.* * * In urma celor scrise, Zice Mehedințeanul, asupra cheiului, săptămâna trecută întregul consiliu teh­nic superior, visitând lucrările făcute, se zice ca ar fi admis suspendarea lucrărilor până ce se vor face unor sondaje. * rí • , * * La ocasiunea înmormăntâni regretatului V. Boerescu, Dinele public spune ca dis­cursurile se vor pronunța în ordinea ur­­matore : 1. Din partea Senatului, al cârui mem­bru important era repausatul.

Next