Romanulu, iulie 1886 (Anul 30)

1886-07-24

ANUL AL XXX-LE Voiesco și vei putea anunciuri Linia de 30 litere petit, pagina IV.......................40 bani Deta „ „ a III .... 2 lei „ înserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein, et Vogler, (Otto Ma­ass). L4 FRANCFORT, STM. — la G. L. Daube et C­ure, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancaze se refuse — 20 BANI ESEMFLARUL REDACTIUNEA SI ADM­I­NIST­RATI­UN­EA, CALEA VICTORIEI. 10. Fundatore: G. A. ROSETTI. EDITIUNEA ( B) Directore: VINTILA C. A. ROSETTI SAMBATA, 24 IULIU 1886. Lumineza­te și vei fi. ■SI ABONAMENTE pitală și districte, un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lunit 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15. Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dot. Cav. Gustave Croce, Via San Fran­cesco de Paola (N. O.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard —• 1 BUCURESCI 23 CUPTOR Raportele membrilor consiliului sa­nitar superior din cele șapte circum­­scripțiuni ale regatului, pe anul 1885, publicate acum, în Iuliu 1886, tre­buiesc citite și recitite. Din puntul lor de vedere, emi­nenții doctori în medicină, autori ai raportelor în cestiune, privesc totá starea nóstră, nu numai igienică și sanitară, ci și socială. Analiza cea mai adevărată, și prin urmare în­fierarea cea mai nemilosă a tuturor administrațiunilor nóstre, n’au fost făcute nici uă dată cu mai multe și mai tipice amănunte». Membrii con­siliului sanitar superior au tăiat, cum e vorba, afunci în carne .... viă, pentru a nu zice putredă, plim­­bându-și, mai toți fără dibuălă, fără circonlocuțiuni, scalpelul lor șciin­­țific pe tóte bubele de cari sufere corpul social în România. Rar ni-a fost dat să vedem în alte țări, și rar ni-a fost dat să ci­tim la noi :n bogate tabeluri, uă nepăsare mai criminală, uă lene mai neomenesc și uă rea voință mai vă­dită de­cât aceia a tuturor admi­nistrațiunilor provinciale. Aees din raportele sanitare lucruri neauzite. Mintea nu pare să le crădă. «Monitorul » cade din mâna aceluia ce’l citesce la aflarea unor ast­fel de enormități. Am dat într’unul din numerile trecute, aci chiar, după raportele acestea cari vor rămâne celebre în istoria civilisațiunei nóstre (ce iro­­niă pentru moment!) mai multe probe despre modul nelegiuit cu care administrațiunile prefe­c­torale, municipale și altele își înțeleg sea mai bine, nu numai că nu’și în­țeleg, dar își rici de datoriele lor. Am putea să înzecim, să însuțim e­­xemptele, fie­care colinnă a Ziarului oficial geme supt scârbasa greutate a probelor de nepăsare, de lene, de rea voință. Răul, primejdia au ajuns la culme în administrațiunea de azi In lo­cul «erei noue» de care ni se vor­­besce fără sație, citind raportele me­dicilor, noi credem că pentru ad­ministrațiunea regatului va trebui să viă un cataclism, un prăpăd, un fel de potop ne mai văzut până acum care spălând administrațiunile cu ad­ministratori cu tot, se facă posibil evenimentul acelei nouă ere, astăzi vis, enervantă închipuire, întocmai cum în timpurile nu atât de depărtate de noi maghistratul orașe­lor doria din suflet ca vr’un foc să cu­rețe derîmăturile infecte în care se a­­dapostiau cu chiu cu val administrații­lor, și orașul după foc să îmbrace haină ceva mai nouă,—tot ast­fel, astă­zi citind cele ce sufer orășenii (nu­­ ji­­cem de țăran nimic), cugetătorul do­­resce, deca nu focul, apoi de­sigur un remediu tot atât de violent. Intr’uă comună urbană ce face primarul și consilierii municipali? Face ceia ce au făcut și predece­sorii săi; face ceia ce vor face și succesorii săi, dăcă administrațiunea și impulsiunile de la centru vor fi aceleași ca și asta­zi. Promite minuni înainte de ale­gere ; învăță, după ce s’a ales, să’și facă iute și cu parafă iscălitura; pretinde a fi salutat de toți; m­jghăbă serbătorile naționale cu multe stoguri, masalale, galeși și alte elemente de veseliă districtuală pu­țin odoriferante; să cărtă, când nu se încaieră, cu consilierii municipali, dăcă aceștia arătă că au óre­cari veleități de re­­sistență ; se ’nchină până la pământ pre­fectului și’] rogă să transmită închi­năciunile lui devotate la Bucuresci; primesce cu bucurie autorisarea de a contracta împrumuturi ; mută piața când la vale când la deal ; subsemnă ordonanțe ce nu înțe­lege ; este adese ori deputat, și mai presus de tdte, în tot mo­mentul, la primăria, la grădina ora­șului, la cafenea, face politică, a­­probă și combate, strigă, rostesce discursuri, nădușe, ba de multe ori în focul discuțiunei dă și cu scau­nele în adversari, într’un curent luptă în politica mare. Acesta e primarul comunelor ur­bane, afară de Iași și de Bucuresci, unde, dăcă parte din cele înșirate mai sus se văd cu mare înlesnire, tot avem silințe și osteneli cu ca­racter adevărat municipal. Dar,­­sice-veți, cum rămâne cu in­teresele orașului care l’a ales de pă­rinte al lui ? Părinte ! Acestă numire ce se dă primarului este una din a­­celea pe cari, în felul civilisațiunei nóstre, limba română le-a creat cu uă ironiă incisivă și incomparabilă, pentru a boteza în batjocură cu ele pe nisce funcționa I cari ori­ce altă numire ar merita, afară numai de acesta ce li se dă. Citiți și recitiți raportele doctori­lor Csenderel , Sergiu , Stoicescu , Măldărescu, Felix și alții, și vedeți dacă, în schimbul infamielor și in­­fecțiunilor ce ei permit să doirmă în comuna lor, primarii merită numele de părinți al orașelor, ori de călăii, de otrăvitori al orașelor. Dăcă p’alocurea s’a făcut câte ce­va, dăcă s’a aplicat câte un articol din regulamentele municipale—com­plete și imprimate în broșure Gu­móse cari se arătă visitatoriul până nu au mucezit încă în arh­iva mu­nicipală din beciul de lângă latrină, — dăcă adică p’alocurea primarii și consilierii municipali au mișcat ce­va, acest lucru e atât de rar în­cât se perde în noianul de nepăsare, de lene, de rea voință, de ignoranță ale celor­l­alți. Ar trebui nemurit prin piatră pri­marul care, neîmpins de nimeni, de la el singur, a realisat că măsură inteligentă și într’adevăr folositare comunei ce administrăză. Primari de felul acestui «fenice» și măsurile inteligente și folositóre sunt legende cari se povestesc de locuitorii orașelor ; au fost dar nu mai sunt,­­fie cei ce citesc rapor­tele membrilor consiliului sanitar su­perior. Cei de astăzi fac politică, căci, ca și prefecții, primarii comunelor urbane din regatul României cred cu tăriă că numai și numai prin politică era nouă va intra și’n ad­ministrația. M era orașul de nevoi, primarul își va bătători pârtia la deputăție !! Raportele doctorilor trebuesc citite și rescitite­­ propus, conform dorinței guvernului austriac, din partea direcțiunei ge­nerale tarife eftine. „Neue Freie Presse“ ne spune a­­cum că propunerile direcțiunei ge­nerale n’au fost primite. In ce privesce porumbul s’a ară­tat că propunerea guvernului este inacceptabilă. Porumbul, care până acum se im­porta din România, avea să plătescă transportul pentru 92 de khilometri. Acum pentru ca să se importe po­rumb din Rusia de Sud, trebuie să se ia linia Podwoloczyska-Lemberg- Cernăuți, care este de mai multe sute de khilometri. Se cere ca întrăga plată de trans­port pe acest drum să nu fie mai mare de­cât era pentru 92 de k­i­lometri, și fiind­că căile ferate ru­sesc­ cu anevoie vor acorda uă fa­­vóre în privința tarifului, totă sarcina ar cădea pe căile ferate austriace. A­­cest lucru nu se pote cere în mod serios și nici nu este necesar, de­­oare­ce în realitate aci nu este vorba de­cât de diferința vamală de 75 de creițari, adică de diferința între 1 fiorin la granița română și 25 crei­­țari la granița rusăscă. Acesta se va arăta și mai lămurit într’uă a­­dresă către guvern. Dorința d’a se acorda pentru es­­portul de lemne via Triest aceleași tarife de transit, cum s’au acordat la 1883 pentru lemnele din Galiția, a provocat o discuțiune forte vie. Direcțiunile au regretat că s’au fă­cut și pentru lemnele din Galiția re­­ducțiuni atât de însemnate, de­ore­ce căile ferate sunt în pagubă, și în special direcțiunile căilor ferate care parti­cipă mai mult la acest transport au declarat în modul cel mai cate­goric cu densele că nici un preț nu vor mai acorda tarife reduse afară de cele esistente, care rămân Vi‘ gare până la 1887. Tariff’ pentru lemne s'a stabilit la 18^ numai cu condițiunea ca el să fiu privit ca un precedent și RTM urmare să nu fie aplicat pe cale. De aceea dorința ghemului este în contra­zicere asigurarea ce s’a dat la 18**­ Resbelul vamal și căile ferate aus­­tro-ungare In numărul de eri am anunțat la informațiuni că directorii căilor fe­rate austriace s’au întrunit în con­ferință la Viena, spre a se înțelege în privința măsurilor ce sunt de luat în favorea industriei de lemn și spirt din Bucovina. Am­­ zis că nu s’a luat nici uă hotărîre dar că s’a Situaț li mea politică în En­­ghitera. Citim în «La Nouvelle Revue» de la 15 Iulie . In Englitera, liberalii disidenți s’au jucat cu focul. Au triumfat în con­tra d-lui Gladstone, dar au fost bă­tuți împreună cu el. Credem că sunt gata a’și repara greșelile și că d-nii Goschen și Treveylan, cari n’au fost realeși, ar face uă altă campanie dacă ar fi vorba se reîncăpă luptele electorale. Toril și disidenții liberali au în­trebuințat tote mijlocele pentru a combate pe marele bătrân. De la admirațiunea ipocrită a d-lui John Bright și până la ultragiile lordului Randolph Curchill, gama întrăgă a injultelor a fost epuizată. Personali­tatea d-lui Gladstone s’a ridicat pe d’asupra tutor insultelor armate în contră­ I, și calomnia, în loc să-l sdrobăscă, îl a făcut un piedestal. Densul este și va rămâne în istorie omul de stat care apară, în contra apăsării, drepturile neprescriptibile ale omenirei. Englitera întrăgă, în tóte castele săle, în tóte cercurile și’n tóte gru­purile săle cele mai mici, s’a aso­ciat pentru a lua parte cu mai multă putere la alegeri. Tote pasiunile per­sonale au fost puse înainte și au devenit arme de luptă. Până și dom­­nele din lumea mare, formând o­ ligă, s’au dus să facă propagandă în mijlocul lucrătorilor și muncito­rilor. D. Gladstone, personal, rămâne neatins în desastrul partidei săle; ori­care ar fi evenimentele, ele vor justifica actele lui: fie că toții se vor angagea într’u­ politică apăsă­­tore care va aduce tulburări în Ir­landa, și pate revoluțiunea agrară în Englitera, fie, ceea ce este mai de presupus, că lordul Salisbury va a­­corda parneliștilor, când vor reintra tot în Camera comunelor, ceea ce a voit să acorde d. Gladstone. Cestiunea pusă de apărătorul așa cum­ rule nu pate să fie însă a fi în curând re­sord lipsa d'a aduce m­­ agii englese neajunsuri cu­ive de­cât indepen­din Invingetorii se aleg cu Intre aristocraticul rad numesce Randolph Chi­ndicalul aristocratic, car­e d. Chamberlain,­ce înți­itivă pate vr’uă dată sé ------ m ——-----------­SCUPCINA SERBEASCA Istarului. «Neue freie Presse» i se tele­­­grafiază din Belgrad următorele : După citirea raportului comisiunii verificatóre în scupcină a urmat o­ scenă forte turbulentă. Oposițiunea a protestat și a părăsit sala în cor­pore, fără de a depune jurământul obicinuit. Abia târcjiți, după ce spi­ritele s’aíu mai potolit, conducâtorii mai serioși au isbutit să pună sta­vilă demonstrațiunilor și se îndu­plece pe membrii din oposițiune să se reîntorcă în sală și să depună jurământul, în urma căruia ședința a luat mersul său normal. Ca orasiunea primirii deputaților, regele a declarat că dânsul este gata să dea teres­tă nuuă constituțiune, îndată ce se va convinge că toți de­uă­potrivă, însuflețiți de adevăratul patriotism, lăsând la oă parte tote pasiunile cele mici, au în vedere binele, numai binele comun; dân­sul recunosce pe deplin necesitatea schimbării constituțiunii. Cu privire la actuala­ constituțiune, regele a­dia­­ ca ea i-a fost impusă de regență și că densul este pe deplin convins de insuficiența ei. Declarațiunile regelui au făcut cea mai bună impresiune asupra deputaților și chiar și asupra oposițiunii. RELATIUNILE FRANCO-ITALIENE Ziarului «Fremdenblatt» i se comunică din Roma următorele: Având în vedere limbagiul care domnesce de câte­va zile în­să ma­re parte a presei italiene față cu Francia, trebue să constatăm că o­­piniunea publică nu este nici­de­cum favorabilă Franciei și că întă­­rîtarea este tot atât de mare ca și în urma ocuparea Tunisului de că­tre Francesi sau în urma cunoscu­telor incidente de la Marsilia. Respingerea tratatului de navi­­gațiune de către Francia a produs aici oă impresiune forte penibilă. Cabinetului frances i se impută că nu a stăruit cu tot dinadinsul pen­tru primirea tratatului. Cabinetul a­­fi trebuit să facă cestiune minister­­­ală, pentru ca să să scape de I­­talia și guvernul sau de neplăcerea de a vedea un proiect, votat deja de parlament, respins de către camera francesă. Sferele politice de act merg și mai departe și zic că ultima vota­re secretă a camerei francese nu pate fi privită de­cât ca un demon­­strațiune dușmană Italiei. Nemulțumirea este mare și ge­nerală. S’a schimbat cu totul și opiniu­­nea acelor cercuri politice, care nu erau în contra alianței Italiei cu pu­terile centrale, dar nici nu aveau simpatie pentru acestă alianță și care mai mult folos așteptau de la uă apropiere către Francia. In aceste cercuri acum se vorbesce fără nici uă reservă că înțelegerea între Fran­cia și Italia este imposibilă. Nu’i vorbă, acesta este un mare exagerațiune, și în fața repedei schim­bări a opiniunei publice din Italia nu se pote privi acestă opiniune ca un convingere statornică; în ori­ce ca s­ensă aceste manifestațiuni ale opiniunei publice presintă un impor­tanță, cel puțin simptomatică. In împregiurările actuale este a­­nevoe de crezut că guvernul italian se va mai hotărî așa de ușor să reîncăpă negocierile pentru încheie­rea unui n­ou tratat, cu atât­ mai mult că chiar, și în cercurile guver­namentale omenii sunt fórte necă­jiți din cauză că s’a­ respins men­ționatul­ tratat și de aceea că nouă încercare de felul acesta din partea guvernului italian ar întâmpina mare resistență. SPIRTUL ROMAN LA TRIEST Cu privire la cele ce am repro­dus a­l­altă­eri după «Fremdenblatt» în privința importului de spirt ro­mân la Triest, cea ce răspunde cla­rul guvernului unguresc, «Pester Lloyd» : înainte de tóte trebue să arătăm mul­­țămirea nostru când vedem că se constată cât de mare este necesitatea de a se înlă­tura paguba ce se pricinuiesce industriei de spirt din Ungaria prin concurența ro­mână. Găsim case de cuviință d’a mai a­­dauge că acesta nu este numai în intere­sul Ungariei ci și al Austriei și că plân­gerile fabricanților de spirt din Austria pentru darea înapoi a industriei lor sunt că urmare a acelorași cause. Prin urmare fiind că aci este vorba de oă afacere de interes comun, sperăm că și guvernul austriac va sprijini stăruințele guvernului unguresc și atunci, cu tote di­ficultățile ce se presintă, tot se va putea obține un succes. Guvernul unguresc își va da de­sigur tote silințele ca se ocro­­tesc­, față cu concurența străină, uă in­dustrie care mai nainte propășea atât de bine și se nu o lase se cadă și mai tare din causa enormelor prime de esport ce dă România. Ne-am ocupat adese­ori de acesta ces­tiune SI de ap­afin nnlum g £ pe ocuDtiv numai cu acel pasagiu din «Fremden­blatt» care vorbesce despre ordonanța de la 27 Iunie, în privința căreia am mai­­ jis câte­va cuvinte acum de curând. Acesta ordonanță de la 27 Iunie, prin care—după «Fremdenblat»—s’au luat în­deajuns măsuri de control, în ce priveșce spirtul, nu se esecută de către funcțio­narii din Triest. Prin urmare ea existâ as­tăzi numai pe hârtie. Cu tote ca ordonanța dispune ca tóte mărfurile de proveniență română intrând în Triest să fie depuse în magazii sepa­rate și puse sub­ control oficial, spirtul ro­mân nu este supus la acest tratament. Drept dovadă este faptul că cele 184 și 156 de butóe de spirt român, sosite la 10 și 16 iulie în Triest, au fost imediat admise în circulațiune liberă. Dacă acesta ordonanță nu se va ob­serva în modul cel mai serios, este impo­sibil de a constata identitatea de proveni­ență a spirtului importat în Triest și de aceea nu putem de­cât să repetăm ceea­ ce am <mis mai acum câte­va­­ file: să se in­vite organele respective din Triest ca să supună spirtul român la același trata­ment, la care sunt supuse tote cele­l­alte mărfuri române, și conform ordonanței de la 27 Iunie să se depună în magazii se­parate și să fie puse sub­ control oficial, pentru ca nu numai produsul român, la trecerea graniței austro-ungare, să fie tra­tat ca atare—un cal, la care din causa facselor celor mari asupra spirtului, nici mai nainte nu ne puteam­ aștepta—ci pen­tru ca,și cele­l­alt scop să fie ajuns, adi­că d’a stabili originea română, împedicând ast­fel pe România d’a escamota facsele vamale diferențiale, impuse de Turcia fața cu acesta férá, într’un chip atât de ușor, în­cât să trimită mărfurile sale la Triest și de aci, fie ca spirt, fie ca rom, să’l tri­mită TS^Turcia ca fabricat austro-ungar. Cu acesta ocasiune mai observăm că, după cât se im noi, nu consulatele dau certificate de proveniență ci ele legaliseza numai semnăturile autorităților din țară, chiemate a da asemenea certificate. Și a­­poi consulatul turcesc din Triest, chiar décà ar voi, n’ar putea constata identita­tea proveninței române, de cât décà s’ar esecuta ordonanța de la 27 iuniu, ceea ce din nenorocire nu se face. SCIRI D’ALE PILEI In ultimul consiliu de miniștrii s’a dis­cutat asupra convențiunei comerciale cu Turcia. D-nii G. Cantacuzino și d. Proto­popescu au fost chemați spre a da mai multe deslușiri miniștrilor. * * * Instrucțiunile și formulele pentru noua lege a actelor autentice se elaboreză ide uă comisiune compusă din d-nii Chivu, Burcă, Poenaru Bordea și d. Carp preșe­dintele notariatului. «România Lib.» spune că d. Radoiu, președintele tribunalului de comerciu, pre­pară și d-sea­mă lucrare în același sens, care ar veni să îmbogățască biblioteca ju­ridică datorită deja neobositului magistrat. 4c *J1c Comisiunea pentru comisiunea­­ școlari­lor preparați în particular, care a func­ționat la liceul sf. Gheorghe, și-a depus raportul. Artistul Storck lucreza busturile d-lor Laurian și dr. Marcovici. * * Se crede ca furnitura [aparatelor ilumi­­nare] palatului va fi dată casei Hesse et Wolf din Viena. Represintantele acelei case a venit în Bucuresci, în acest scop. * * * La Colțea se va așeeia un observator făcut în condițiunile cele mai bune. * * Cap al biuroului administrativ al orașu­lui s’a numit domnul Simeon Alesandrescu. * * * Domnul dr. Theodori a inspectat am­bulanța militară de la Fierbinți. * * * După cum spune­­ ziarul din Roman, nu se scie în mod positiv decâ câinele­­ care a mușcat două bărbați și că femeia, la Strunga, era în adevăr turbat. La spital pacienții n’au fost reținuți ci li s’au făcut numai să contemisațiune. 4c 4c3fc Pentru asigurarea unei bune esecuțiuni și funcționări a serviciului de transporturi și comunicațiuni militare, s’a institut uă comisiune permanenta miestă pe lângă moan­ inara cu pregă­tirea mijlocelor și elaborarea regulamen­telor necesare. «Monitorul» publică a fi compunerea a­­cestei comisiuni care este însărcinată să organiseze serviciul de comunicațiuni mi­litare. ♦ 4. * Se spune ziarului «Galații» ca un evreu­ ducându-se spre Brăila cu un număr­are­­care de vite cornute, acolo a fost supus la uă carantină de 15 zile, supt protest că la Vădeni ar esista baia de vite. * * * In curând se va da în întreprindere con­struirea palatului de justiție. D. Architect Mincu va fi, după cât se­­ zice, însărcinat cu esecutarea planurilor lucrate de d. ar­chitect Ballu. * * * 4* După cât spune «V. Naț.» Regele și Re­gina nu vor părăsi anul acesta Sinaia, MM. II. ascepta la 15 (27) August pe princi­pele Carol de Hohenzollern, nepot al Re­gelui. * 4c 4c In urma unor cuvinte insultatore, ros­tite la adresa oposițiunei de câtre supt­­prefectul Meculescu din Vâlcea, d. Al. Zu­­gravescu îi ceru socotela. Zapciul, în loc de răspuns, lovi cu umbrela pe d. Zugra­­vescu. Acesta îl dere atunci oă corecțiune forte meritată. Parchetul instruesce afacerea. * 4c 4c «Buciumul Vâlcei» este informat că pre­ședintele comitetului permanent de Vâlcea d. I. P. Olănescu ar fi manifestat către mai mulți amici ai săi ca în urma discur­sului ținut de prefectul Simulescu, cu o­­casiunea distribuțiunei premiilor, dânsul este decis a -și da demisiunea din acest serviciu. *țc *$ * * SOIRI DIN AFARA După un telegramă din Londra, nego­­ciări forte active se urmază de­uă parte între torți și liberalii unioniști, iar de alta între liberalii unioniști și gladsto­­niani. Lordul Hartington nu se arată favorabil unui compromis care sâ facă a se recon­stitui îndată marea partidă liberală, dar nici nu voeace sa intre într’un cabinet tory. Scopul lui pare că este d’a guverna în culise cu ajutorul unui grup whig f și d’a dicta politica sea viitorului cabinet tory, a cărui esistență va rămâne subor­donată sprijinului grupului unionist. * Ziarul [«Times» observă că cabinetu

Next