Romanulu, ianuarie 1884 (Anul 28)
1884-01-28
90 ROMANULU 28 IANUARIE 1884 prevedea în unele disposițiuni ale iei, ca supușii austro-ungari, alți decât cei de naționalitate israelită, să potă cumpăra imobile rurale în terá. i Dați-mă voie se răspund și la acesta obiecțiune, deși ea nu a fost făcută de nimeni, dar pentru a completa desvoltarile ce sunt ținuta da după regulamentul nostru. D-lor, în privința acesta, rog de mal ’nainte se se observe ca dreptul pentru supușii austro-ungari neisraeliți d’a cumpăra imobile rurale în țară resultă, nu atât din restul convențiunii comerciale, cât din legile în vigore la epoca când s’a încheiat acea convențiune, legi la cari testul convențiunii nu face decât să se refere pur și simplu. In adever, bine-voiți a vă raporta la articolul ăntei, aliniatul din urmă al acestei conventiuni, fimcă ce dice: „Se înțelege ca prin acesta disposițiune „nu se derogă la legile și ordonanțele „în vigore în Statele celor duce înalte „pârțî contractante și aplicabile tutor „străinilor în general și anume : „1..........................................’.............................. „2. In România la legile și prescripțiunile relative la proibițiunea d’a dobbăndi și poseda imobile rurale." Cum aveam dazinore să o die, nu prin convențiune s’a acordat drepturi austro-ungarilor neisraeliți să dobândescă imobile rurale în țară. Ea nu face supt acest raport decât să se refere la legile țerei. Și deși prin articolul 4 al acelei convențiuni se introduseseră disposițiune care părea ca voiesce să suprime acel aliniat final de la art. 1, însă prin protocolul final, care s’a încheiat înainte de ratificarea acestui act internațional, s’a explicat câ, prin acel art. 4, nu se înțelege a se deroga la restricțiunile prevădute în art. 1, aliniatul final , și astfel s'a suprimat acel art. 4 care era în contrazicere cu art. 1, și care, décá s’ar fi menținut, ar fi periclitat întrega convențiune. In adever, cea ce dice art. 4 din protocolul final : „Art. 4. Este bine înțeles ca prin disposițiunile art. 4, cele după înalte pârțî contractante nu înțeleg deloc a deroga la restricțiunile făcute de ultimul aliniat al art. 1, în privința dreptului de a dobândi și poseda bunuri imobile rurale.“ Cu alte vorbe, prin acest protocol final s’a șters art. 4 și s’a menținut aliniatul din urmă al art. 1, în totă întregimea lui. Apoi, deci acest aliniat al art. 1 nu face decât să se refere la legile țerei în privința acestui drept pe care noi ’l-am rădicat la nălțimea unui drept cetățenesc de prima ordine, și decá țara în urma tratatului de la Berlin și’n exercițiul deplinei sale suveranități, a venit în urmă și a modificat legi în sensul d’a interdice tutor străinilor fără osebire de rit, dreptul d’a dobăndi imobile rurale în țară fără un anume lege, și când în urma acestei disposițiuni a art. 7 înaltele puteri semnatare ale tratatului de la Berlin au recunoscut independința României, este evident câ drepturile reservate prin art. 7 esclusiv cetățenilor constitue o o parte din dreptul nostru public intern obligatoriu pentru tote Statele, ale căror convențiuni comerciale nu fac decât se referă în acesta privință la legile ferei. In urma încetării din viață a A. S. R. Principesei Maria Infanta de Portugalia, soția A. S. R. Principelui George de Sadsonia, Curtea MM. LL. Regelui și Reginei a luat doliul pe 15 zile cu începere de la 25 ianuarie. * * * In ședința de Mercurii a Camerei s au depus urmatorele proiecte de lege : 1) pentru sporirea salariilor magistraților ; 2) pentru crearea resurselor necesarie acestei sporiri. Proiectul propune un adaos de 5 lei pentru intentarea oricarei acțiuni cu un obiect de mai bine de 1000 lei; 3) proiectul pentru a supune la tacșa de 2 °/C acțiunile societăților particulare, la tacșa de 5 °/6 cupanele și dividendele efectelor publice de stat, ale celor garantate de stat, precum și ale societăților particulare, fundate pe acțiuni. * * * Nouii membri ai consiliului comunal s’au întrunit asérà, spre a să consulta asupra alegerii primarelui și ajutorelor. Desprá, uă duoă întrunire. Ni se spune ca, în urma declarării d-lui Stătescu câ nu-i este cu putință d’a primi însărcinarea de primar, d. Eleva ar avea maî cei mulți sorți d’a fi ales primar. * *XPrefectura din Galați, în vederea balei de vite, a ordonat, dice Posta, ca târgurile de vite cornute din acest județ se fie cu desăvârșire oprite până la uă nuuă disposițiune. * * * Alastă-sară s’a dat la teatrul național opera Haiducul de d. Bimboni, în beneficiul d-nei Lodi. Lucrarea simpaticului șef de orchestră a operei italiane a fost primită și de astă dată cu bună-voință de câtre public. In cronica musicală vom vorbi pe larg despre meritele musicale ale acestei lucrări. Succesul se rei însă a fost pentru beneficiente, care și de astă dată a cules aplauze din cele mai meritate. I s’au oferit numeróse buchete. * * * Societatea grădinarilor din Bucuresci „Flora“ arangiază pentru aniversarea întemeierei sale, un bal care se va da Sâmbătă, în sala societații Liedertafel, strada Academiei, No. 23. SCIRI D’ALE DILEI Astădî 27 Ianuarie, termometrul casei Menu (succr. de Shuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur . La 12 ore noptea — 1.5 La 7 ore dim. — 50. La amiabi j- 5.5 înălțimea barometrică 76y mm. Cerul senin. * * * INCENDIUL REDACȚIUNII ROMANULUI“ In numărul de eri am dat ore care amănunte asupra acestui incendiu, care, într’un timp atât de scurt, a distrus cu desăvârșire redacțiunea Românului. Focul, după cum am spus, a izbucnit pe la ora 12 și jumătate din nopte prin resturnarea unei lampe. Tóte încercările pentru a-l stinge de la început au rămas zadarnice; cu tote aceste mult timp el nu cuprinsese decât numai o parte din apartamente și, deci ar fi sosit ajutore la timp, negreșit ca n’ar fi luat proporțiunile la care s’a urcat mai târziu. Poliția a sosit peste vr’yă jumătate de oră și a luat imediat tóte măsurile trebuitore pentru a menține ordinea, și a organisa ajutorele. Citim de asemene printre personele cari au alergat între cele d’ăntei la incendiu pe d. T. Rădulescu, supt-director la ministerul de finance, Manolescu, procuror, I. Rădulescu, primarul Pitescilor și alții. Pompierii au sosit după vr’uă după ore, er nu după jumătate de oră după cum din erore de tipar s’a spus în numărul de ori. Causa acestei întărzieri e câ nici un oficiar nu se putea găsi nicăirî, duoi dintr’enșii fiind la arestar ceilalți aiurea și solut este câ pompierii nu pot eși față de oficiarî. Când ei au sosit la fața locului, incendiul luase deja nisce proporțiuni din cele mai mari și tote silințele lor trebuiau să remână zadarnice. Cu tot devotamentul bieților soldați, nu s’a mai putut face nimic; grindile și parte din ziduri cădeau din tote părțile; într’un moment surpându-se acoperișul, un pompier ce se afla d’asupra dispăru; ajutore venind îndată cu mare greutate au scos de supt dărâmături, într’un stare îngrijitore la vedere dor nici de cum periculosa pentru densul, câci n’avea decât câte-va confusiuni. Din apartamentele d-nei Sofia Rosetti nu s’a putut scote mai nimic; totul a ars cu desăvârșire, fară a se scăpa cel mai mic obiect. Din apartamentele d-lui Vintilă Rosetti, situate alături cu acele ale d-nei Sofia Rosetti, s’au putut scote un orecare număr de cârti; mare parte însă, dintr’ânsele frumosele séle colecțiuni de lucrară, de arhhitectură, cârți de mare valori adonate de Mircea Rosetti, precum și oă mulțime de documente prețiose prin istoria nostră, au fost distruse sau prăștiate. Din redacțiune s’a scăpat că mare parte din colecțiunea Românului, se speră ca părțile ce mai lipsesc încă se vor putea găsi. Din apartamentele d-nei și d-lui C. A. Rosetti, unde focul a pătruns mai tărdu, s’au putut scăpa mai multe obiecte, parte din mobilier și tablouri; unele dintre asele însă au suferit orecare stricăciuni! Incendiul nu s’a potolit decât la orele 5. Pompele n’au încetat însă să lucreze mai tota dina, câci flăcări și fum mi din unele pârțî ale fostei redacțiuni De cu dină nenumărată lume veni’’din tóte părțile capitalei se vadă de aprope locul sinistrului, un cordon de soldați fui stabilit imediat pentru a opri mulțimea curioșilor, care să îndesa din tote părțile, să intre înăuntru. Casa nu mai era decât uă ruină. Administrațiunea și legătoria de cârji n’au suferit decât perderi mici. Stabilimentul tipografic al d-lui Carol Gobi, unde e instalată provisoriü redacțiunea Românului, a fost cruțat de foc și n’a suferit cea mai mică stricăciune. De cumrbă, un mare număr de prieteni și cunoscuți veniră la otelul Bulevardului spre a esprima familiei Rosetti părerea lor de reü pentru acesta nenorociții întămplare care n’o lovesce numai pe derail In tot timpul dilei s’au făcut cercetași prin curte și prin dărâmături pentru a să regăsi cel puțin resturi din documente precum și obiecte scumpe familiei. Cu cea mai mare greutate și grație concursului bine-voitor al d-lui Victor Petrescu, s’au mai putut găsi unele scrisori și acte însemnate, împrăștiate prin curte. Prin ruine nu s’au găsit decât căteva scule arse. Tote obiectele scăpate au fost transportate în casa d-lui Crissoveloni, situată în strada Lipscani, unde d-na și d. Rosetti își vor înstala în curând locuința. Cu totâ neorânduiala ce a domnit neapărat în administrațiune, diarul a apărut și a fost împărțit la aceiași oră și cu aceiași regularitate ca și în trecut. Abonații diarului, prin urmare, au trebuit toți să primescă diarul. Déci, din întămplare, s’a făcut vr’aă neregularitate, d-nii abonați sunt rugați din nou se adreseze imediat reclamațiunile lor la administrațiune, situată tot în strada Domnei No. 14. C? ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARA U Urmarea ședinței de la 26 Ianuarie Cap. timbrului s’adoptă, fără desbatere, în suma de 7,700,000 lei. Să citesce § saline, în suma de 7 mii. 200,000 mii. D. I. Rădulescu cere reducerea acestei evaluări, pe care o consideră ca prea urcată. D. Em. Costinescu, raportare, respunde ca crede câ evaluarea făcută se va acoperi și se întemeiază pe crescerea ce a adus deschiderea de câi ferate în lunele din urmă. Acum se deschide și uă altă linie și e de credut câ acesta nouă linie va mai urca consumarea sării. D. I. Rădulescu menține temerile salei în privința exageratei valorâri a venitului sării. Suma prevădută se adoptă. Se citesce capit. „băuturilor spirtase“ în suma de 6,600,000. D. raportare observă ca, în acesta sumă fiind coprins și produsul tacșei sporite pe prunt și acea tacșă nefiind încă votată de Cameră, acesta evaluare trebue să se reducă cu 200,000, adică să remână numai 6,400,000. D. Bibicescu declară câji la acest articol, se crede dator d’a atrage atențiunea d-lui ministru de financie asupra unei cestiuni la noi lăsată în părăsire, dar care i intereseza de aprope și în gradul cel mai mare producerea țarei. Avem tratate de comercia încheiate pe compensațiuni, de fapt ensâ — și tabloul comerciului pe care ministerul îl publică de câțiva ani o doved(șce compensații mea pentru noi a ajuns numaî un cuvânt și causa de căpetenie a acestei stâri de lucruri este cât mai cu semă statele vecine, prin prima ce acordă celor ce esportâ tocmai materiile pe care convențiunea nostră le impune greu, spre a protege producerea internă, pun întreprinderile române în neputință de a prospera și le răpesc astfel ttocmai sprijinul condițiunea de trai și de prosperitate pentru dobândirea căreia mult am acordat noi în schimb. Cu tote acestea, cu tote ca aceste procedere rădică convențiunilor acea basă pe temeiul căreia au fost încheiate, totuși d-sea înclină a crede ca nu putem, n’avem dreptul d’a ne plânge, câci convențiunile nu pot, n’au dreptul și nici nu stipuleza ceva ca să oprescă pe acele State d’a încuragia producerea lor și esportarea iei. Așa fiind, fără să desaprobe procedarea lor, d. Bibicescu constată ca prima de esport pentru zahăr care există în Rusia și în Austria, au întrerupt nu numai propășirea, ci chiar existența cât de modestă a fabricelor de zahăr române. Spirtul asemene pătrunde în țară la noi și cel rusesc ne-a ținut cu desăvârșire pept în Dobrogea. Acesta stare de lucruri, în urma unor moî măsur’î legislative, devine îngrijitore. Intr’adevâr, Colecțiunea de legi a imperiului rusesc a publicat dilele trecute un lege după care prima de esport pentru spirt e urcată de la 1 leu 32 pe vedra la aprópe 3 lei. Acesta ar face ca spirtul rusesc să pătrundă mai mult la noi și chiar să ucidă povernele ce există în țară. Intr’adever, la noi uă vedra de spirt se vinde cu 6 lei, și e sicur câ, déca pentru exportul spirtului rusesc guvernul două primă de 3 lei pe vedra, e sicur câ acel produs străin va birui neapărat în luptă pe al nostru. D. Bibicescu, décâ uă asemene cestiune ș’ar putea privi numai din punt de vedere moral, nu s’ar îngriji; dar spirt se consumă în țară, acel spirt se produce din bucate și constitue un debușeu ! » pentru cereale, mai cu osebire în timpuri când, ca acum, cerealele nu se pot esporta. E dér folositor din tóte puntele de vedere și necesar propășirii agricole d’a păstra cerealelor române acest debușeu intern. Rogă dor pe d. ministru de finance să bine-voiască a studia d’aprópe acesta cestiune ș’a găsi mijlocul d’a adăposti producerea română d’acesta nupă lovire. D. ministru de finance răspunde cu spirtul străin plăteșce la intrarea lui în țară mai mult decât ce plăteșce guvernului spirtul ce să produce aci, deci temere n’ar fi, totuși, promite a studia cestiunea. D. Costinescu, raportare, recunosce însemnătatea cestiunii rădicată de d. Bibicescu și crede și d-sea câ primele de esport sunt mijlocul cel maî sicur d’a pune produsul intern în posițiune d’a lupta cu succes. Se unesce dar și d-sea cu ideia d’a se studia cestiunea d’aprope. D. I. Codrescu dice ca cel mai bun și maĭ sicur midloc în asemeni cestiuni, este proibițiunea. D. prim-ministru e de părere să nu se pună prea mare preț pe proibițiune, câci ceea ce să petrece în Statele ce aplică sistema proibitivă trebuie să ne lumineze și să ne facă atenți de a nu cădea în greșalele lor. Sistema primelor combinată cu cea proibitivă e singura care póte ajuta desvoltarea producerii interiore. Discusiunea închidendu-se, capitalul se voteza în suma de 6,400,000 lei. Venitul ministerului domeniilor, după discusiunea urmată, la care iau parte d-nii Iepurescu, N. Ionescu, Costinescu și președintele consiliului, se adoptă în suma de 20,015,566. Discnsiunea acesta a fost însemnată prin faptul ca s’au semnalat neajunsurile legii întocmirii proprietății în Dobrogea și d. prim-ministru a promis a presinta, pate chiar în sesiunea acesta, un proiect pentru modificarea acelei legi. Celelalte capitole ale bugetului de cheltuieli s’adoptă fară desbatere. Bugetul de venituri în totale s’adoptă în suma de 128,469,433 lei. Ședința să rădică la 5 ore. AGr I UI 10) Discnsiunea ce s’a ivit în colonele Românului în privința agiului este de cea mai mare actualitate. Cestiunea acesta fiiind de un mare interes general, ar fi de dorit ca discnsiunea publică să aibă efectul salutar de a îndupleca pe cei chiemați a lucra, de a lua fără întărziere măsuri înțelepte, spre a combate râul, care, ca un părăsit, amenință de a năbuși tinerii germeni ai comerciului român. Nu exagerâni de loc. Agiul esorbitant a devenit uă calamitate pentru comercial întreg. Agiul opreșce avântul seu, opreșce transacțiunile sele și îi sustrage masa stabilă în întreprinderile sale. Comerciul suferă, câci agiul absorbe resultatul muncei sele. Este ânse recunoscut ca comercial în viața publică și a statului, ocupă un loc de prima importanță, și de aceea, credem, să va recunosce j câ aici este în joc un interes general. Nu putem susține, ca este numai una și singură causa care a priori a provocat acesta desastrasá și anormală situațiune. Căușele sunt complecse. Și nu prin uă singură și isolată măsură vom reuși a vă înlătura. Aci trebuie să serie de măsuri studiate, pregătite și puse în aplicațiune cu perseveranța de la un centru tare și înțelept, care nu pote fi alt decât Banca !) Acest articol pe care Treom adam cititorilor noștri ne este trimis de uă perfora forte^competintei Națională. E că dar pe cine înțelegem prin cuvintele de „cei chemați a lucra.“ Nu putem aștepta, de uă camdată, ca sirguințele ce solicităm de la acest mare institut național, să fie încoronate îndată de un succes complet. Râul nu se póte stîrpi cu desăvârșire. Dar ceea ce avem deplina încredere este, corgiul s’ar infringe în limitele sale naturale, dacâ Banca ar pune în mișcare numai că părticică a mijlocelor de care dispune pentru un așa scop. Ea ar fi putut și fir putea să țină pept și să paraliseze speculațiunile acelora, câror datoram în mare parte corgiul s’a putut rădica și menține la înălțimea artificială de 4/1— 41 /.2 la sută. Cine n’a vădut, mai de mădi, cu ce grabă s’a scoborît basul, când Banca Națională și Creditul funciar rural au început a scote aur. Discordarea a fost imediată. Se constatase din nou cu deja tendința, veleitatea de a pune stavilă aspirațiunilor estreme ale agiotagiștilor o face mult, produce să orecare ușurare tîrgului. Dar îndată ce casele din strada Colței să închiseră, ecă cași agiul începu a să urca er cu uă repediciune electrică, demonstrând ca acordul este perfect în cercurile opuse. Nu ne legănam în ilusiuni. Pe cât timp importul țarei întrece exportul cu multe milione, pe cât timp guvernul trebue se trimită anual peste 30 milione aur în străinătate, pentru plata diferitelor cupane ce s’află acolo ; pe cât timp esportul productelor nóstre lâncezește ca es-timp, nu putem spera ca agiul se dispară cu totul. Și în alte țeri aurul are astă de agiu; deosebire numai, ca la noi este atâta la sută cât este acolo la mie. Dar s’ar putea mărgini acest flagel la dimensiuni mai puțin vătămătore comerciului tereî. Sunt operațiuni de arbitragiu care ar aduce aur în țară, altele care l’ar reține la noi. Inițiativa incumbă după noi. câncei naționale. Admitem câ din puntul de vedere curat al arbitragistului, al bancherului, aceste operațiuni n’ar fi întotdeauna remunerative , ba, mai mult, de multe ori ar aduce póte chiar oă mică pagubă. Dar ele ar fi mai mult decât justificate prinotărîrea de a veni în ajutorul comerciului teren, comerciului care contribuie într’un mod esențial la formarea dividendelor bâncei. Porto pentru aur este de la Viena 1 °/0o, din Elveția ’/s °/o, din Francia și Belgia/» 0/c ȘÎ pentru sume mari și mai puțin. Cursul pieței nóstre pentru devise este: Paris 3 luni 99.50, cek 100.40 Londra 3 luni 25.15 cek 25.35. Cifrele acestea vorbesc cu destulă elocință și bancherii cari dirig afacerile banceșcu un netăgăduit devotament sunt destul de esperți, spre a se iei singuri, fară indicațiuni din partea nimenui, cum și în ce mod ar trebui purces, spre a micșora sacrificiul momentan al operațiunilor de a aduce și a reține aurul în țară. Ar mai trimite cineva un napoleon de aur afară, când banca î-ar vinde devisele străine al pari plus porto banilor . Banca Națională are credite nelimitate pe piețele occidentului; în astfel de împregiurari ar trebui să îi fie permis a le utiliza spre binele comerciului nostru. Am dis sacrificiul „momentan“, căci suntem convinși ca acesta jertfă s’ar compensa forte curând prin reactivarea afacerilor comerciale și financiare în întrulgerea. Afară de asta, pate să-i convie băncei, ca biletele sale să fie din ce în ce mai devaluate? Pate să-i convie, ca comercial român, uă parte numerosă și importantă a clientelei sale, să fie islit, și slăbit din ce în ce mai mult prin imensele păgubi, ce-î causezá ogiul? Și nu cere chiar și prestigiul bâncei, ca ea să fia din pași FOIȚA ROMANULUI, 28 IANUARIU 22 CAYETAM VICTORIA de LUCIAN lI SAHT PARTEA A PATRA XI Primirea entusiastă făcută trupei și persanei sale, nu numai de poporul din orașul Queretaro ci și chiar de creolii cei mai influenți, fură caută de vie mulțămire pentru junele patriot. Astfel insurecțiunea, deși învinsă în mai multe pârțî ale țerei unde ea își rădicase drapelul, avea simpatia tuturor. Pretutindenea întâlnea suflete setose de libertate, gata a intra în marea luptă ce s’angagiase, și pe cari nu le descuragea nici uă înfrîngere și nici una din crudimele calculate ale inamicului. Cayetano, fiind întotdeauna forte aspru în alegerea ómenilor săi, câci ca un adevărat generare ținea mai mult la calitate decât la număr, primi cu tóte acestea uă sută de tineri de bună familie, cari veniră să-i cera să servesca fapt el ca simpli soldați până în cliua în care, fie prin instrucțiune, fie prin curantier, tar putea să căstige un grad. Tote armele de care putea să dispună le împărți de preferință la acești metiși, și, după dupăzeci și patru de ore de la intrarea lui în oraș, mica armată a insurgenților număra trei mii de luptători. Cayetano ordona îndată să plece în direcțiunea despre Cordiliere un mare convoi de munițiune, dându-i ca escortă pe Indieni și pe nuoii săi recruți. Peste vădi voia să pornescă și el cu ómenii sei , trupele pe cari le aducea generarele Calleja nu puteau să întărdiede d’a] sosi, și ele erau forte numerose și aveau uă bună artilerie, astfel încât Cayetano nici chiar nu se gândea a lupta în contra lor. In ajunul cinei ficșată pentru plecare, tânărul șef se duse în sala principală a casei în care ședea. Acesta era locul în care se adunasi autoritățile civile și militare ale orașului pentru a discuta impozitele, aci se celebrau serbările oficiale. Și cu tote acestea, didurile acestei case erau numai spoite cu var , patru ferestre mari, fără geamuri, fără perdele, dedeau uă lumină dintre cele mai vii. Un portret al lui Carol Chintul represinta puterea suverană. Ici și colo, căte-va fotoliuri vechi, puse în giurul unei mese masive ; într’un colț al salei se aflau mai multe lânci și globurile de argint pe cari le purtau regidorii în procesiuni. Dinaintea unui Crist de fildeș ardeauă lampă de aur, și restignitul, cu capul aplecat, ...un prin n, copiiliH, pin zéstra care se afla în față-i, bogatele pământuri muncite cu sudarea unui popor, care de trei secole suferea jugul cel mai aspru. Cayetano mai nainte d’a da ordin lui Hueto ca s’a aducă pe oficialii prisoneri, privi mai mult timp pe acest Crist. Rana colonelului Rodriguez, mai puțin gravă decat se creduse la început, făcea se se spere uă repede vindecare. Slăbit de perderea sângelui, obosit de cugetarea înfrângerei sale, oficialul, tăcut și trist, intra în sala în care cu câteva zile mai înainte domnea ca un stăpân, rechemat pe brațul unuia din căpitanii sei și urmat de două-zeci din locotenenții lui. Toți acești omeni, cea mai mare parte tineri, päreau a fi forte îngrijați. Ei sciau ca era să se otărască despre sorta lor, și privirile lor se concentrară duădată asupra lui Cayetano, pe care numai un mic număr dintre ei îl dăriseră în timpul luptei ce le fusese atât de nenorocită. In momentul în care intra colonelul,ingeniarul scria și nuși ridică de loc capul. El purta vesta albastră a omenilor săi, fără altă deosebire decât un mic galon de aur, care ținea loc de epolete. Tânărul șef se scula. La vederea feței sale bărbătască și inteliginte, colonelul făcu uă mișcare de surprindere și nu se putu opri d’a esclama. — D-tea! d-tea Pensativo! dise el. — Da, eu șef de tâlhari, cum dicea în-nă Uetâ, imprime tereiul. Astfel este sorta omenilor, seniore, éoâte prisonierul meu și, la ora de față, póte câ înțelegi în fine ca creolii sunt omeni. — Nu m’am îndoit nici-uă dată despre acesta, seniore, respinse colonelul, și decât m ar fi cunoscut mai mult, ai fi soiut-o prea bine. — Pe viața mea, d-lor, urma Cayetano care, apropiindu-se de prizonieri, căuta să recunoscă pe un oficial pe care îl văduse pe lângă vice regele câteva luni mai nainte, credeați câ este de ajuns biciușcele d-vóstru pentru a ne pune la locul nostru, și ne priveați ca pe nisce necapabili d’a ne arunca ochii asupra trupelor regelui! Unde vă sunt, vă rog, biciușcele și a cui o uniformă purtați ? — Sorta armelor a fost în contra nostră, seniore, respinse colonelul cu demnitate ; dar d-tea, fericitul nostru învingător, cred ca ai putea să mărturesci la trebuință ca ne-am făcut datoria. Daci plângem înfrângerea nostră, ea nu este însă de natură a merita sarcasmele dumitele. Nu voi altă dovadá decât prețul ce ânsuți dai victoriei d-téle. Cayeta notăcu un minut și păru cu voesce a se reculege. — Déca norocul armelor ne-ar fi fost contrariu,lise el adresându-se câtre colonel, décá eu și cu ai mei am fi cădut în manile d-téle, care ar fi fost sórta nóstra ? Finite (ihrxh’in stii.imt). — Nu sciü să spun de cât adevărul, dise el c’uă voce puțin cam mișcată; déci ați fi căzut în mânele mele, m’așî fi supus cu durerea în suflet, câci mi-e groză de sângele vărsat, la ordinile șefului meu, generarele Calleya , v’așî fi împușcat. — Mărturisea d-tele, colonele, este plină de curagiu, dise Cayetano, și meriți admirarea ce tatăl meu are pentru d-tea. Acum, ce așteptați de la mine? — Marțea, respinse colonelul, pe care o așteptăm de după dileră tăcere adâncă domni în sală. — Mărturiți, d-lor, disei Cayetano, cu decretele", date în contra nóstru’"sunt nedrepte și crude. — învinsul n’are drept să discute cu învingătorul sáu, respinse colonelul, și datoria nóstra de soldați, seniore, este d’a ne supune șefilor noștri, în ceia ce mă privesce, când un om, oricare ar fi el, contestă autoritatea regală, îl combat din puterile mele , dar nu-1 urăsc. N’aștept nimic de la îndurarea d-tele ; prin urmare, pot să-ți vorbesc liber. Pentru mine, acest resbel este un resbel fratricid. D-tea și eu, se pore, acum același Dumnedeu, vorbim aceiași limbă, și același sânge curge în parte în vinele nostre. Pentru mine, ca pentru un mare număr din compatrioții mei, drepturile ce cereți n’au decât un singur neajuns : acela d’a le reclama cu armele în mână. —• Uiți, colonele, respinse Cayetano cu două jumătate de secol creolii cer în ciadar desființarea legilor cari îi declară inferiori ómenilor născuți în Europa. N’a voit se se țină sema de noi ca Spanioli, ei, bine, vom fi Mecsicanî.jjj- Décà compatrioții d-téle ar avea energia și talentele d-téle militare, respinse oficialul, causa nostră ar fi pute desperată. Déci nu esti singurul șef al insurecțiunii, și decă domnesce ordinea printre soldații ce comandă, deci de la începutul resbelului ne ai sforțat a te admira, câți alții, începând cu i] Hidalgo, merită acest titlu de tâlhar, care te supără? Găndesce-te bine, pentru un Pensativo, câți criminali nu jefuesc prin țară în numele libertății și fac ca] decretele viceregelui se fie drepte ? Chemi la arme pe metiși, pe Indieni și chiar pe robii cei negrii; ei alergá la d-tea pentru iubirea aventurilor ș’a pradei. Dar aceștia sunt nisce iloți cari nu înțeleg decât numai serbările săngerose, și mă tem ca într’uă di chiar d-tea ai să fie victima lor. Ertămă, senore, pentru sfaturile ce-țî dau; și déca fac acesta, causa este ca mai nainte d’a vedea în d-tea un inamic, vâd pe fratele donei Laura, și... — Nu pronunța acest nume, dise Cayetano, nu deștepta în mine simțiminte de cari nu voiesc să-mi aduc aminte, la acesta oră când vieța d-tele este în mânile mele. Tânărul, forte tulburat, făcu câțîva Vr Af ** >