Romanulu, noiembrie 1883 (Anul 27)
1883-11-26
A.NUL AL XXVII-LE 20 BANI ESEMPLARUL SAMBATA, 26 NOEMBRE 1883. Yoiesce și vei putea Luminează-te și vei fi. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 ban! Deta „ „ a „ III .... 2 iei — „ A se adresa: 0$ îtOMANIA, la administrațiunea «parului. IN PARIS, ia Havas, Lafflte et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallflschgasse 10. LA FRANCFOBT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. Scrisorile nefrancate se refasă — HEDAC TXTIlsr EA. 8X ADMINX 8 TRATIUNEA 14, STRADA DOAMNEI, 14 ABONAMENTE? In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lai; trei luni 12 lei; un snna 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul IE lei. A se adresa: ÎN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiele postal. LA PARIS, la Havas-Laffîte et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15. Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — 1883 I BUH, 1 Sm 1883 In ședința i de Vineri, Adunarea deputaților a votat în total proiectul prin care se modifică unele articole din legea privitore la vendarea bunurilor Statului și la răscumpărarea embaticmilor. Ne-am spus de mai multe ori părerile asupra acestui proiect. Nu vom reveni. Semnalam numai cu Adunarea deputaților a încongiurat reforma d’uă garanțiă neapărată, c’a luat uă măsură care o ocrotesce în contra încălcărilor ce i s’ar putea face de către cei ce nu sunt îndrituiți d’a avea proprietăți rurale. Acea măsură constă în următorul amendament, propus și susținut de d. I. Gr. Bibicescu : „Oricine își va împrumuta numele, spre a cumpăra imobile rurale pentru persone ce n’au drept, după lege, va fi pedepsit cu amendă de 5,000 — 10,000 lei și cu închisore corecțională de la 2 — 6 luni. „Interzicerea drepturilor politice de la 2 la 5 ani va fi de drept aplicată acestor delicvenți. „Străinul care ar cumpăra asemene proprietăți va fi asemene supus la pedepsa din alin. 1. „Vendarea va fi nulă. Acțiunea pentru anularea iei se va face de Stat, de particulari, cât și de procurore din oficiu.“ E de prisos ca să stăruim mult asupra trebuinței și oportunității acestei măsuri legislative. Toți sciü că s’au găsit, din nefericire, Români cari — pentru un folos al lor personal — au dat mână de ajutor, împrumutându-șî numele, unor străini fără drept ca avea proprietăți rurale, pentru a înfrânge bariera ce Constituțiunea a pus ca uă ocrotire naționalității. Acest fapt constituie un vădit și culpabile atentat la condițiunile de întocmire economică și socială pe care națiunea română le-a dat de bază clădirii Statului român. Și prea mult timp remăsese nepedepsit. Amendamentul îl înfierăză și-l pedepsesce. Asemene solut este ca dintre moii încetățeniți unii — ca semn de recunoscință către națiunea care cu atâta generositate l-a primit în sînul său — s’au grăbit a se face instrument în mâna celor ce voiau și căutau a înfrânge restricțiunea art. 7 din Constituțiune. Și aceștia sunt prevăzuți și pedepsiți de amendament. In sfîrșit, străinii cari, fară drept, ar cumpăra moșii, cad asemene supt prevederile unei legi. Astfel fiind, nu putem decât felicita Camera și pe guvern j pentru admiterea acestui amendament. Oă singură părere de roți avem, aceia ca partea finală a amendamentului, care dispunea ca aceleași pedepse să s’aplice delicvenților și în cozurile de vénderi de moșii particulare, a trebuit să fie retrasă pentru motivul ca nu era locul iei într’uă lege privitore numai la vândarea moșielor Statului. Ideia însă a prins și, chiar în ședința d’a-l altăieri, mai mulți deputați au depus un proiect de lege, care generaliseza principiul amendamentului. Camera e îngagiată. Ne place dar să credem ca ea va privi ca să onore ș’uă datorie d’a admite, cât mai curând, propunerea ce i s’a făcut. x Am chiemat asupră-i atențiunea, studiul și cugetarea tuturor ; am rugat asemene pe guvern a aduna elemente, a se pregăti, fără să porda nici un minut, pentru ca la timpul denunțării acelor convențiuni să potă vedea toți, limpede și lămurit, și să se scie ce putem, ce trebuie să facem. Am fost fericiți vălend câ atențiunea publică e deștuptă și generală dorința ca să nu mai jucăm încă vă dată rolul de inocințî. Dar, și acesta o constatăm cu cea mai mare surprindere, dorința de a începe studiul convențiunii comerciale cu Austro-Ungaria de la chiar originea iei, a împins pe stimații noștri confrați de la Națiunea a cădea în erori de fapte. In interesul causei, care prezintă multe, mari și grave dificultăți pentru a căror înlăturare concursul tuturor nu e de prisos, ne credem datori d’a restabili faptele, pentru ca cel puțin basa pe care se va urma discusiunea să fie cea reală. Națiunea afirmă : „câ guvernul liberal a presintat Camerelor convențiunea cu Austro- Ungaria,“ „cu Parlamentul liberal a votat-o, chiar când era cu putință de a o mai modifica în sensul intereselor terei.“ Confrații noștri se înșală. Convențiunea a fost presintată Camerelor de guvernul d-lui L. Catargi; ea a fost combătută cu stăruință, cu talent și c’uă forță de argumentare, cum rar s’a vădut în Parlamentul nostru, de d-nii M. K. Iepureanu, M. Kogălniceanu, I. C. Brătianu, și alții, ca membri ai oposițiunii. Camerele conservatore au votat-o în Iunie 1875, pe când guvernul d-lui Catargi a cădut de la putere aprope după un an, adică în Aprile 1876. In acest timp, convențiunea a fost votată de Parlamentele din Viena și Pesta și chiar ratificată de Austro- Ungaria nainte de constituirea ministerului liberal. Un document oficial, inserat în Monitor, conține și dovedesce aceste fapte. Acel document este chiarul consiliului de miniștri, încheiat în urma raportului d-lui M. Kogălniceanu, ca ministru de externe, și privitor la ratificarea numitei convențiuni. E că ce citim, între altele, în acel document: „Considerând câ convențiunea încheiată la 10 (22) Iunie 1875 între imperiul austro-ungar și România a devenit un fapt împlinit, fiind câ ea a fost încheiată între plenipotențiarii ambilor Domnitori numai supt reserva aprobării Corpurilor legiuitore; „cu acesta aprobare s’a dat de Parlamentele din Viena, Pesta și Bucuresci; „cu ratificarea din partea imperiului austro-ungar, făcută la 7 Mai, adică nainte de constituirea ministerului actual, decide ca ministrul de externe se procedă la schimbarea ratificărilor. “ Acestă rectificare făcută, ne vom uni cu confrații de la Națiunea, întru a constata câ guvernul—vorbim după cele ce se văd—nu și-a făcut până acum datoria de a să pregăti și înarma pentru lupta viitare pe tărâmul convențiunilor de comerciu. Nici astăzi nu se scie decâ el posedă statistica producerii țarei; nici astăzi nu se scie decâ el cunosce condițiunile, cantitatea și costul acelei produceri; nici astăzi nu se cunosce decâ el scie, mai mult decât în 1875, ce și cât sprijin câtă a se acorda diferitelor încercări industriale făcute și celor ce s’ar mai întreprinde pentru ca ele se pot ține pept producerilor străine și să prospereze. Din acest punt de vedere inacțiunea guvernului póte deveni vătămatare. Credem ânsă ca, deși tărduii, el se va pune pe lucru și va rescumpăra, printr’uă activitate încordată și inteliginte, lungul timp atât de râu, întrebuințat de la încheiarea acelor convențiuni. Cestiunea convențiunilor de comerciă a fost supusă, mai întei de noi și apoi de alte diare, desbaterilor publicului. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 6 Decembre. — Astă fără va fi la d. P. Carp, ministru al României, un prând diplomatic. Paris, 6 Decembre. — Autoritatea a interzis meetingul ce anarhiștii erau se fie mâne pe piața Bursei. Principalii conducători au fost arestați. Diarul Telegraful Zice cumardasul Tseng a cerut suspendarea ostilităților în Tonkin, spre a face se reușescă negocierile ce se urmeza încă spe a ajunge la oă regulare pacinică a cestiunii Tonkinului. Bruesel, 6 Decembre. — Un violente incendiu a distrus palatul legislativ din strada la Loi. Ministerul afacerilor străine și acel al instrucțiunii publice, cari sunt alături cu palatul, au fost atinse de foc. Berlin, 6 Decembre. — Camera deputaților a respins, cu 202 voturi contra 163, propunerea d-lui Stern tindend a introduce scrutinul secret pentru alegerea Dietei Prusiei și la consiliele comunale. AFARA FRANCIA D. Léon Renault a înfățișat Camerei deputaților raportul comisiunii în privința cererii creditului pentru expedițiunea Tonkinului. D. Léon Renault, urcându-se la tribună pentru a-și depune raportul, totă Camera a cerut ca el să se citască, și raportorele s-a conformat acestei dorințe unanime. Raportul d-lui Léon Renault păstrezá cea mai mare reservă, dar nu ne pare câtuși de puțin—fice V Independence beige—a vedea în acesta indicele unui simțiment de racela séu al unei cugetări de blam pentru cabinetul actual, câc d. Léon Renault impută răspunderea originală a rosei în care a intrat afacerea cabinetului care a urmat aceluia al lui Gambetta. Cât pentru acest din urmă, el n’a voit să împingă lucrurile mai departe, fără să aibă la disposiția sea uă armată colonială, a cărei organisare o pregătea generalele Campenon. Nu s’ar putea dor a i se face uă mustrare pentru acesta abținere înțeleptă. Afacerea intra într’un nuuă lașă prin omorul comandantelui Riviere, a cărui trimitere la Hanoi, fură puteri îndestulătore —elice raportul—fură adevărată imprudință. Déca s’ar fi dat acestui nenorocit oficial armata ce î-ar fi trebuit, Francia ar fi astăzi stăpână pe Deltă și n’ar fi întâlnit nici uă dată în calea iei, ca uăpedică, pe China și pretențiile sale. D. Léon Renault, păstrând acisă reservă cu mult mai mare decât în privința celor alte punte, tipice ca tocmai în urma soliei primite despre omorul comandantelui Riviare afacerea a luat proporțiuni mici și cabinetul Ferry a trebuit se se ocupe despre acesta în mod serios; tot de la acest eveniment opiniunea publică a început asemene să fie, la rândul iei, forte preocupată. De atunci cabinetul făcut a el vr’un act care să fie tacsat de negligință sau imprudință ? Raportul nu dice nimic, dar nici nu insinueza nimic. Incheiă ânsă pronunțându-se pentru urmarea negocierilor cu China, negocierî pe carie. Jules Ferry le-a și reînceput, și esprimă speranța ca se va găsi mijlocul d’a regula neînțelegerea cu onore pentru cele duóe națiuni. De altă parte, el crede atât de puțin în ideia unei dâri înapoi din naintea atitudinei amenințătore a Chinei, încât se preocupă de trebuința de a trimite unei ajutore în Tonkin, și citezá părerea șefilor militari, după care ar trebui cel puțin 10.000 de omeni pentru a păstra terâmul câștigat. NORVEGIA Neue freie Presse ne aduce amănunte interesante asupra procesului miniștrilor din Norvegia. E că ce ne spune acest chiar în edițiunea sea de séri de la 3 Decembre . In procesul miniștrilor norvegiani, apărătorul d-lui Selmer, ministrul-președinte, pledază de la începutul lunei trecute câte cinci și șase ore pe fiecare 4b și mai are încă mult până să sfîrșască. El se încerca a dovedi ca ministerul era în drept să așeze de repetite ori de veto absolut al regelui în modificările de Constituțiune admise de Storthing. In același timp el se da de osteneală a demonstra ca chiar că condamnare a ministrului nu va desființa dreptul absolut de veto al regelui. După ce-și va sfîrși apărătorul discursul său, va răspunde procurorele, apoi va lua crâșî apărătorul cuvântul, și în fine mai are și ministrul Selmer dreptul d’a vorbi. Nu se seie încă dacă el va usa sau nu de acest drept. In ori ce caz sentința în acest proces monstru nu va fi dată mai nainte de jumătatea lui Ianuarie 1884, câe încă termenile care sunt stabilite pentru ceilalțî miniștri dați judecații: contra d-lui Kierulf la 24 Ianuarie, contra d-lui Vogt la 5 Februarie, contra d-lui Holomboe la 7 Februarie, al d-lui Helliesen la 9 Februarie, a d-lui Jensen la 12 Februarie, contra d-lui Munthe la 14 Februarie, și astfel merg datele până la 23 Februarie 1884. GERMANIA Neue freie Freise publică urmatorea telegramă ce i se trimite din Berlin cu data de 3 Decembre . Centrul a presintat apoi în Camera deputaților propunerea de a se reintroduce în Constituțiune articolii 15, 16 și 18 cari au fost scoși la 1875. Acești articole acordați ambelor biserici creștine regularea independinte a afacerilor lor, relațiuni libere cu capii bisericești și suspendau dreptul Statului d’a numi, d’a presinta și d’a confirma pe funcționarii bisericesci. Presintarea acestui proiect este vă dovada ca negocierile dintre Curie și guvern merg reu. Este probabil ca acesta propunere va fi desbătută la 12 Decembre. ITALIA Se anunță din Roma, câ, prin certi eurile bine informate de acolo, se vorbesce ca, pe la Crăciun , un învățat german inspirat de cancelaria imperială germană, va publica în două revistă germană un studiu asupra posițiunii Italiei față cu Vaticanul, având în vedere acele împregiurări cărora se datorasce înființarea tribunalelor bisericești. Tonul acestui studiu va fi oficios, ca și acela al articolului de acum cinci ani din ziarul berlines die Fest, care servi de călăuza reînceperii negocierilor în privința cestiunii romane. RUSIA Un telegramă din Roma, cu data de 4 Decembre și publicată de Neue freie Fresse, anunță urmatorele : Cu tota sosirea aci a d-lui Butenjew, negocierile cu Rusia au încremenit. Se aștepta la d-sea să vină cu instrucțiuni pentru numirea nuoilor episcopi și pentru aplicarea reală și definitivă a concordatului, dar a venit cu mâniie gole și nu aduce nici măcai un respuns la nota papală în privința conflictului dintre episcop și autoritățile Statului. Tot Neue freie Freise mai publică și urmatorea telegramă din Petersburg, tot cu data de 4 Decembre. Scomptul privitor la prelucrarea unui Statut pentru imperiu, se mărginesce în aceia ce s’a dat ordin să se prelucreze un proiect pentru stipularea funcțiunilor unei Camere de nobili, supt numele de „Consiliul boiarilor imperiului,“ care să se compună din cei mai nalți represintanți ai nobilimii proprietare ruse. Nu se scie încă positiv deca membrii acestui Consiliu al boiarilor vor fi aleși sau numiți de împărat; cea din urmă presupunere pare mai probabilă. Nu se cunosc încă amănunte asupra acestei nioi instituțiuni, dar în orice cal ea nu va fi decât uă corporațiune curat deliberativă, fară inițiativă legislativă. SERBIA Die Presse publică urmatorele în edițiunea sea de sară de la 3 Decembre : Ni se scrie din Belgrad, cu cercetările făcute până acum acolo și în Zaiar, au stabilit după lucruri asupra cârora n’a mai rămas nici uă îndoială : conducerea supremă a insurecțiunii de comitetul central din Belgrad și legătura agitatorilor din Belgrad și Zaicar cu cercurile ruse și rusomane. Una din căpeteniile radicale a făcut chiar în temnița din Belgrad declarațiuni, care trebuie să fie forte neplăcute ministrului reședințe rus d. Persiani, și mai multe scrisori de ale agitatorilor esecutați deja, compromit forte mult pe ex-mitropolitul Mihail, care se află acum în Rusciuk, cât și pe uă rusă care trăieșce în Belgrad d-na Siebold, și care de mult încă era în legături intime cu radicalii, unirea Camerei ordinare cu cea de a doua. Alegerile pentru Camera ordinară sunt directe, astfel câ la fiecare 20,000 suflete vine un deputat. A doua Cameră are atribuțiuni de natură administrativă și legislativă, dar nu pute discuta decât asupra legilor cari au fost votate deja de Sobranie. Daci nu se va putea stabili un înțelegere între ambele Camere, atunci proiectul de lege în cestiune rămâne nesancționat de principe până se ajunge la un asemenea înțelegere. Dreptul însă d’a vota bugetele, nu-1 are decât Sobrania. Citim urmatórele în Neue freie Presse de la 4 Decembre . Ni se comunică din Constantinople cu Esarhul bulgar pretinde jurisdicțiunea bisericescá și dreptul d’a numi pe episcop pentru tóte țarele cari, după tratatul de la San Stefano, trebuiau să formeze Bulgaria. Astfel dar, Esarhul bulgar este nuoa pârghie pe care o pune în mișcare Rusia spre a realisa „Uniunea bulgară“ cel puțin pentru acum pe tărâmul bisericesc. N’am spus altceva și ne pare rea câ d-nii deputați țin prea mult discursurile lor spre a le revedea, din care causă Monitorul este nevoit uneori a apare cu 24 ore mai tărziă, adică 48 ore după ședință. Cu acestă ocasiune amintim cu art. 102 din regulamentul Camerei dice : „Procesele verbale se publică în întregimea lor în Monitorul oficial, împreună cu lista nominală a deputaților cari au fost față, a duoa zi chiar după ședință. * ’ rs . . * * Ideia unui singur colegiu pare a câștiga pe fiecare Zi unc aderințî. Eri fără, mai mulți membri influenți ai partitei liberale s’au întrunit la unul dintr’enșii și toți s’au pronunțat pentru un colegiu unic.* Aminiația sea archiereul Calistrat Bărlădeanul a făcut recurs în casațiune contra esecsului de putere al sf. Sinod, constituind de apărător pe d. profesor și avocat G. Mărzescu.* BULGARIA Politische Correspondent primesce urmatorea relațiune din Sofia : Diarul oficial bulgar de la 1 Decembre publică, în conformitate cu manifestul princiar de la 6 Septembre anul cuvinte și cu hotărîre luată de consiliul de miniștri, un decret prin care se cere Camerei să se rostască asupra modificării capitolelor 8 și 9 din Constituțiunea de la Târnovo. In același timp s’a publicat și un proiect de lege al guvernului asupra modificărilor de Constituțiune, după care represintațiunea națională a Bulgariei se ’mparte în „ordinară“ și „mare“. Adunarea „ordinară“ se formeza din Sobranie, ci cea „mare“ prin SGIRII ALE DILEI Astăzl 25 Noembre termometru casei Menu (Succr. de Shuer), calea Victoriei, 75, arătă grade Réaumur , înălțimea barometrică 767 mm. Cerul variat. * * * Observațiuni meteorologice. — Timpul senin la : Vulcan, Pitescu, T.-Jiu, Giurgiu, Mizil, R.Sărat, Focșani, Bacau, Botoșani, Iași, Vasluiu, Bârlad, Falciu, Tecuciu, Brăila, Tulcea. Variabil nor și vânt la Craiova, Caracal, R.Vâlcea, Măgurele, Alecsandria, Călărași, Oltenița, Târgu-Vestei, Sinaia, Adjud, Ninsore la Vărciorova, Severin, Galafat, Buzău. Termometrul s’a coborît la 13 grade supt zero, la Buhuși, 12 la Predeal, 11 la Bacaii și Brăila, 10 la Mihaileni, Hărlâu. * * * Pentru respectul ce trebue să aibă un diar pentru cititorii sei, ne am credut datori a explica de ce n’am putut publica desbaterile ședinței Camerei de la 22 cuvinte decât în numărul de la §24 sera. Causa a fost ca Monitorul cu acele desbateri ne a sosit numai în ziua de 24, deci 48 ore după ședință. Am exprimat părerea nóstra de roit de a vedea ca Camera începe să urmeze exemplul Senatului în acestă privință. Biuroul Adunării ne răspunde așa, prin Ziarul oficial : „Antet, cu regulamentul dând domnilor deputați dreptul de a ’și revedea și rectifica discursurile, biuroul nu le pute impune un termen fics în limitele căruia să fie datoria înapoia cancelariei notele ce li s’au dat spre a le rectifica; al doilea, câ întărziarea publicării în Monitor nu a fost nici uă dată de cinci sau șase zile și cel mult de 24 ore, și al treilea, cu aceste coșuri de 24 ore întăi.Ziare sunt cu totul escepționale și forte rare ori se reproduc în cursul unei sesiuni.“ La 12 ore noptea — 4. La 7 ore dim. — 2.5 La amicZl — 0. Resboiul Weiss află cu nenorocitul poet Eminescu, care se află în institutul d-rului Leindenheim de lângă Viena, a suferit dilele trecute un atac de apoplecsie. Acest atac n’a lăsat din fericire nici un urmă, dar este un semn rea pentru sănătatea regretatului Eminescu.* * * Luni sera s’a întrunit în localul clubului comercianților din Iași secțiunea librarilor și a tipografilor. După multă discuțiune s’a admis a se cereaice Zimbrul, prin congresul economic : a) A se pune în aplicare legea intabularii firmelor; b) a se specialisa comercial după declarația făcută la cererea firmei; c) desființarea buchiniștilor, ca cei ce fac comercialicit și imoral; d) desființarea corportagiului de orice articole afară de articolele de mâncare; e) nimeni să nu potă vinde marfă decât în locale cu firme stabilite; f) să se cera de la Cameră un lege prin care să recunoscă și celorlalte orașe dreptul de a beneficia de imprimatele ce le face Statul, precum și de fondurile alocate pentru cărțile de premii; și în fine g) formarea unei societăți cooperative, care societate va începe a funcționa îndată ce se vor refigia statutele unei astfel de societăți. •X* *ăi Uă faptă revoltatore s’a petrecut ieri la I I tribunal, Z'ce V Indépendance Roumaine . Uă femeie vrând să vorbescă cu bărbatul ei care era arestat și venise la tribunal între după santinele, unul din soldați îl detestă lovitură cu patul pușceii;în picior. Ar trebui să se explice soldaților care e datoria în asemene împrejurări. * * * . Se scrie Democratului din Ploiesci câ în comuna Drăgănesci, plasa Câmpului din județul Prahova, notarul acelei comune, I. C. Marinescu, a primit de la mai mulți locuitori, câte patru franci, a nu mai face șosele comunale, a violat domiciliurile noptea la mai mulți locuitori din comună; orî-ce locuitor voiesce a face vre un angagjament cu diferite persone, le ia câte cinci franci tacșă pentru legalisare; pentru orî-ce nunți care se vor celebra la oficiul stării civile, de asemene li se ia tacsă câte patru franci, și alte mai multe fapte. Rugam dér, pe cei în drept, a dispune facerea unei anchete și a se da pe mâna justiției un asemene funcționar abusiv. * . * # Poșta din Galați zice câ lucrătorii italianî ’ aî tunelului Galațî-Bărboși (în număr de peste 150) au serbat cu mare entusiasm pesta Varvara, patrona lucrătorilor de mine. Serbarea s’a început prin un serviciu divin efectuat la biserica catolică și s’a terminat printr’un banchet dat de câtre antreprenorii tunelului la otel Concordia. * * * Curierul Balasan ne spune ca, Duminică sara, plafondul unei loje belle-étage a căzut în capul unei domne. Ar fi bine ca cel în drept să fie mai cu îngrijire pentru capetele încuragiatorilor artei dramatice, caci, nu credem să existe cineva care să mergă cu încuragiarea până acolo ca să-și puc capul în pericol.* * * In urma celor scrise, Zice Mehedințeanul, asupra cheiului, săptămâna trecută întregul consiliu tehnic superior, visitând lucrările făcute, se zice ca ar fi admis suspendarea lucrărilor până ce se vor face unor sondaje. * rí • , * * La ocasiunea înmormăntâni regretatului V. Boerescu, Dinele public spune ca discursurile se vor pronunța în ordinea urmatore : 1. Din partea Senatului, al cârui membru important era repausatul.