Romanulu, noiembrie 1884 (Anul 28)
1884-11-26
k 20 BANI E3EMPLARUL 4 ANUL AL XXVTII-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto „ > n „ III....................2 leI — » Inserțiunî și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea dianului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass), LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Dande et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — ANOLO REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1. STRADA DOMNEI Directore politic și gerante respnnslétor: C. A. ROSETTI Luminézate șî veT fî. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; șfee luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 l«I. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea parului și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Bleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — T 26 RAPCIUNE 1QQI I 8 ANDREA 1004 Trecem printr’uă crisă din cele mai seriose. Activitatea nostra producetore e staționară sau în regres. Consumațiunea cresce necurmat și cu pași uriași. Resultatul: crisă generală; lipsă de afaceri ; mersul teü al întreprinderilor esistind, absolută temere de ori-ce întreprinderi moi. I Șr ceea ce este mai roti, mai dureros, mai de disperat chiar, e ca, în mijlocul acestui vîrtej ce ne-a coprins și ne târasce repede spre un necunoscut, care numai favorabile ÎL nu ne póte fi, mai toți ne perdem timpul în intrige — ca sĕ ne servim d’uă espresiune vulgară dar adevérătă — pentru „a ne trage pe sf<5ră unii pe alții“ și a vend și manifestând uă bucurie copilaresca, când succesul — un succes de paradă — a încununat acele machinării. S’au mai vestit și’n alte țerî asemeni lucruri. Se ved chiar și astă ci. Nicăici înse, ele n’au dus decât la reű. Leon Say, unul din cei mai însemnați economiști francezi, denunță aparițiunea acestui fenomen in Francia și-l deplânge: „Partea practică a lucrurilor ne scapă, zise densul, și partea teoretică nu ne preocupă ceea ce pare contradictoriu. Nu ne neliniștim ne «X- doctrine, nu ne dam ostenela d’a le combate, d’a căuta rațiunile sciințifice și rațiunile politice; economiștii adorm într’un optimism indolinte pe perioa mele a teoriei „lasă să se facă. “ „Gustul luptelor economice a trecut de mult și ni se pare ca ne-am mira forte deca am vedea un Bas- V, tat și un Proudhon susținând în public órecari iese unul în contra altuia. E adevarat ca arta d a discuta s’a perfecționat mai puțin decât arta d’a închide gura celor ale câror idei nu le aprobam. Acesta e póte causa ca economia politică nu se mai amestecă în luptele politice atât cât s’amesteca altă dată.“ Noi, din nefericire, nici atât nu putem zice. Economia politică nu s’amestecat nici uă dată în luptele politice. Am lăsat toți, fără osebire de partite, ca lucrurile să mârgă în voia lor, când n’a intervenit uă voință străină de țară ca să le dea direcțiune — cum e cașul cu convențiunea comercială austro-română—și astăzi după ce 20 de ani ne-am măgulit cu ideia ca facem uriașe progrese economice, ne vedem siliți ar mărturi, prin chiar mesagiul legai e sistența unei crise, care „prin chiar gravitatea iei, trebuie să fiă un causă de deșteptare și de impulsiune pentru a cugeta cu toții la remediu și la îndreptare (!)“ Ne bucură aceste cuvinte și ne-ar îndreptăți să asteptam faptele. Le asteptam, sense—mărturim—cu orecare necredință, de vreme ce stim ca—în lungul șir de ani—de când ne silim a dovedi în aceste colóne neapărata trebuință a unei anchete economice, n’am avut fericirea d’a vedea dându-se vr’uă atențiune cercetării seriose și în fapta situațiunii în care ne găsim. Măsuri,—suntem șiruri,—se vor propune, pentru ca situațiunea e periculosa. Dar mult ne pare rou ca nu ne putem face ilusiunea despre puterea și înrîurirea lor. Intr’adevĕr, nefiind resultatul unui studiu amănunțit, făcut chiar asupra faptelor, acele măsuri se vor reduce firesce la nisce încropeli cari vor micșora póte pentru moment real, dar în același timp vor înviora zadarnic speranțe cărora li se va pregăti să curendă și durerosă desamăgire. E de datoria tuturor Românilor d’a lucra, cu tóte puterile minții, inteliginței sciinței și cunoșcințelor lor, pentru a feri țara do uă asemene încercare. Aci nu mai e vorba de cestiuni politice și de interese de partită. E vorba de viitorul economic al țarei, care este condițiunea esențială chiar a viitorului țel politic. Sperăm dar câ își vor da toți sema de primejdia situațiunii economice în care ne găsim, și unind cu toții la un loc capitalul de cunoscințe ce nu vor contribui a suplini — întrucât cu putință este — lipsa studiului asupra lucrului însuși, studiu care nu s’a făcut și pe care gravitatea situațiunii — care impune oă soluțiune repede — pentru moment nu ne permite a’l mai face. Intrucât ne privesce, ne vom face în consciință datoria, îndată ce guvernul își va presinta proiectele, deci nu se va procede la votarea lor cu iuțâla vertiginasă care a intrat de câtva timp în obiceiurile nostre parlamentare. Pentru moment, ne mărginim a schița, în trăsuri generale, situațiunea în care ne aflăm. I 4 .J'V ~'dtvuf- qjn/fuva-nțir;l'ît ■yjĂrnvi» de muncă mai întinsă, care ne aducea bani în țară, lâncezesce. Producem prost, puțin și scump. Și chiar ceea ce producem numai găsesce cumpărători. Ambatele gem de mulțimea și greutatea productelor. Producătorii gem și dânșii de neavere, de sarcinile grele ce au pentru capitalele care stau marte, și se infioreza de perspectiva ce le înfățișază viitorul. Proprietarul vede scădând an cu an venitul moșiei sale ; arendașul simte cum capitalul i să slejesce , și unul cată să scape de moșiă, ceea ce depreciază pământul; celalt părăseșce munca pământului și acesta măreșce depreciarea, de vreme ce cererea de arendași devine din ce în ce mai disproporționată în raport cu oferta. Lipsa de vite—câci din causa epizootiei vitele s’au împuținat, și din causa interzicerii exportului lor în Austro-Ungaria crescerea de vite s’a micșorat — și cu ea s’a micșorat și capitalul agricol al țarei — lipsa de vite contribue mult atât la scumpirea produsului, cât și la mai repedea sleire a pământului. Acesta întru cât priveșce proprietatea și cultura mare. Cât pentru mica proprietate, pentru țărani, lucrurile stau și mai reț. El, deși mai emancipați de clacă, nu stau mai bine decât erau nainte de 1864. Până anii trecuți, pe lângă abuzurile revoltatare ce se faceau cu ei în lucrarea șoselelor, sătianii împroprietăriți trebuiau se platesca răscumpărarea clăcei, se platesca un bir câtre Stat de 18 lei și altul câtre județ și comună. Pământul e rescumpărat, legea șoselelor desființată, birul redus la 6 lei. Ar trebui dor ca buna-stare să fi început a intra în casa sătianului. Nu e casc așa. Mizeria îl sugrumă. Muncesc o întindere mare de pământ, dar, din causa neșciinței și din lipsă de instrumente, de vite și de capital, muncesce réu. Asta cj,1 sătianul, ducând la oraș produsul unui pogon muncit de densul, nu ia nici atât cât a dat pentru sămânță și cât i s’ar fi plătit timpul de lucru. Acastă stare de lucruri explică în mare parte de ce un număr atât de însemnat dintre împroprietariții de la 1864 s’au grăbit a-și vinde pământul; acesta explică asemene de ce, chiar în urma legii care le-a înapoiat acel pământ, fórte mulți dintre dânșii nici n’au cerut la tribunale punerea lor din nou în stăpânirea acelui pământ. Ce dovada mai vădită și mai întemeiată cu împroprietărirea—în condițiunile în care s’a făcut — a fost pentru sătianî un folos numai problematic ! Intr’un cuvânt, agricultura, fiă mare, fiă mică, sufere efectele unei crise până acum necunoscută țăreî, și agricultorul—singurul producător din țară—să resimte mai mult și mai adânc de acesta crisă decât oricare altă clasă socială română. Comercial asemenea sufere și pere. Numai funcționarismul propășiaste și sleiesce uă bună parte din produsul muncel agricultorului și comerciantului. Intr’un alt articol, vom vorbi despre comerciu și despre înrîurirea ce are function»»damul asm. «a stării nóst.S Ecollu unice. Wr SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 6 Decembre. — Senatul a adoptat cinci articole din proiectul de lege în privința reformei electorale, dar a respins amendamentele care supuneau la sufragiul universal alegerea senatorilor. Discuțiunea proiectului va urma Luni. Londra, 6 Decembre.— Parlamentul s-a amănat până la 19 Februarie. Puterile nu vor răspunde Notei cuprindând propunerile Englitezei privitore la Egipet decât după închiderea conferinței africane. Berlin, 7 Decembre. Comisiunea conferinței africane a discutat ieri propunerile supt-comitatului al carui raport tinde la puntele următore : Libertatea navigațiunii pe Congo și pe afluienții săi;— libertatea comunicațiunilor pe canalele și pe drumurile de fer colaterale;—oprirea de a nu percepe facte decât pentru a acoperi cheltuelile de navigațiune; instituirea unei comisiuni internaționale însărcinate cu supraveghiarea navigațiunii și cu stabilirea carantinelor la gura Gongului. Raportul cuprinde pe lângă acesta diferite propuneri ale Germaniei și ale Belgiei privitore la neutralitatea Gongului. Statele Unite își reservă asemenea dreptul de a înfățișa uă propunere privitore la neutralizarea întregului teritoriu al Congului. Berlin, 7 Decembre.— Gazeta Germaniei de Nord decilară ca se unesce pe deplin cu părerea esprimată de Gazeta ColoniA care duce cu părerile esprimate de curend de d. Windhorst în senul Reichstagului contribuiesc a confirma ca este cu neputință ca partita gelfă se ia succesiunea Brunswickului. Gazeta adaogă ca guvernele confederate nu vor permite nici să déta ca cineva se ia, în micjlocul lor, sarcina de a apăra la tribuna Reichstagului revoluțiunea contra împăratului și imperiului. DIN AFARA GERMANIA Guvernul german n’are majoritate în Reichstag și oposițiunea îi face tot felul de neajunsuri. In comisiunea pentru cercetarea bugetului ministeriului de resbel, a fost să vină discusiune și ea n’a voit să acorde ministrului adaosele ce acesta cerea în buget. De aceea ministrul fu nevoit, după cum spune Schwäbischer Mercur, să facă nisce destăinuiri d’uă mare însemnătate, care sunt ținute înse secret. In acesta privință găsim ânsă urmatorele rânduri în edițiunea de será al Ș.iai ului Neue freie Presse de la 5 Decembre . Am spus ieri câ ’n comisiunea bugetară a Reichstagului german, ministrul de resbeil a dat lămuriri de ce guvernul imperial a fost nevoit în primavara trecută să"ă narmeze fortăreța Thorn și să trimită garnisone mai tari în ținuturile de la fruntarii. Este prea adevărat ca aceste treh narațiuni ale ministrului de resbel sunt ținute secret, totuși se di °e ° â el a presintat comisiunii o d espunere cartografică despre corpurile de armată ce se află, staționate pe teritoriile ruseșci de la fruntarii, ceea ce a făcut de trebuință să înoire a garnisonelor germane. 1 ENGLITERA Neue freie Presse, publică următarea telegramă ce i se trimite din Londra cu data de 5 Decembre : De câteva zile s’a schimbat cu totul mersul negocierilor asupra cestiunii financiare egiptene și a propunerilor engleze. Geza.Vila a luat în acesta cestiune rolul conducător, care mai nainte, cu consimțimentul principelui de Bismarck, era lăsat pe sema Franciei. Nu numai în ambasade germană de aici se urmezu studii amănunțite și confidențiale, cu concursul unor esperți egipteni, asupra cestiunii egiptene, spre a se putea da informațiuni complete principelui de Bismarck, dar ancă și guvernul engles a însărcinat pe d. Millet e’uă asemene misiune la Berlin. Acesta procedare are c’uă atât mai mare însemnătate, cu cât se scie cu propunerile lordului Northbroock și conclusiunile esperfilor financiari egipteni nu se potrivesc cu propunerile cabinetului englez, și astfel principele de Bismarck se prezintă acum ca arbitru. Francia este orecum surprinsă într’un cin ■' V-a făcut de acesta nupă schimbare 'La""*, purf și &. •>» auuiâgV.ni é. plin# deja despre acesta. De asemene și ambasadorele unei mari puteri de Nord s’ar fi încercat să capete de la lordul Granville mai multă lumină asupra negocierilor anglo germane și asupra apropierii în atitudinea de pâae acum a principelui de Bismarck fadă cu Francia în cestiunea egiptena și care acum pare cu totul schimbată. BELGIA Ne aducem aminte ca actualul ministru de interne belgian a condamnat cu asprime în Cameră așa numitul „Compromis al primarilor,“ care este de cea mai mare însemnătate pentru menținerea institutorilor de la scalele publice. In onarea primarilor cari au încheiat acel compromis s’a dat Dumineca trecută în Anvers un banchet la care au luat parte 2000 liberali. Primarele din Bruxelles, d. Buis, rădica cu acesta ocasiune un toast, în care ciise între altele : A guverna fară orașele cele mari, este un nebunie, și a guverna contra lor este un ce peste putință. In deșert se vor isbi valurile clericalismului de zidurile orașelor nóstre, căci am rădicat în ele uă putere de neînvins : scólele nóstre. Spre a menține aceste scóle, noi, credincioși exemplului strămoșilor noștri, vom urma lupta cu același zel și aceiași îndărătnicie. Jurământul pe care l’am făcut împreună, îl vom ține — garantez pentru acesta — și nu vom înceta lupta până când nu ne vom scăpa sculele și până când liberalismul nu va triumfa. j pleta propria sea limbă întemeind-o pe independința națională și literară. Polonii pot acorda Slavilor cel mult un asemene concesiune de reciprocitate literară. Orice ar trece peste on asemene concesiune reciprocă trebue privit ca panslavism. Pe câtă vreme Cehii vor procede în sensul programei polone, ei pot compta pe alianța Polonilor; altfel, va trebui ca acesta alianță să înceteze Ziarul Dziennik Polski, la rîndul său, accentueza ca Polonii resping orice comunitate cu Slavii supt egida Rusiei. In fine Ziarul ceh Narodni Listy revine asupra discursului d-lui Rieger despre relațiunile dintre Cehi și Unguri, și Zice ca ar trebui să mintă daca ar voi să afirme ca este de acord cu afirmațiunile d-lui Rieger, care sunt contrarii nu numai vederilor sale ci și simțimintelor sale naționale. Intrucât discursul d-lui Rieger se atinge de sforțurile și vederile politice ale poporului ceh, el este neexact, atât în privința trecutului nostru cât și în privința sforțărilor nóstre pentru viitor. Nici din puntul de vedere al politicei practice — Zice Narodni Listy—nu putem găsi un motiv pentru acésta manifestațiune a d-lui Rieger. Déca ea a avut de scop d’a slăbi în ochii maghiarilor însemnătatea ovațiunilor ce s’au făcut de curend poetului nostru național, apoi nu și-a ajuns ținta, de vreme ce mai tote ziarele maghiare spun oratorelui câ de prisos s’a încercat să facă acesta manifestațiune. De altmintrelî, afirmațiunile d-lui Rieger sunt neexacre. Nu este adevărat câ nd Cehii am recunoscut întotdeuna dualismul. Pe cât se im, întrega națiune cu Palacký și Rieger în frunte, a fost multă vreme contra formei de Stat dualiste. Ani îndelungi am luptat contra iei prin LA.» •f:Forma dualistă monoremei n a putut nici un dara Se nara idealul nostru. Respectăm în adever drepturile Statului ungur și nimeni din noi nu se încerca nici astăzi a le fieni. Totuși forma de Stat ce a resultat din compromisul de la 1867 întrece cu mult drepturile ce Statul ungur avea mai nainte; ea a pus monarhia pâ uă basă ce cu greu îi va da putere și trăinicie, și în același timp a condamnat întrega jumătate a monarhiei ne-maghiară la uă dependință economică din care Ungaria trage prea adese ori avantaje vădite și vătâmătore producțiunilor nóstre locale. Precum acest dualism, mai nainte de realizarea lui, n’a fost idealul nostru, tot astfel și astăzi, după speranțele ce am făcut, el nu póte fi un ideal pentru viitor. Cehii, în pretențiunile lor, nu ating câtuși de puțin interesele Ungurilor, și prin urmare n’au trebuință să se scusesenaintea lor sau să-și ascundă de denșii sforțurile lor. Ca Ceho-Slavi, avem simpatii naturale și drepte pentru Slovaci cari, cu tota fruntaria politică, sunt și rămân uă parte a unuia și același popor. Avem nu numai dreptul, dar și datoria d’a ne ocupa de interesele lor. Nimeni nu ne póte condamna când, prin graiii și prin scris, combatem nedreptățile ce suferă frații noștri din țerile ungare. Și d. Rieger scie cum Maghiarii dominatori se portă cu sărmanii Slavi, și totuși un popor frate, din motive de naltă înțelepciune și prevedere politică, trebuie nu numai să tană, dorâncă să-și ascundă durerosele simțiminte și să renunțe la ori-ce simpatie și comunitate ? Și ce răspuns i s’a dat d-lui Rieger pentru ca a renunțat franc aminte la Slovaci ? Credul-au înțelepții Maghiari cuvintele lui ? Nimic. Maghiarii nici nu voiesc s’audă de slavism; ei n’ar avea nimic contra dreptului nostru de Stat, contra încoronării și contra celei mai întinse autonomii a nóstră, déca n’am fi slavi. Chiar existința nostră ca popor slav le este neplăcută și urâtă. Acasă ei voiesc a avea în mâni atot-puternicia. Ei perd din vedere casé ea pofta lor de dominațiune și de mărire și dorința lor d’a se ridica pe umerii poparelor slave, împrăștie slavismul, și nu mai este îndoială ca dominațiunea fară nici uă considerațiune a Maghiarilor este amenințată de panslavism și ca, orice vor face, ea va fi din ce în ce mai mult amenințată. POLONII, CEHII SI UNGURII Acum tocmai, după ce ziarele ungare șî-a dispus deja vederile lor asupra discursului d-lui Rieger , iau parte și ziarele polone în acesta discusiune. Astfel Gazetta Narodowa atacă pe d. Rieger ca, fară a ține semă de Poloni, se încerca a se înțelege cu Ungurii și, în discursul său, fară a se gândi la Poloni , el pune lucrurile astfel ca cum Cehil și Ungurii ar fi cel mai însemnați factori al monarhiei, de cari depinde totul. Polonii, Zice citatul chiar, nu se vor implica nici uădată cu panslavismul literar— care servă de paravan și slavofililor din Rusia pentru scopurile și agitațiunile lor — de vreme ce programa Polonilor recunosce fie-carei operațiuni dreptul și datoria d’ași comp LUNI, MARȚI, 26, 27 NOEMBRE 1884 SOIRI D’ALE DILEI Mâne se va judeca la Ploesci procesul celor acusați pentru torturele de la Bordeni.* In Brăila s’a constituit u societate de hăinărie și croitorie română cu titlul Brățara de aur. Operațiunile consilielor de reviziune pentru formarea contingentului 1885 vor începe la 1 Decembre 1884 și se vor închide la 15 Ianuarie 1885. * Sâmbătă s’a dat la Ateneu concertul d-lui Gerhard Brassin, virtos pe viora, și d-na Clara Stein, pianistă din Viena. Duminecă la 2 ore se va da un al douilea concert la sala Ateneului. Vom da semn despre densele într’unul din numerile viitore.* . . . . * * Grila ministerială este terminată. In urma consiliului de miniștri ținutieri, supt președinția M. S. Regelui, miniștrii și-au retras demisiunile. * Ziarul oficial publică în numărul de ieri (25 Noembre), instrucțiunile relative la operațiunile consiliului de revisiune pentru dărămarea contingentului anual. .* ** Consiliul județian și comitetul permanente din județul Brăila sunt disolvate. * * * S’a naintat la gradul de supt-locotenente, pe Ziua de 20 Noembre 1884, la vacanțele ce sunt: In arma cavaleriei. — Portocală Nicolae, Megroponte Nicolae și Eliad Radu. In arma infanteriei. — Radivan Grigore.K- *$ Dr. Ionescu ajutorul supt-prefecturei Neajlov-Glavacioc din județul Vlașca ne trimite un răspuns la cele scrise în privința sea, în jHo mânuiți de la 6 Noembre. D-sea ne spune ca primarele Prejba este. ...n jG.neoa.ta. nistepuiii «l« r? £~.rr"'“ țin să se pronunțe asupra acestei afaceri. In urma falimentului casei Spartali, care a adus atâta sdruncinare și pagube comerciului român, acum uă altă casă mare de cereale, tot din Londra, casa Nicopol, ce avea filiale în Galați și în Brăila, a încetat plățile. * * * Măcelarii din Piteșci s’au pus în grevă, și Dumineca trecută n’au tăiat carne. * Un nou proces de presă la Sibiu. Tribuna spune ca redactorele iei răspunzător, d. Cornel Pop Păcurar, a fost citat de tribunalul din Sibiu, spre a i se face interogatoriu pentru un „delict de presă."* Gazda Transilvaniei spune că ministrul unguresc de agricultură, industrie și comerciu, a permis importarea de carne de porc din România, pe baza presvitirii unui certificat sanitar. * * * -X * -X** SCIRÎ DIN AFARA D. Leroy-Beaulieu, vorbind în Journa des Débats despre conferința din Berlin Zice ea și daca Francia nu trebuie să arate ură și rea voință fadă cu Germania totuși este de prisos a arăta atâta bună voință pentru uă înțelegere cu acesta putere și a ne sacrifica interesele. Nu recunoscem nici unei națiuni în Europa drep d'a aduce un regulament pentru Nigrul di mijloc sau de sus. D’asupra Nigrulh fâlfâie un drapel civilizat: cel frances A fost un ideiă bizară din partea d-la Ferry ca a permis uă conferință în acesta privință.* Consiliul comunal din Paris a luat aprope în unanimitate otârîrea d’a cere d la Cameră să voteze contra scumpirii panei și a cârnei.* In die Prese găsim urmatorea telegramă din Constantinopole cu data de 4 Decembre: „Patriarcul ecumenic Ioachim a adresat mitropolitului din Belgrad un scri sare prin care ’l recunosce pe acesta și salută într’un chip amical. Negocierile în acesta privință s’au urmat fórte secre și fără spirea ambassadei ruse de aici . Ministrul de comercii din Paris a primit petițiuni de la lucrătorii din departamentul Saône-et-Loire, care se declar contra oricârei măsuri prin care s’a scumpi pânea și carnea. Consiliul gene