Romanulu, iulie 1886 (Anul 30)
1886-07-24
ANUL AL XXX-LE Voiesco și vei putea anunciuri Linia de 30 litere petit, pagina IV.......................40 bani Deta „ „ a III .... 2 lei „ înserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein, et Vogler, (Otto Maass). L4 FRANCFORT, STM. — la G. L. Daube et Cure, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancaze se refuse — 20 BANI ESEMFLARUL REDACTIUNEA SI ADMINISTRATIUNEA, CALEA VICTORIEI. 10. Fundatore: G. A. ROSETTI. EDITIUNEA ( B) Directore: VINTILA C. A. ROSETTI SAMBATA, 24 IULIU 1886. Luminezate și vei fi. ■SI ABONAMENTE pitală și districte, un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lunit 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15. Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dot. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. O.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard —• 1 BUCURESCI 23 CUPTOR Raportele membrilor consiliului sanitar superior din cele șapte circumscripțiuni ale regatului, pe anul 1885, publicate acum, în Iuliu 1886, trebuiesc citite și recitite. Din puntul lor de vedere, eminenții doctori în medicină, autori ai raportelor în cestiune, privesc totá starea nóstră, nu numai igienică și sanitară, ci și socială. Analiza cea mai adevărată, și prin urmare înfierarea cea mai nemilosă a tuturor administrațiunilor nóstre, n’au fost făcute nici uă dată cu mai multe și mai tipice amănunte». Membrii consiliului sanitar superior au tăiat, cum e vorba, afunci în carne .... viă, pentru a nu zice putredă, plimbându-și, mai toți fără dibuălă, fără circonlocuțiuni, scalpelul lor șciințific pe tóte bubele de cari sufere corpul social în România. Rar ni-a fost dat să vedem în alte țări, și rar ni-a fost dat să citim la noi :n bogate tabeluri, uă nepăsare mai criminală, uă lene mai neomenesc și uă rea voință mai vădită decât aceia a tuturor administrațiunilor provinciale. Aees din raportele sanitare lucruri neauzite. Mintea nu pare să le crădă. «Monitorul » cade din mâna aceluia ce’l citesce la aflarea unor astfel de enormități. Am dat într’unul din numerile trecute, aci chiar, după raportele acestea cari vor rămâne celebre în istoria civilisațiunei nóstre (ce ironiă pentru moment!) mai multe probe despre modul nelegiuit cu care administrațiunile prefectorale, municipale și altele își înțeleg sea mai bine, nu numai că nu’și înțeleg, dar își rici de datoriele lor. Am putea să înzecim, să însuțim exemptele, fiecare colinnă a Ziarului oficial geme supt scârbasa greutate a probelor de nepăsare, de lene, de rea voință. Răul, primejdia au ajuns la culme în administrațiunea de azi In locul «erei noue» de care ni se vorbesce fără sație, citind raportele medicilor, noi credem că pentru administrațiunea regatului va trebui să viă un cataclism, un prăpăd, un fel de potop ne mai văzut până acum care spălând administrațiunile cu administratori cu tot, se facă posibil evenimentul acelei nouă ere, astăzi vis, enervantă închipuire, întocmai cum în timpurile nu atât de depărtate de noi maghistratul orașelor doria din suflet ca vr’un foc să curețe derîmăturile infecte în care se adapostiau cu chiu cu val administrațiilor, și orașul după foc să îmbrace haină ceva mai nouă,—tot astfel, astăzi citind cele ce sufer orășenii (nu jicem de țăran nimic), cugetătorul doresce, deca nu focul, apoi desigur un remediu tot atât de violent. Intr’uă comună urbană ce face primarul și consilierii municipali? Face ceia ce au făcut și predecesorii săi; face ceia ce vor face și succesorii săi, dăcă administrațiunea și impulsiunile de la centru vor fi aceleași ca și astazi. Promite minuni înainte de alegere ; învăță, după ce s’a ales, să’și facă iute și cu parafă iscălitura; pretinde a fi salutat de toți; mjghăbă serbătorile naționale cu multe stoguri, masalale, galeși și alte elemente de veseliă districtuală puțin odoriferante; să cărtă, când nu se încaieră, cu consilierii municipali, dăcă aceștia arătă că au órecari veleități de resistență ; se ’nchină până la pământ prefectului și’] rogă să transmită închinăciunile lui devotate la Bucuresci; primesce cu bucurie autorisarea de a contracta împrumuturi ; mută piața când la vale când la deal ; subsemnă ordonanțe ce nu înțelege ; este adese ori deputat, și mai presus de tdte, în tot momentul, la primăria, la grădina orașului, la cafenea, face politică, aprobă și combate, strigă, rostesce discursuri, nădușe, ba de multe ori în focul discuțiunei dă și cu scaunele în adversari, într’un curent luptă în politica mare. Acesta e primarul comunelor urbane, afară de Iași și de Bucuresci, unde, dăcă parte din cele înșirate mai sus se văd cu mare înlesnire, tot avem silințe și osteneli cu caracter adevărat municipal. Dar,sice-veți, cum rămâne cu interesele orașului care l’a ales de părinte al lui ? Părinte ! Acestă numire ce se dă primarului este una din acelea pe cari, în felul civilisațiunei nóstre, limba română le-a creat cu uă ironiă incisivă și incomparabilă, pentru a boteza în batjocură cu ele pe nisce funcționa I cari orice altă numire ar merita, afară numai de acesta ce li se dă. Citiți și recitiți raportele doctorilor Csenderel , Sergiu , Stoicescu , Măldărescu, Felix și alții, și vedeți dacă, în schimbul infamielor și infecțiunilor ce ei permit să doirmă în comuna lor, primarii merită numele de părinți al orașelor, ori de călăii, de otrăvitori al orașelor. Dăcă p’alocurea s’a făcut câte ceva, dăcă s’a aplicat câte un articol din regulamentele municipale—complete și imprimate în broșure Gumóse cari se arătă visitatoriul până nu au mucezit încă în arhiva municipală din beciul de lângă latrină, — dăcă adică p’alocurea primarii și consilierii municipali au mișcat ceva, acest lucru e atât de rar încât se perde în noianul de nepăsare, de lene, de rea voință, de ignoranță ale celorlalți. Ar trebui nemurit prin piatră primarul care, neîmpins de nimeni, de la el singur, a realisat că măsură inteligentă și într’adevăr folositare comunei ce administrăză. Primari de felul acestui «fenice» și măsurile inteligente și folositóre sunt legende cari se povestesc de locuitorii orașelor ; au fost dar nu mai sunt,fie cei ce citesc raportele membrilor consiliului sanitar superior. Cei de astăzi fac politică, căci, ca și prefecții, primarii comunelor urbane din regatul României cred cu tăriă că numai și numai prin politică era nouă va intra și’n administrația. M era orașul de nevoi, primarul își va bătători pârtia la deputăție !! Raportele doctorilor trebuesc citite și rescitite propus, conform dorinței guvernului austriac, din partea direcțiunei generale tarife eftine. „Neue Freie Presse“ ne spune acum că propunerile direcțiunei generale n’au fost primite. In ce privesce porumbul s’a arătat că propunerea guvernului este inacceptabilă. Porumbul, care până acum se importa din România, avea să plătescă transportul pentru 92 de khilometri. Acum pentru ca să se importe porumb din Rusia de Sud, trebuie să se ia linia Podwoloczyska-Lemberg- Cernăuți, care este de mai multe sute de khilometri. Se cere ca întrăga plată de transport pe acest drum să nu fie mai mare decât era pentru 92 de kilometri, și fiindcă căile ferate rusesc cu anevoie vor acorda uă favóre în privința tarifului, totă sarcina ar cădea pe căile ferate austriace. Acest lucru nu se pote cere în mod serios și nici nu este necesar, deoarece în realitate aci nu este vorba decât de diferința vamală de 75 de creițari, adică de diferința între 1 fiorin la granița română și 25 creițari la granița rusăscă. Acesta se va arăta și mai lămurit într’uă adresă către guvern. Dorința d’a se acorda pentru esportul de lemne via Triest aceleași tarife de transit, cum s’au acordat la 1883 pentru lemnele din Galiția, a provocat o discuțiune forte vie. Direcțiunile au regretat că s’au făcut și pentru lemnele din Galiția reducțiuni atât de însemnate, deorece căile ferate sunt în pagubă, și în special direcțiunile căilor ferate care participă mai mult la acest transport au declarat în modul cel mai categoric cu densele că nici un preț nu vor mai acorda tarife reduse afară de cele esistente, care rămân Vi‘ gare până la 1887. Tariff’ pentru lemne s'a stabilit la 18^ numai cu condițiunea ca el să fiu privit ca un precedent și RTM urmare să nu fie aplicat pe cale. De aceea dorința ghemului este în contrazicere asigurarea ce s’a dat la 18** Resbelul vamal și căile ferate austro-ungare In numărul de eri am anunțat la informațiuni că directorii căilor ferate austriace s’au întrunit în conferință la Viena, spre a se înțelege în privința măsurilor ce sunt de luat în favorea industriei de lemn și spirt din Bucovina. Am zis că nu s’a luat nici uă hotărîre dar că s’a Situaț li mea politică în Enghitera. Citim în «La Nouvelle Revue» de la 15 Iulie . In Englitera, liberalii disidenți s’au jucat cu focul. Au triumfat în contra d-lui Gladstone, dar au fost bătuți împreună cu el. Credem că sunt gata a’și repara greșelile și că d-nii Goschen și Treveylan, cari n’au fost realeși, ar face uă altă campanie dacă ar fi vorba se reîncăpă luptele electorale. Toril și disidenții liberali au întrebuințat tote mijlocele pentru a combate pe marele bătrân. De la admirațiunea ipocrită a d-lui John Bright și până la ultragiile lordului Randolph Curchill, gama întrăgă a injultelor a fost epuizată. Personalitatea d-lui Gladstone s’a ridicat pe d’asupra tutor insultelor armate în contră I, și calomnia, în loc să-l sdrobăscă, îl a făcut un piedestal. Densul este și va rămâne în istorie omul de stat care apară, în contra apăsării, drepturile neprescriptibile ale omenirei. Englitera întrăgă, în tóte castele săle, în tóte cercurile și’n tóte grupurile săle cele mai mici, s’a asociat pentru a lua parte cu mai multă putere la alegeri. Tote pasiunile personale au fost puse înainte și au devenit arme de luptă. Până și domnele din lumea mare, formând o ligă, s’au dus să facă propagandă în mijlocul lucrătorilor și muncitorilor. D. Gladstone, personal, rămâne neatins în desastrul partidei săle; oricare ar fi evenimentele, ele vor justifica actele lui: fie că toții se vor angagea într’u politică apăsătore care va aduce tulburări în Irlanda, și pate revoluțiunea agrară în Englitera, fie, ceea ce este mai de presupus, că lordul Salisbury va acorda parneliștilor, când vor reintra tot în Camera comunelor, ceea ce a voit să acorde d. Gladstone. Cestiunea pusă de apărătorul așa cum rule nu pate să fie însă a fi în curând resord lipsa d'a aduce m agii englese neajunsuri cuive decât independin Invingetorii se aleg cu Intre aristocraticul rad numesce Randolph Chindicalul aristocratic, care d. Chamberlain,ce înțiitivă pate vr’uă dată sé ------ m ——-----------SCUPCINA SERBEASCA Istarului. «Neue freie Presse» i se telegrafiază din Belgrad următorele : După citirea raportului comisiunii verificatóre în scupcină a urmat o scenă forte turbulentă. Oposițiunea a protestat și a părăsit sala în corpore, fără de a depune jurământul obicinuit. Abia târcjiți, după ce spiritele s’aíu mai potolit, conducâtorii mai serioși au isbutit să pună stavilă demonstrațiunilor și se înduplece pe membrii din oposițiune să se reîntorcă în sală și să depună jurământul, în urma căruia ședința a luat mersul său normal. Ca orasiunea primirii deputaților, regele a declarat că dânsul este gata să dea terestă nuuă constituțiune, îndată ce se va convinge că toți deuăpotrivă, însuflețiți de adevăratul patriotism, lăsând la oă parte tote pasiunile cele mici, au în vedere binele, numai binele comun; dânsul recunosce pe deplin necesitatea schimbării constituțiunii. Cu privire la actuala constituțiune, regele adia ca ea i-a fost impusă de regență și că densul este pe deplin convins de insuficiența ei. Declarațiunile regelui au făcut cea mai bună impresiune asupra deputaților și chiar și asupra oposițiunii. RELATIUNILE FRANCO-ITALIENE Ziarului «Fremdenblatt» i se comunică din Roma următorele: Având în vedere limbagiul care domnesce de câteva zile însă mare parte a presei italiene față cu Francia, trebue să constatăm că opiniunea publică nu este nicidecum favorabilă Franciei și că întărîtarea este tot atât de mare ca și în urma ocuparea Tunisului de către Francesi sau în urma cunoscutelor incidente de la Marsilia. Respingerea tratatului de navigațiune de către Francia a produs aici oă impresiune forte penibilă. Cabinetului frances i se impută că nu a stăruit cu tot dinadinsul pentru primirea tratatului. Cabinetul afi trebuit să facă cestiune ministerală, pentru ca să să scape de Italia și guvernul sau de neplăcerea de a vedea un proiect, votat deja de parlament, respins de către camera francesă. Sferele politice de act merg și mai departe și zic că ultima votare secretă a camerei francese nu pate fi privită decât ca un demonstrațiune dușmană Italiei. Nemulțumirea este mare și generală. S’a schimbat cu totul și opiniunea acelor cercuri politice, care nu erau în contra alianței Italiei cu puterile centrale, dar nici nu aveau simpatie pentru acestă alianță și care mai mult folos așteptau de la uă apropiere către Francia. In aceste cercuri acum se vorbesce fără nici uă reservă că înțelegerea între Francia și Italia este imposibilă. Nu’i vorbă, acesta este un mare exagerațiune, și în fața repedei schimbări a opiniunei publice din Italia nu se pote privi acestă opiniune ca un convingere statornică; în orice ca sensă aceste manifestațiuni ale opiniunei publice presintă un importanță, cel puțin simptomatică. In împregiurările actuale este anevoe de crezut că guvernul italian se va mai hotărî așa de ușor să reîncăpă negocierile pentru încheierea unui nou tratat, cu atât mai mult că chiar, și în cercurile guvernamentale omenii sunt fórte necăjiți din cauză că s’a respins menționatul tratat și de aceea că nouă încercare de felul acesta din partea guvernului italian ar întâmpina mare resistență. SPIRTUL ROMAN LA TRIEST Cu privire la cele ce am reprodus alaltăeri după «Fremdenblatt» în privința importului de spirt român la Triest, cea ce răspunde clarul guvernului unguresc, «Pester Lloyd» : înainte de tóte trebue să arătăm mulțămirea nostru când vedem că se constată cât de mare este necesitatea de a se înlătura paguba ce se pricinuiesce industriei de spirt din Ungaria prin concurența română. Găsim case de cuviință d’a mai adauge că acesta nu este numai în interesul Ungariei ci și al Austriei și că plângerile fabricanților de spirt din Austria pentru darea înapoi a industriei lor sunt că urmare a acelorași cause. Prin urmare fiind că aci este vorba de oă afacere de interes comun, sperăm că și guvernul austriac va sprijini stăruințele guvernului unguresc și atunci, cu tote dificultățile ce se presintă, tot se va putea obține un succes. Guvernul unguresc își va da desigur tote silințele ca se ocrotesc, față cu concurența străină, uă industrie care mai nainte propășea atât de bine și se nu o lase se cadă și mai tare din causa enormelor prime de esport ce dă România. Ne-am ocupat adeseori de acesta cestiune SI de apafin nnlum g £ pe ocuDtiv numai cu acel pasagiu din «Fremdenblatt» care vorbesce despre ordonanța de la 27 Iunie, în privința căreia am mai jis câteva cuvinte acum de curând. Acesta ordonanță de la 27 Iunie, prin care—după «Fremdenblat»—s’au luat îndeajuns măsuri de control, în ce priveșce spirtul, nu se esecută de către funcționarii din Triest. Prin urmare ea existâ astăzi numai pe hârtie. Cu tote ca ordonanța dispune ca tóte mărfurile de proveniență română intrând în Triest să fie depuse în magazii separate și puse sub control oficial, spirtul român nu este supus la acest tratament. Drept dovadă este faptul că cele 184 și 156 de butóe de spirt român, sosite la 10 și 16 iulie în Triest, au fost imediat admise în circulațiune liberă. Dacă acesta ordonanță nu se va observa în modul cel mai serios, este imposibil de a constata identitatea de proveniență a spirtului importat în Triest și de aceea nu putem decât să repetăm ceea ce am <mis mai acum câteva file: să se invite organele respective din Triest ca să supună spirtul român la același tratament, la care sunt supuse tote celelalte mărfuri române, și conform ordonanței de la 27 Iunie să se depună în magazii separate și să fie puse sub control oficial, pentru ca nu numai produsul român, la trecerea graniței austro-ungare, să fie tratat ca atare—un cal, la care din causa facselor celor mari asupra spirtului, nici mai nainte nu ne puteam aștepta—ci pentru ca,și celelalt scop să fie ajuns, adică d’a stabili originea română, împedicând astfel pe România d’a escamota facsele vamale diferențiale, impuse de Turcia fața cu acesta férá, într’un chip atât de ușor, încât să trimită mărfurile sale la Triest și de aci, fie ca spirt, fie ca rom, să’l trimită TS^Turcia ca fabricat austro-ungar. Cu acesta ocasiune mai observăm că, după cât se im noi, nu consulatele dau certificate de proveniență ci ele legaliseza numai semnăturile autorităților din țară, chiemate a da asemenea certificate. Și apoi consulatul turcesc din Triest, chiar décà ar voi, n’ar putea constata identitatea proveninței române, de cât décà s’ar esecuta ordonanța de la 27 iuniu, ceea ce din nenorocire nu se face. SCIRI D’ALE PILEI In ultimul consiliu de miniștrii s’a discutat asupra convențiunei comerciale cu Turcia. D-nii G. Cantacuzino și d. Protopopescu au fost chemați spre a da mai multe deslușiri miniștrilor. * * * Instrucțiunile și formulele pentru noua lege a actelor autentice se elaboreză ide uă comisiune compusă din d-nii Chivu, Burcă, Poenaru Bordea și d. Carp președintele notariatului. «România Lib.» spune că d. Radoiu, președintele tribunalului de comerciu, prepară și d-seamă lucrare în același sens, care ar veni să îmbogățască biblioteca juridică datorită deja neobositului magistrat. 4c *J1c Comisiunea pentru comisiunea școlarilor preparați în particular, care a funcționat la liceul sf. Gheorghe, și-a depus raportul. Artistul Storck lucreza busturile d-lor Laurian și dr. Marcovici. * * Se crede ca furnitura [aparatelor iluminare] palatului va fi dată casei Hesse et Wolf din Viena. Represintantele acelei case a venit în Bucuresci, în acest scop. * * * La Colțea se va așeeia un observator făcut în condițiunile cele mai bune. * * Cap al biuroului administrativ al orașului s’a numit domnul Simeon Alesandrescu. * * * Domnul dr. Theodori a inspectat ambulanța militară de la Fierbinți. * * * După cum spune ziarul din Roman, nu se scie în mod positiv decâ câinele care a mușcat două bărbați și că femeia, la Strunga, era în adevăr turbat. La spital pacienții n’au fost reținuți ci li s’au făcut numai să contemisațiune. 4c 4c3fc Pentru asigurarea unei bune esecuțiuni și funcționări a serviciului de transporturi și comunicațiuni militare, s’a institut uă comisiune permanenta miestă pe lângă moan inara cu pregătirea mijlocelor și elaborarea regulamentelor necesare. «Monitorul» publică a fi compunerea acestei comisiuni care este însărcinată să organiseze serviciul de comunicațiuni militare. ♦ 4. * Se spune ziarului «Galații» ca un evreu ducându-se spre Brăila cu un numărarecare de vite cornute, acolo a fost supus la uă carantină de 15 zile, supt protest că la Vădeni ar esista baia de vite. * * * In curând se va da în întreprindere construirea palatului de justiție. D. Architect Mincu va fi, după cât se zice, însărcinat cu esecutarea planurilor lucrate de d. architect Ballu. * * * 4* După cât spune «V. Naț.» Regele și Regina nu vor părăsi anul acesta Sinaia, MM. II. ascepta la 15 (27) August pe principele Carol de Hohenzollern, nepot al Regelui. * 4c 4c In urma unor cuvinte insultatore, rostite la adresa oposițiunei de câtre suptprefectul Meculescu din Vâlcea, d. Al. Zugravescu îi ceru socotela. Zapciul, în loc de răspuns, lovi cu umbrela pe d. Zugravescu. Acesta îl dere atunci oă corecțiune forte meritată. Parchetul instruesce afacerea. * 4c 4c «Buciumul Vâlcei» este informat că președintele comitetului permanent de Vâlcea d. I. P. Olănescu ar fi manifestat către mai mulți amici ai săi ca în urma discursului ținut de prefectul Simulescu, cu ocasiunea distribuțiunei premiilor, dânsul este decis a -și da demisiunea din acest serviciu. *țc *$ * * SOIRI DIN AFARA După un telegramă din Londra, negociări forte active se urmază deuă parte între torți și liberalii unioniști, iar de alta între liberalii unioniști și gladstoniani. Lordul Hartington nu se arată favorabil unui compromis care sâ facă a se reconstitui îndată marea partidă liberală, dar nici nu voeace sa intre într’un cabinet tory. Scopul lui pare că este d’a guverna în culise cu ajutorul unui grup whig f și d’a dicta politica sea viitorului cabinet tory, a cărui esistență va rămâne subordonată sprijinului grupului unionist. * Ziarul [«Times» observă că cabinetu