Romanulu, ianuarie 1884 (Anul 28)
1884-01-28
anul al XXVIII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Deta „ „ „ „ III......................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse, LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — SAMBATA, 28 IANUARIU 1884.^ Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovicî, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 7 Februarie.—5 ore sera. — Depeși din Egipet anunță ca generarele Gordon ar fi prins de către resculații din Egipetul de sus. Londra, 7 Februarie. 10 ore sera. — Marchizul de Hartington, ministru de resbel, declară în Camera comunelor ca guvernul n’a primit nici oă informațiune care se confirme spirea ca generarele Gordon ar fi fost făcut prisonier. Pesta, 7 Februarie. — Camera deputaților aotărît cu uă mare majoritate se intre în discusiunea articolelor legii financiare. In cursul desbaterilor, președintele consiliului și ministrul de finance au combătut tote acusurile și criticile oposițiunii. Londra, 7 Februarie. — Banca Enghitezei a rădicat scumptul său la 3 jum. la sută. 20 BANI EXEMPLARUL ȘI AUIAINISTRAȚINUT S.A. 14, STRADA DÓMNEI, 14 BUCMSCI, 1 sr 1881 Lucrarea pentru revizuirea Constituțiunii și a legii electorale a fost érăși întreruptă. Constatam numai și înregistrăm faptul, fără se ne permitem d’a-l desaproba, de vreme ce întreruperea s’a făcut cu scopul d’a discuta și vota bugetele. Din contră, dacá am voi se judecăm și se ne rostim asupră-i, am fi înclinați mai mult d’a felicita Camera. Intr’adevĕr, punerea în discusiune a bugetelor cu aprope cince luni și jumătate mai nainte de începutul anului bugetar, lasă deputaților și timpul și liniștea trebuitore pentru discutarea fiecarei cifre bugetare în amănunt. Pe d’altă parte, votarea bugetelor mai de timpuriu este semnul ca sfîrșitul se apropie, câ Adunarea se pregătesce a începe redactarea testamentului ier politic, adecă revizuirea legii electorale. Discusiunile bugetare ne lasă aprópe reci. Ajuns’a într’adeverită tradițiune ca bugetele votate de partita liberală nu numai se nu lase deficite, ci chiar se producă escedente. Și nici un motiv nu ne autori să se credem ca se va urma altfel și de astă-dată. In valorarea veniturilor s’a întrebuințat într’adever tot sistema care atât de bine a isbutit un șir atât de lung de ani și care are în favore-i că destul ? "do 1 ting în esperianță". D’aceia, din acest punt de vedere, deci ne lasă discusiunile, de vreme ce nici uă îngrijorare nu ne presintă pentru viitor. Dar — și puntul acesta îl semnalăm cu osebită bucurie — d’astădată, ca nici uă dată la noi, s’a semnalat cu stăruință și cu convingere nedreptatea ce este la temelia sistemei impositelor nóstre. In aplausele Camerei, s’a dovedit ca numai un fel de avere, cea imobiliară, plătesce imposit și ia parte la purtarea sarcinelor publice. Averea mobiliară din contră, acea avere care a luat un mare desvoltare în anii din urmă, nu contribuie cu nimic la sarcinile Statului, deși ea mai cu osebire folose mari trage din echilibrarea bugetelor, din stabilirea creditului Statului, din întronarea ordinii în finance. Acesta stare de lucruri nedreptă și neechitabile a fost recunoscută de raportorele comisiunii bugetare și chiar de guvern prin autoritata voce a președintelui consiliului. Intr’un cuvânt, din discusiunile urmate asupra capitolului impositelor directe din proiectul de buget al veniturilor pe 1884-85 rezultă câ adevărul e cunoscut, câ lumina s’a făcut și ca începem a intra și noi pe calea egalitâții sarcinelor, fie averea mobilă sau imobilă. C. președinte al consiliului a observat, ceea ce este pe deplin exact, cu greu forte va fi la noi de a găsi mijlocul prin care averea mobiliară să fie atinsă în întregime. Un număr de deputați, deși recunoscând acest adevăr, au propus un proiect, care atinge cel puțin uă parte, și cea mai însemnată, a averii mobiliare. Ece acel proiect . Art. 1. Acțiunile societăților particulare fondate pe acțiuni, vor fi împuse la un faclă de înregistrare de 2/6, respinși în momentul emisiunii. Art. II. Cuponele și dividendele efectelor publice de Stat, ale celor garantate de Stat, precum și ale acțiunilor societăților particulare, fondate pe acțiuni, vor suporta uă facsă de înregistrare de om/o, plătită în momentul încasării. Art. 111. Un regulament de administrațiune publică va reglementa modul perceperii acestor facte. I. Gr. Poenaru-Bordea, Ion I. Rădulescu, Cantemir, V. Iepurescu, Bibicescu, T. Boldur-Lățescu, P. Strejescu, A. Dimitriade. Autorii acestui proiect au argumentat astfel: Daci cineva are un moșiă séű uă casă, plătesce statului 6 °0 din venitul iei și diferite decimi comunale și județene. Când cnse își vinde moșia și se înlocui titluri fiduciare, posede aceiași avere, are același venit, deci nu și mai mult, dar nu mai plătesc statului nici impositul funciar de 6 °/0, nici celelalte decimii comunale și județene. Acesta e nedrept, cu totul nedrept. Felicitam dor pe deputații cari au înfățișat proiectul ce inserarăm mai sus și ne place să credem ca Adunarea îl va vota. Pe ne afâră, Camera a admis următorele capitole din bugetul de venituri : Contributiuni directe Foncieră..................... 9,300,000 Cai de comunicare . . 4,600,000 Licențe de băuturi spirtase 4,150,000 Patente........................... 2,600,000 decimea de percepere . 2,200,000 Tacsa de 5% asupra retribuțiunilor. . . . 1,900,000 Amendi după legea licențelor ........................... 30,000 Tacla de transmitere. . 150,000 Total. . . . 24,930,000 Contributiuni indirecte. ? Tutunul. — Venit net al regiei................... 18,000,000 Amendi din legea monopolului .... 60,000 18,600,000 Vămi.—Import. ..... 15,390,000 Esport................ 2,200,000 Plumbagiu, magasinagiu............. 230,000 Venituri accidentale Vănd. obiectelor con100,000 fiscate ................ 80,000 18,000,000 Acestea sunt cifrele adoptate de Cameră în cele două ședințe ce au fost deja consacrate desbaterii bugetelor. Discuțiunea să va urma astăeji asupra celoralte capitole bugetare. Vom da semn li cuți despre ceea ce să va face, pentru ca din ce în ce mai mult națiunea se pute controla, prin studie asupra bugetelor, modul întrebuințării banilor săi, deputatului Sturm ca principele de de Bismarck a blamat pe Germanii din Austria nu pentru atitudinea lor față cu Slavii, ci pentru ca a combătut guvernul liberal. Principele de Bismarck a imputat mai intenii Germanilor din Austria ca nu respectă dinastia, pe împărat, drepturile și forța lui. Tocmai Germanii din Austria — die Norddeutsche Allgemeine Zeitung—sunt de preferință chemați se susțină principiul monarcic și să fie credincioși față cu monarcul, împărat de originea lor; lor le incumbă de a da celorlalte naționalități austriace un exemplu și de a procura dinastiei un guvern, care se aibă trebuință tocmai de elementul german ca mijloc de unire între tote celelalte elemente. Nici uă țară nu este precura, mai mult ca Cisleitania, un terem mai potrivit pentru un guvern de majoritate parlamentară, din cauza destinarilor de limbă și naționalitate ce există în ea. Dinastia este principiul care unesce, or luptelie parlamentare sunt principiul care desbină"" și Germanii din Austria au dat uă dovadă de cea mai mare nepricepere politică, căci, în loc de a se sforța se stabilescă uă monarhie tare, alerga după dominațiunea majoritâții parlamentare, din care causă ei, după cum se putea prevedea, au fost învinși pentru multă vreme de elementul slav, ajutat de oposițiunea maghiară contra germanismului. Liberalii Germani și căpeteniile lor din Austria n’ar putea, deci ar guverna, se împedice întinderea anarhiei. Numai mâna sigură a monarhiei a putut să învingă greutățile ce rezultă din diversitatea țârilor Coronei; numai ea a putut reuși, ca în curs de patru secole, să țină unite elementele împrăștiate. D-nii ,Herbst și Plener n’ar fi fost în stare să facă acesta. ENGLITERA Times află ca în consiliul de miniștrii ținut Vinerea trecută la ministerul de resbel, s’a luatotărîrea d’a se cere la Parlament un credit de duce milione livre Sterlinge spre a pune în stare de apărare porturile Engliterei și pe acelea ale colonielor englese. Uă telegramă din Londra, cu data de 5 Februarie și publicată de Neue freie Presse, ne aduce urmatorele amănunte de prin Englitera : Astăzi s’a început sesiunea Parlamentului, care trebuie seotărască pentru multă vreme despre sorta cabinetului și a liberalilor. Nominal, Camera comunelor numără adî 332 liberali, 242 conservatori și 62 homeruleri. Totușî uă mare parte din liberali desaprobă politica egiptena a cabinetului, pe când un alt grup este nemulțumit cu chipul cum este vorba să se esecute reforma electorală. Membrul conservator sir Bourcke a făcut următorea propunere : „Atragem cu respect atențiunea reginei asupra nesuccesului de care au fost însoțite pene acum tóte încercările cabinetului de a pune afacerile egiptene pe uă basă sânătosă, atât întru cât privesce reorganisarea justiției și resolverea satisface tare a cestiunii financiare, cât și restabilirea liniștei și a siguranței prin provinciile mărginașe. Actuala politică engleză n’a avut de resultat decât uă slăbire a autorității guvernului egiptean indigen, fără a da ceva satisfăcător în loc. Cn asemene atitudine este un pericol pentru Egipet, întărziază pentru un timp nedeterminat restabilirea unei asemene situațiuni, care să potă înlesni retragerea trupelor engleze ; acesta atitudine sporesce, într’un chip periculos, răspunderea Englitezei atât față cu Egipetul cât și cu puterile europene. Declarăm ca nici uă măsură alta nu va putea produce uă îmbunătățire senrtă garanție a stării de lucruri din Egipet, decât numai aceea care se va întemeia pe recunoscerea espresă a acelor îndatoriri luate de cabinetul engles când s’a amestecat în afacerile egiptene.“ Ziarele oficiase afirmă ca guvernul refuză modificarea fruntariei Transvaalului, câci acesta ar implica oă călcare de curent a Englitereî față cu căpeteniile indigene ; totuși Englitera a consimțit la cealaltă modificare ce s’a cerut în tratat, și sădice ca delegații Transvaalului s’au declarat satisfăcuți. In Camera lordilor, marchizul de Salisbury blama guvernul ca a luat u atitudine șovăitore în afacerile egiptene ; el accentua ca Ivectivul n’are nici un drept d’a renunța la Sudan și împrumutul cu Rothschild are de sigur în sine un aran DIN AFARA AUSTRO-UNGARIA Norddeutsche Allgemeine Zeitung, vorbind despre desbaterile din Camera austriacă în privința cestiunii limbei, publică un articol care pare inspirat. El dice cu e ne-exactă a finnațiuneagjament secret cu guvernul. Lordul Granville răspunse în mod positiv, cu guvernul cugetă a evacua Egipetul îndată ce în permite starea lucrurilor; c-sea negă cristența unui arangjament secret cu Rothschild, dicând ca guvernul n’a sciut nime despre acest împrumut. Propunerea de mai sus a d-lui Bourcke a fost respinsă în Camera comunelor cu Trojpoturi contra 20. SÓ. Goshen ținu Sâmbăta trecută li Ekipon un discurs, în care se ocuipa cu amănuntul de cestiunea egiptena. D-sea esprima speranța, ca nu se va intămpla nimic care ar putea să facă pe Europa a crede ca Epgistera voiesce de tema de greutăți, să devină necredinciosa misiunii sale în Egipet. Aci nu mai este v&sba numai de regenerarea țarei, ci și pentru distrugerea sclavismului, și tifiM Europa își rădică acum vocea șie a aminti Englitereî îndatoririle cA șî-a luat la Nil și a câror deplinire îl incumbă. Englitera va satisiferă kreest apel, dar în schimb ea ai dceptul a aștepta ca marile puteri să-i dea acel ajutor ce sunt în pozițiune a-i da. Acesta constâ în acea de a deslega legăturele acelea cari lega mâinie Englitezeî în Egipet, și aceste legături sunt : legea în privința lichidațiunii. Intrucât va exista acestă lege în considerațiune pentru creditorii europeani ai Egipetului, va fi peste putință a găsi mijlocele pentru măsurele estraordinare devenite trebilinciose pentru siguranța Egipetuluî.i SPANIA • Uitim urmatórele în National Zeitung din Berlin : Soiri autoritate sosite din Madrid în Belim,ispun ca prin cercurile guvernadin Spania se așteptă pericolul lin a unei revoluțiunî militare, care pate isbucni dintr’un moment într’altul. Se scie ca uă necontenită conspirațiune militară se întinde prin armată. Relațiuni positive spun ca ea se pregătesce a da lovitura decisivă, numai d’a nu lăsa țerile turcesci în manile Rusiei și ale Englitezeî și d’a fi gata la un moment dat, spre a lucra în cea mai completă unire. Față cu nisce interese dă asemene însemnătate, certa pentru Alsacia-Lorena este lucru de nimic. Totuși și acesta cestiune pate să fie discutată. De fapt Francia a perdut partita pe care o juca de secole, de vreme ce unitatea germană s’a efectuat cu totá oposițiunea iei. Cu tote acestea Germanul n’are nici cum intențiunea d’a trage tóte folosele din acesta partită câștigată; din contra, se vor găsi mijloce și cât d’a reduce câștigul de nimic al Germaniei și d'a vindeca rana Franciei. Francia nici n’a refuzat nici n’a consimțit la acesta. Se duce ca Francia trebue se ’și readune forțele mai înainte d’a-și putea lua un rol în politica esterioră. Pate ca discursul lui Gambetta în Cherbourg, care a fost atât de reîi primit în Berlin, fu privit ca ăntâiul răspuns positiv pe acest tărâm. Alianța între Francia, Germania și Austria. De curând a apărut al cioilea volum din cartea „Bismarck. Dupisprezece ani de politică germană“. Nou în acesta carte este o relațiune din 1880 care făcută de un deputat din Reichstag din apropierea cancelarului imperial și este relativă la nișce propuneri pe care principele de Bismarck, după încheiarea alianței cu Austria, le ar fi făcut ambasadorului francez de pe atunci din Berlin, d. St. Walker. In acesta relațiune se afirmă ca din partea germană s’ar fi dis, ca luptele care dăinuiesc de mai bine de două secole între Germania, Austria și Francia, în care preotul victorielor a fost cucerirea unor fâșii de pământuri ce erau departe de a se putea compara cu sacrificiele făcute spre a le dobândi, au condus numai la aceea d’a procura Englitezeî și Rusiei ocasiunea d’a-și rădica colosala lor putere. Germania, respectiv Prusia, trebui să lase pe Rusia se facă ce voia în Polonia și Oriunte fiindcă, în lupta iei cu Francia, avea trebuință d’un sprijin în spate. Acum însă a venit momentul pentru cele trei puteri militare din centrul Europei sau d’a privi lămurit la sorta pământului său, inspirate d’uă gelosie órba, să se țină una pe alta în loc. Nici uă dată, mai mult ca în acest moment, n’a fost mai trebuinciósa alianța celor trei puteri din centrul Europei, Francia, Germania și Austria, care represinta suma cea mai mare, cea mai compactă de educațiune, cultură și forță. Relațiunea în cestiune încheiă apoi astfel : Programa puterilor ar trebui se fie : Nici uă palmă de pământ din peninsula balcanică se nu tracă în manile Englitereí sau ale Rusiei; pământul turcesc din Europa să nu aparțină decât Austriacilor, Francezilor și Germanilor. Dar după ce aceste popore se vor stabili în peninsula balcanică, vor găsi ele drumul și spre Asia mică și iusle, spre a descepta prin țerile amorțite ale Asiei uă nouă viață și a culege bogății? Acesta nu va trebui să se realiseze nici printre vă lovitură violente nici prin vr’un resbel, va fi trebuință DISCURSUL D-LUI STATESCU la primul din numerele precedinte am dat semă despre discursul d-lui Stătescu, rostit în Senat cu ocasiunea desvoltarii ce a făcut propunerii sale privitore la interpretarea art. 7 din Constituțiune. Reproducem adî după hiarul oficial, părțile cele mai însemnate din acea cuvântare. D. Eug. Stătescu. Domnilor, nu voi intra în considerațiunî de ordine politică sau naționale; ele s’au desfășurat în ședința precedintă și pe cer voie astăzi să mă țin pe tărâmul esclusiv juridic. Domnilor, prin legea interpretativă ce am avut onore a propune, se zice ca, „dreptul de a cumpăra imobile rurale în România, fiind un drept cetățenesc reservat exclusiv pămăntenilor și celor împămănteniți, nu se póte acordă societăților prin acțiuni la purtător, nici face obiectul instituirii acelor societăți.“ Remâne dar se stabilesc adî, décà trebuință mai este, ca acesta lege interpretativă nu modifică întru nimic art. 7 și nu este decât reproducțiunea exactă a testului Constituțiunii și a spiritului în care a fost votat acel test. Domnilor, art. 7 din Constituțiune, în ceia ce se atinge de puntul care ne preocupă, glăsuesce astfel: „§ 3. Naturalizarea nu se pote acorda decât prin lege și în mod individual. „§ 5. Numai Românii sau cei naturalisau români pot dobăndi imobile rurale în Romănia.“ Rezultă de aici ca societățile anonime, neavând uă naționalitate determinată, nu se pot constitui cu scopul de a cumpăra imobile rurale în țară, ca, în tot cazul naturalizarea lor și dreptul de a cumpăra moșii, nu li se póte conceda decât printr’uă lege speciale și individuale fiecăreia societăți. S’a dis, d-lor, câ societățile anonime prin faptul ca constau într’uă asociațiune de capitaluri, ér nu de persone, prin acesta chiar nu au uă naționalitate proprie a lor, și ca prin urmare nu s’ar putea să intre în previsiunile art. 7. Este uă erore provenită, cred, din faptul ca nu s’a avut în vedere testul precis al art. 7. Când § 5 din art. 7 dice ca numai Românii sau cei naturalisaț români pot dobăndi imobile rurale în România, prin acesta chiar el exclude pe aceia ce nu au uă naționalitate determinată. Nu este de ajuns, pentru a se admite societățile prin acțiuni la beneficiul proprietății teritoriale reservat exclusiv naționalilor prin art. 7, nu este de ajuns să cricem ca ele nu au un naționalitate străină caracterisată) Ar trebui pentru acesta se se stabilesc acum câ ele au naționalitatea română , câci, încă vă dată, chior, o repet, din testul și spiritul art. 7, reese ca numai Românii si 71 cei naturalisați români pot dobăndi imobile rurale în România. Când dar legea interpretativă vine să afirme acest sens al art. 7 din Constituțiune, ea nu ese cu uă iată din tecstul și spiritul lui; ea nu face decât să-l afirme. D-lor, s’a mai dis ca prin faptul ca societatea este constituită în țară, câ obiectul comerciului ce se esercită în țără, câ aici își are sediul și cu guvernul român a autorizat-o să se constitue, prin acesta chiar ea nasce în România și este prin urmare naturalisată sau de naționalitate română. D-lar, și la acest argument care nu este decât un curent de a să înduci, art. 7 răspunde în mod peremptoriu. In adevăr, când § 3 al art. 7 dice ca naturalizarea nu să pute acorda decât printr’un lege și atunci în mod individual, cum putem noi admite ca colectivităților, numite societăți, ca să potă atribui printr’un simplu jurnal al consiliului de miniștrii, fără lege? Decá numai prin lege se pute acorda cetățenia și dreptul de a dobăndi imobile rurale în țară, este evident ca numai prin lege să pot constitui persone juridice, ficțiuni, cu asemene drepturi în țară ! Când dor prin legea interpretativă să declarâ ca acest drept nu să pute recunosce societăților anonime prin simplul jurnal al consiliului de miniștrii, nu facem decât să stam în termenii categorici și în spiritul art. 7 din Constituțiune. Acesta este indubitabil când societățile prin acțiuni sunt formate chiar de la început de străini, sau de străini în unire cu românii, când adică promotorii, fondatorii sau sunt scriitorii capitalului social, sunt în tot sau în parte străini. Atunci ele au nevoe de uă lege specială pentru ca se potă dobăndi imobile rurale în țară. Dar ce să se facă cu societățile prin acțiuni cari s’ar constitui chiar de la începutul lor de capitaliști exclusiv pămănteni ? Mai antei, d-lor, acesta obiecțiune, cum avea onorea s’o die, nu s’ar putea rădica în favorea societății a cârei constituire și aprobare a provocat acesta lege interpretativă, câci ea de la început este constituită, parte de Români și parte de străini. Dar chiar déca societatea ar fi constituită exclusiv de pămănteni, totuși cred ca dreptul de a dobăndi imobile rurale nu ’i s’ar putea acorda decât printr’un anume lege. Și omentul este forte simplu! Este ca aceste societăți, prin mecanismul lor, prin propria lor natură constitutivă nu au și nu pot să aibă o priori uă naționalitate determinată, fișă! Acțiunile, cari la început «tipic în mână de detentori români, pot, prin faptul ca ele sunt negociabile și transmisibile la purtător, port să devie în urmă în mare parte în manile străinilor; și când acele societăți vor avea de obiect dobăndirea de imobile rurale, este forte probabil ca acțiunile lor vor fi căutate de străini, cari, după Constituțiune, nu pot dobăndi altfel imobile rurale în România, decât prin împământenire, adică prin anume lege. Atunci se va intămpla acest fapt, ca unde la început am avut uă societate constituită de acționari români, în urmă acea societate, prin jocul firesc al legilor lor constitutive, s’a transformat într’uă societate de străini. Apoi, ch lar, când marea majoritate a acțiunilor unei societăți se află în mâna nepămăntenilor, prin acesta chiar acea societate ,și a schimbat naționalitatea, a devenit de fapt uă persona străină, și este cunoscut - nu este ceva nou—ca deținătorii acțiunilor au dreptul la patrimoniul social în raport cu suma acțiunilor ce dețin și cari represintă acel patrimoniu social. Când marea majoritate a acționarilor este de străini, tote organele societății, cari emană de la adunarea generală a acelor acționari, vor fi necesarmente compuse de străini, și chiar de am admite ca la lichidație imobilele se vor vinde, totuși până atunci, vă întreb : cine va stăpâni, cine va administra și cine va esploata acele imobile rurale, deci nu organele societății compuse de străini? Pate însă să se recunoscă asemenea drepturi unei colectivități de acționari prin simplul jurnal al consiliului de miniștrii, când indivizilor nu li se pute acorda decât printr’un anume lege ? Eu unul nu cred! Când dér s’ar constitui societăți anonime având de obiect cumpărarea de imobile în țară, și când s’ar autoriza asemene societăți fară lege, fară intervenirea Corpurilor legiuitore, s’ar necunosce desicur tecstul positiv al §. 3 combinat cu § 5 din art. 7, după care dreptul de a dobăndi moșii în țară nu se pote acorda străinilor decât printr’uă lege individuală și specială. Am ținut să apropii testul legii interpretative de testul Constituțiunii, ca să arăt canci nu este uă interpretare ostensivă care se face, ci câ remânem pur și simplu în termenii categorici ai acestui tecst din art. 7. Domnilor, s’ar mai putea face o obiecțiune; s’ar putea elice câ aliniatul din urmă al . 5 din art. 7 prevede ea, convențiunile internaționale, nefi asistente, remân în vigore cu tóte clausele și termenii cuprinși între casele și cu convențiunea comercială cu Austro-Ungaria ar